670 likes | 992 Views
CĂLĂTORIE PRIN MUZEELE IAŞULUI. PROF.DANA MOROŞANU.
E N D
CĂLĂTORIE PRIN MUZEELE IAŞULUI PROF.DANA MOROŞANU
Muzeele românesti au luat fiinţă la începutul secolului al XIX-lea, ca depozitar al memoriei acestor meleaguri, dând relevanţă faptelor, evenimentelor şi personalităţilor. Secţiunile muzeelor sunt arheologie, istorie, de la perioada Paleolitică pâna în timpurile moderne, istoria oraşului, galerii de artă, case memoriale. Ele păstrează patrimoniul cultural al ţării, din cele mai vechi timpuri, pe care îl prezintă în expoziţii permanente.
A fost inaugurat, în 1926, de către regele Ferdinand al României. Realizat în neogotic, după planurile arhitectului I.D. Berindei, ajutat de arhitecţii Xenopol şi Cerchez, construcţia Palatului a durat două decenii. Un prim monument a fost ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti (1434), care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806 - 1812). Un incendiu de la sfârşitul sec. al XIX-lea a distrus acest palat, la începutul secolului următor luându-se decizia ridicării actualei construcţii.
Elemente de interes turistic sunt: "Sala gotică", unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale şi lei). "Sala Voievozilor" se află la etaj şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale regilor României. Tot la etajul I se află "Sala Henri Coandă", ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, "Hora Unirii”.
Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi şi cuprinde: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu. În aripa de nord-est a palatului se află Biblioteca Municipală Gheorghe Asachi.
. Muzeul de Istorie al Moldovei • Muzeul a adunat o colecție de peste 35.000 de piese, o mare parte dintre acestea fiind moștenite de la Muzeul Antichității și Muzeul Municipal. Cele mai vechi exponate sunt din anii 70.000 î.Hr. Acestora li se adauga exponate care ilustreaza istoria Moldovei până în anul 1946, desfășurate pe 19 săli de la parterul Palatului Culturii. • Muzeul de Artă • Denumit și Pinacoteca, la baza acestui muzeu se află un set de picturi valoroase achizitionate la o licitație în Paris. Muzeul a funcționat începând cu 1955, dar a fost inaugurat oficial în 1960. • Sălile galeriei de arta universală adăpostesc picturi din secolele XVI - XIX, grupate pe școli, prilej pentru vizitatori de a se familiariza cu principalele stiluri şi curente ale perioadei. • Muzeul Etnografic • Este unul dintre cele mai vechi muzee din țară, cu o bogată colecție etnografică, dezvaluind vizitatorului o lume a culturii tradiționale. Muzeul se întinde pe 16 săli, fiind expuse obiecte și tehnici din ceramică traditională, vânatoare, pescuit, agricultură si prelucrarea materiilor prime. Muzeul găzduieste și masive instalații pentru prelucrarea diferitelor materii prime: prese de ulei, mori etc. • Muzeul Știintei și Tehnicii • Probabil unul dintre cele mai interesante pentru vizitatorii de sex masculin, muzeul cuprinde mai multe sectiuni: radio, televiziune, intrumente de înregistrare și redare a sunetelor, minerologie. Colecția de automate muzicale este unică în România și foarte rar intâlnită în Europa.
Bojdeuca "Ion Creangă" din Ţicău, oraşul Iaşi, primul muzeu memorial literar din România, este unul din cele 12 obiective care compun Muzeul Literaturii Române Iaşi. • Aici a locuit Ion Creangă (1837-1889),unul dintre cei mai mari, mai cunoscuţi şi mai iubiţi povestitori români, din anul1872 şi până la 31 decembrie 1889.Aici s-a cunoscut şiîmprietenit cu Mihai Eminescu, aici a scris întreaga sa operă: Poveştile, Povestirile şi Amintirile din copilărie Această casă - numită de Ion Creangă - bojdeucă - pare coborâtă din poveste. Firesc, ea este păstrată şi azi aşa cum arăta în anii 1872-1889. O casă cu două încăperi mici, cu o prispă înspre nord, unde se află şi uşa de intrare şi un cerdac (o logie populară) cu deschidere generoasă spre orizontul dinspre răsărit, sprijinit de dealurile Ciric şi Şorogari.
Colecţia de obiecte memoriale originale - aflată în Bojdeucă este deosebit de valoroasă: un portret în ulei - executat în anul 1889 - anul morţii scriitorului - executat de V. Muşneţanu; acelaşi pictor V. Muşneţanu execută un portret în ulei şi Tincăi Vartic - cea care a fost tovarăşa de viaţă a lui Ion Creangă la Bojdeucă; se păstrează nisiperniţa, tocul şi călimara - folosite de Ion Creangă în scrierea operei sale; ceasul şi tabachera sunt alte două obiecte memoriale simbolice; în bojdeucă se află covoare autentice româneşti - din lână, vopsită în culori naturale; cuptorul - ca element central al casei - şi în jurul lui obiecte care foloseau în bucătăria secolului al XIX-lea: măsuţă rotundă din lemn, linguri, străchini, vase etc.
