Consolidarea capacităţilor pentru bugetar e a bazată pe performanţă în Moldova

1. Consolidarea capacităţilor pentru bugetarea bazată pe performanţă în Moldova Atelier de lucru la nivel înalt pentru responsabili politici şi înalţi funcţionari guvernamentali Vazil Hudák, Secretar de stat Ministerul de Finanţe al Republicii Slovacia Proiect sprijinit de Programul de asistenţă slovac „Finanţele Publice pentru Dezvoltare” finanţat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Slovacia şi implementat în comun cu Centrul Regional PNUD din Bratislava pentru Europa şi Comunitatea Statelor Independente, în cooperare cu PNUD Moldova

2. Privire de ansamblu asupra reformei finanţelor publice • Lansată de către Ministerul de Finanţe, cu asistenţa Băncii Mondiale, a avut loc în principal în perioada anilor2002 – 2004 Obiectivele principale: 1) Transparenţaşi metodologia de raportare privind finanţele publice (implementarea metodologiei ESA95, lege nouă cu privire la reglementările bugetare) 2) Planificarea strategică (implementarea bugetului pe programe şi a unui buget de trei ani, consolidarea constrângerilor bugetare) 3) Îmbunătăţire în cadrul analizelor macroeconomiceşi fiscale şi prognoze (crearea Comisiei de Prognoză Economică şi Comisiei de Prognoză a Veniturilor Fiscale la FPI, prognoze publicate în mod periodic) 4) Concentrarea lichidităţii în Trezoreria de Stat şi profesionalizareamanagementului datoriilor şi al lichidităţilor (concentrarea tuturor fluxurilor financiare – cu excepţia guvernelor locale– în trezoreria statului, crearea unei Agenţii pentru managementul datoriilor şi al lichidităţilor)

3. Schimbări instituţionale: Recomandări ale Consiliului OCDE • Reforma finanţelor publice din Slovacia este în concordanţă cutendinţele comune ale reformelor bugetare. De exemplu, OCDE identifică şapte elemente instituţionale cheie, care sunt necesare pentru un control eficient al finanţelor publice: 1) Cadru fiscal pe termen mediu 2) Preziceri optimiste 3) Bugetare de “sus în jos“, bazată pe priorităţi 4) Transparenţă 5) Liberalizarea controlului centralal intrărilor 6) Orientare spre rezultate 7) Proceduri moderne de management financiar

4. Proces bugetar – program • An fiscal = an calendaristic • Bugetul este pregătit ca un buget pe termen mediu pentru următorii trei ani • Procesul bugetar este divizat în trei etape: 1.Cadru bugetar - termene limită: MF prezintă Guvernului până la 15 aprilie 2.Propunere de buget – termene limită: MF prezintă Guvernului până la 15 august 3. Budget – termene limită: MF prezintă Parlamentului propunerea aprobată de către Guvern; până la 15 octombrie În cele din urmă: Parlamentul trebuie să aprobe bugetul până la sfârşitul lunii decembrie

5. Cadrul bugetar • Prognoza veniturilor (impozite, contribuţii sociale) reprezintă punctul de pornire şi de stabilire a procesului bugetar • Prognozele veniturilor se bazează pe prognoze macroeconomice • Prognoze pentru anul t, t+1 şi t+2 • Soldul bugetului general– trebuie să fie stabilit în conformitate cu criteriul de la Maastricht şi Pactul de stabilitate şi creştere (OTM) Prognoze macroeconomice Prognoze de venituri Soldul bugetului general (decizie politică) Cadru de cheltuieli

6. Descentralizarea fiscală (DF)(nou sistem de finanţare a guvernelor locale (GL)) Condiţii pentru reforma de finanţare • Transferul de competenţă 2002-2004 • Reforma fiscală 2004 • Descentralizarea fiscală 2005 (reforma de finanţare) Obiectivele de bază ale reformei de finanţare • Independenţă (venituri fiscale proprii) • Responsabilitate (serviciu pentru persoane) • Justiţie (formulă pentru distribuirea impozitului pe venit) • Transparenţă (criterii obiective) • Stabilitate (legislaţie)

7. 1.Competenţe originale Municipalitate - 65.4 % impozitul pe venit persoane fizice - 100% impozitul pe bunurile imobiliare - veniturile municipalităţi VÚC (Unităţi Teritoriale Superioare) - 21.9% impozitul pe venit persoane fizice -100% impozitul pentru automobile – VÚC 2.Execuţie transferată a administraţiei publice -Subvenţie guvernamentală de la secţiunea bugetului Descentralizarea fiscală (două tipuri de competenţe) Finanţarea competenţelor GL

8. Distribuţie echitabilă a fondurilor între municipalităţi

9. Distribuţie echitabilă a fondurilor între VUC (Unităţi Teritoriale Superioare)

10. Cadru fiscal nou (2011) Lege constituţională definită: • Concepte analitice fundamentale • Sustenabilitate pe termen lung şi indicator al sustenabilităţii pe termen lung (GAP); Nicio politică de schimbare a scenariului (scenariul de bază); Sold structural primar (pentru întregul sector public!); Cheltuieli fiscale; Avuţie netă; Pasive implicite • Consiliu Independent privind Responsabilitatea Fiscală • Frâna de urgenţă privind datoria publică