Bojdeuca "Ion Creangă" organizează anual 4 sărbători care au devenit tradiţionale: 2 ianuarie - ziua înmormântării scriitorului; 1 martie - ziua de naştere a lui Ion Creangă; 14-15 aprilie - Zilele Bojdeucii - aniversarea inaugurării primului muzeu memorial literar din România; 31 decembrie - ziua morţii scriitorului - "Colinde la Bojdeucă".
Înfiinţarea unui memorial Eminescu la Iaşi s-a impus conştiinţei culturale, întemeiată fiind pe faptul că dintre toate localităţile româneşti în care a trăit şi a activat Eminescu, Iaşul a fost şi a rămas singura întipărită ca o oază de lumină în însăşi fiinţa poetului. • Clădirea, construită astfel, a fost inaugurată în 1989 ca un omagiu adus poetului la Centenarul morţii sale şi este, după părerea specialiştilor în domeniu din România, a zecilor de mii de vizitatori din ţară şi de peste hotare, care au văzut muzeul Eminescu, un adevărat monument de arhitectură capabil să evoce prin sine însuşi dimensiunile creaţiei eminesciene.
Muzeul este compus din trei săli: două la parter, Sala destinului şi Sala de artă, şi una la etaj, Sala prieteniei. Colecţia de carte cuprinde ediţii ale creaţiei eminesciene de la prima ediţie (1884) până la ediţiile recente, studii monografice privind viaţa poetului, exegeze critice şi traduceri ale poeziei lui Eminescu în limbii străine. Piesele importante din această colecţie sunt: Mihai Eminescu - Poesii, Ed. Socec, Bucureşti, 1884; Mihai Eminescu - Poems (poezii în limba engleză), Ed. Grimm, 1938; Mihai Eminescu - Augsewahlte Gedichte (poezii în limba germană), Timişoara, 1932; Mihai Eminescu - Poesies (în limba franceză), Bucureşti, 1931.
"La 1834 nu se afla încă pe acest loc decât o vie a agăi Kogălniceanu în mijlocul vechilor podgorii ale Iaşilor, despre care se pomeneşte în cronici, căci războaiele nu le-au ocolit şi nu o dată s-au dat lupte printre vii. Mihail Kogălniceanu avea în oraş o casă spaţioasă, care mai există şi astăzi; dar el a hotărât să dea curs fanteziei sale şi să-şi clădească o vilă în mijlocul podgoriei, aproape la porţile Iaşilor. Şi tot el este acela care a avut ideea să ridice turnul în patru muchii din care cuprinzi cu vederea Moldova cu tot latul ei, din valea Prutului şi până la Ceahlău.”(Dan Bădărău) • Întâmplarea a voit ca Mihail Sadoveanu să păşească în noua sa casă de la Copou în 1919.La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaşte momentul sărbătoresc al inaugurării sale ca Muzeu Memorial "Mihail Sadoveanu". Sunt prezenţi la festivitate: fiica scriitorului, Profira Sadoveanu, soţia sa, Valeria Sadoveanu, I.P.S. Teoctist, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, scriitori şi oameni de cultură, oficialităţi din Iaşi, un numeros public.
Casa "V.Pogor" este sediul muzeului ce are ca obiect literatura română modernă şi contemporană dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare "Junimea". Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa Zoe.. Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei "Convorbiri literare" (1867). Muzeul este inaugurat în 26 decembrie 1972. Clădirea destinată spaţiului muzeal este compusă din douăsprezece încăperi ale expoziţiei permanente şi o clădire anexă, inaugurată în 1994, care protejează intrarea în catacombele Casei "Pogor", restaurate în perioada 1993-1994.
Casa memorială a fost construită de poetul Vasile Alecsandri în anul 1867, după propriile planuri. Se află la 4 km distanţă de şoseaua Roman-Iaşi şi Roman-Suceava
Expoziţia permanentă reconstituie, cronologic, etape din viaţa scriitorului Vasile Alecsandri şi momente legate de activitate sa literară. Astfel sunt prezentate: portretele părinţilor şi ale familiei, perioada studiilor la Iaşi şi Paris, debutul literar, activitatea de culegător de folclor şi de dramaturg, participarea la evenimentele din 1848 şi din perioada Unirii. Încăperea următoare este dedicată perioadei "Pastelurilor", a legăturilor sale cu Societatea culturală "Junimea", al cărei preşedinte de onoare a fost, a operei inchinate luptei pentru Independenţă, precum şi marilor creaţii din dramaturgia istorică. Un loc special îl are relaţia sa cu poetul Fr. Mistral şi momentul premierii sale, în 1878, pentru "Cântecul Gintei latine", la Festivalul de la Montpellier. Sufrageria este destinată prezentării prietenilor apropiaţi ai poetului, personalităţi de frunte ale culturii româneşti: C. Negri, M. Eminescu, C. Negruzzi, T. Maiorescu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica, A. Hurmuzachi, Iacob Negruzzi, precum şi soţiei şi ficei sale.
Casa memorială "Constantin Negruzzi" din satul Hermeziu, comuna Trifeşti, judetul Iaşi (aflată la 40 km depărtare de oraşul Iaşi), datează de la începutul secolului XIX.Casa conţine cinci săli de expoziţie, o sală multifuncţionala pentru manifestări de amploare, precum şi două camere extramuzeale pentru personalul de serviciu. Casa memorială cuprinde: o expoziţie documentară şi reconstituirea muzeografică a patru camere memoriale. Holul central în care este amenajată expoziţia documentară însumează manuscrise, cărţi în ediţii prime şi cu autografe, fotografii edite şi inedite, fotocopii, obiecte care le-au aparţinut scriitorilor (pipă, medalii, ştampile, ceasornic solar etc.), numeroase extrase din operele lor, precum şi ale exegeţilor acestora, fişe bio-bibliografice şi genealogice, tablouri şi portrete în ulei şi busturi în ghips. Camerele memoriale - salon de muzică, biblioteca-birou, sufragerie, dormitor - sunt amenajate cât mai aproape de destinaţia lor originală, punând în evidenţă piese de mobilier, instrumente muzicale (flautul lui Iacob, pianul lui Leon etc.), fotografii, portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, realizate de artişti plastici ieşeni contemporani, stampe de epocă, covoare, piese de iluminat, mobilier de sufragerie original.
Construcţie în stil medieval, a fost ridicată pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. La 4 februarie 1834, din iniţiativa Societăţii de Medici si Naturalişti, a fost înfiinţat un Cabinet de ştiinţe naturale, apoi un muzeu de profil, primul de acest fel din Principatele Române. • Muzeul avea nobila menire de a prezenta publicului "bogăţiile pământene şi subpământene ale Moldovei, precum şi curiozităţile din alte ţări ale lumii." La solemnitatea deschiderii muzeului, preşedintele societăţii, dr. Mihail Sturdza, a ţinut un înflăcarat discurs, iar Gh. Asachi, în calitatea sa de membru fondator al Societăţii si al Muzeului, a prezentat demnitarilor din guvern persoanele prezente la festivitate. La conducerea acestui muzeu s-au perindat o serie de mari personalităţi, care – prin munca lor – au ilustrat viaţa ştiintificăşi culturală a Iaşilor acelor vremuri.
Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi prezintă publicului, începând cu anul 2008, un nou exponat – replica la scară a unui dinozaur, Tyrannosaurus rex. Acest exponat, unic în cadrul muzeelor de istorie naturală din ţară, conferă vizitatorului o idee realistă despre lumea animală de acum 66 de milioane de ani (sfârşitul Cretacicului), când a trăit această specie. Vizitând muzeul vom afla multe alte lucruri deosebite despre lumea care ne-a precedat, ne vom informa despre principalele etape ale evoluţiei biologice şi vom afla noutăţi despre viaţa din diferite timpuri geologice.
Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi prezintă publicului, începând cu anul 2008, un nou exponat – replica la scară a unui dinozaur, Tyrannosaurus rex. Acest exponat, unic în cadrul muzeelor de istorie naturală din ţară, conferă vizitatorului o idee realistă despre lumea animală de acum 66 de milioane de ani (sfârşitul Cretacicului), când a trăit această specie.Invităm publicul să viziteze muzeul nostru pentru a afla multe alte lucruri deosebite despre lumea care ne-a precedat, să se informeze despre principalele etape ale evoluţiei biologice şi să afle noutăţi despre viaţa din diferite timpuri geologice.
În anul 2009 se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin (1809) şi 150 de ani de la publicarea lucrării sale capitale „Originea speciilor” (1859). Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi a organizat, cu prilejul Anului Internaţional Darwin, o expoziţie comemorativă pentru amintirea şi preţuirea marelui naturalist. Expoziţia cuprinde un portret-basorelief al marelui savant (realizator: Al. Buzurin), explicaţii privind semnificaţia operei sale ştiinţifice, imagini reprezentative (fotografie-portret, pagini de manuscris, traseul călătoriei în jurul lumii, cabinetul de lucru, casa unde a locuit, fosile descoperite), precum şi principalele sale lucrări traduse în limba română sau lucrări biografice.
Cladirea Muzeului din Iaşi a intrat în conştiinţa românilor prin faptul că, în uma din salile sale (Sala Elefant), deputaţii Partidei naţionale l-au ales, la 3 –5 ianuarie 1859, pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei. Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi are în bogatele sale colecţii peste 250.000 de exemplare de insecte, moluşte, peşti, amfibii, fosile vertebrate şi nevertebrate, minerale si plante ş.a.
Palatul, care astazi adăposteşte muzeul memorial ”Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea, de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reşedinţe pe locul vechii case boiereşti a strămoşilor săi. Stilul iniţial a fost cel neoclassic, păstrat de capela reşedinţei, stil care se impusese cu predilecţie în arhitectura civilă din Moldova acelor timpuri. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza “preface casa de la Ruginoasa dupa arhitectura stilului gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Lucrările au fost finalizate în 1855.