11. Frâna de urgenţă (1) • Orice regulă poate fi evitată, de aceea avem nevoie de o limită severă, care va limita politicienii, chiar înainte de a fi prea târziu • Datorii brute versus datorii nete? Le preferăm pe cele brute (nu există o mare diferenţă şi Eurostat le calculeazăpe cele brute) • Sancţiuni? Grave, cu posibilitatea căderii guvernului (un vot de încredere), construit în drept constituţional • 60% al datoriei brute din PIB cu o scădere treptată la 50% din PIB până în anul 2028

12. Frâna de urgenţă(2) Datorii brute (% din PIB) Datorii Brute (% din PIB) Plafonul datoriilor (vot de încredere) Plafonul datoriilor (vot de încredere) Cerinţa privind un buget echilibrat Cerinţa privind un buget echilibrat Îngheţarea cheltuielilor Pachet de reforme pentru guvern Scrisoare deschisă adresată Ministerului de Finanţe

13. Frâna de urgenţă(3) Costuri politice şi economice aproape de plafon (acumulare) • 50% • Scrisoarea deschisă a Ministerului de Finanţe către Parlament + strategie de reducere • 53% • Îngheţarea salariilor a membrilor Guvernului • Guvernul va prezenta un pachet de reforme către Parlament • 55% • 3%din cheltuieli automate în bugetul actual • Imposibilitatea de a recurge la rezervele şi priorităţile guvernului • Nicio creştere a cheltuielilor nominale în buget pentru anul viitor (acest lucru este valabil pentru întreaga administraţie publică, inclusiv guverne locale) • 57% • Necesitatea de a prezenta un buget public echilibrat • 60% • Votul de încredere în Parlament

14. Reformele MFP: Experienţa acumulată I • Obiectiv clar Un obiectiv global şi un set de obiective urmărite pas cu pas care au drept scop realizarea obiectivului principal • Un suport considerabil este crucial (politic, intern, extern) Toţi jucătorii-cheie trebuie implicaţi şi convinşi că activează într-o manieră corectă. • Gestionarea tuturor grupurilor de lucru Un consiliu director cu competenţe suficiente, capabil să soluţioneze probleme şi să ia decizii

15. Reformele MFP: Experienţa acumulată II • Să lucrăm mai bine (şi să facem greşeli) decât să discutăm şi să ezităm • Reforma MFP a adus într-adevăr beneficii, atât în orizontul pe termen scurt, cât şi în cel pe termen mediu şi a fost absolut necesară pentru sustenabilitatea pe termen lung • Reforma MFP „o poveste fără sfârşit“ – o nouă situaţie economică, noi reguli fiscale europene.

16. DF: Riscuri şi întrebări deschise • Delegarea unor noi sarcini din partea ministerelor către autorităţi locale, fără asistenţă financiară • Efortul unor ministere de a determina utilizarea veniturilor provenite din impozite proprii de către municipalităţi • Schimbarea frecventă a formulei de distribuire a impozitului pe venit în domeniul învăţământului primar • A se lua în considerare includerea altor impozite în sistemul fiscal DF (amestec de impozite) • Propunere de VUC superior pentru a reevalua distribuirea veniturilor provenite de la impozitele pentru autovehicule (anularea principiului teritorial pentru distribuirea veniturilor)

17. Bugetare pe programe: Provocări actuale • Care este pasul următor în bugetarea pe programe? Doar o altă clasificare şi sursă de informaţii justificativesau instrument real şi esenţial pentru luarea deciziilor bugetare? Cheltuielile bugetului de stat sunt acoperite integral de bugetarea pe programe. Ministerele de resort stabilesc obiective şi alocă surse pentru structura programului, monitorizează şi evaluează rezultatele programului. Rezultatele obţinute reprezintă informaţii de sprijin pentru analiza bugetară. Bugetarea orientată spre rezultatul real necesită luarea de decizii pe baza producţiei şi a rezultatelor.

18. Bugetare: Provocări actuale • Plafoanele cheltuielilor bugetare În conformitate cu legea constituţională privindresponsabilitatea bugetară, plafoanele cheltuielilor bugetare ar trebui să fie introduse în legislaţie. Legea bugetului de stat stabileşte limitele pe bază anuală, deşi documentul bugetului public este aprobat de către guvern pentru următorii trei ani. Amendamentul legii cu privire la regulile bugetare trebuie să fie elaborat. După dezbatere trebuie să fie stabilite caracteristicile-cheie ale propunerii cu privire la plafoanele cheltuielilor.

19. Vă mulţumim pentru atenţia acordată! Pentru mai multe detalii: Ministerul Finanţelor al Republicii al Republicii Slovacia Direcţia Relaţii Internaţionale mario.vircik@mfsr.sk