TRATAMENT UL GENERAL AL INTOXICATIILOR ACUTE LA COPIL

1. TRATAMENT UL GENERAL AL INTOXICATIILOR ACUTE LA COPIL Dr. DANA ANTON

2. PREVENIREA ABSORBTIEI TOXICULUI INTOXICATII PRIN INGESTIE -indepartareatoxiculuiprinevacuareacontinutului gastric si intestinal siprinadministrarea de antidoturinespecifice. EVACUAREA CONTINUTULUI GASTRIC -prinprovocare -prinspalare

3. a.PROVOCAREA VARSATURII -poatefifacuta la domiciliu -prinstimularearepetata a funduluigatuluicu degetulsauobiectneascutit (spatula). -in prealabil se adminsteazacopilului un pahar cu laptesauapacalda. -copiii, in special sugariitrebuieasezati in pozitiedecliva, cu capulmaijossisprijinit, pt a reduce risculaspirariilichidului de varsatura.

4. -provocarepecalemedicamentoasaprinadministraresiropIpeca 10-15 ml la copii 1-10 anisi 30 ml la copiipeste 10 ani. -administrareasiropuluivafiurmata de admin a 1-2 pahare de apa (sol salinasilapteleincetinescevacuareagastrica) -dacavarsatura nu apare in 20-30 minute: doza se maipoaterepeta o data. -provocareprininjsubcutanata de Apomorfina 0,07 mg/kgc/doza

5. Provocareavarsaturicontraindicata in: -coma sau / siconvulsii -bolnaviobnubilati -ingestiesubstcausticesihidrocarburi volatile -intoxpriningestiesubstemetizante

6. b.SPALATURA GASTRICA Este eficientachiarsimaitarziudaca ne aflam in una din urmatoarelesituatii: -daca in momentulingestieitoxicului, stomacul era plin -daca s-au administratpana la venireamediculuicantitatimari de laptesauderivatisaumedicamente-pansamentegastricesauintestinale -daca au fostingeratedroguri care suntreexcretate in stomacsau lent absorbite: compusiantideprimantitriciclici, metilsalicilat, barbiturice, digitalice. -daca au fostingeratemedicamenteanticolinergice care inhibamotilitateasiintarziegolireastomacului

7. Spalaturagastrica cu: -sol salinaizotonadiluata ½ cu apa -sol slaba de bicarbonat de sodiu -sol permanganat de potasiu 1:5000 in apa -carbuneactivat

8. CONTRAINDICATIILE SPALATURII GASTRICE -ingestia de substcaustice (risc de perforareesofag, stomac) -ingestia de stricnina (declanseazacriza de convulsii) -ingestia de hidrocarburi volatile (cu exceptiacazuluicandacesteavehiculeazaaltetoxice, cum arfiorganofosforate) -la copilulcomatospoatefifacutanumaidupaintubareabolnavului cu sondanazo- sauorotrahealaprevazuta cu mansongonflabil.

9. ADMINSTRAREA DE ANTIDOTURI NESPECIFICE (locale) 2 tipuri: -agentichimici care princombinatiedirecta cu toxiculiltransforma in compusichimiciinactivisauilfacneabsorbabil -agentifiziologici care contracareazaefecteletoxicelordupaabsorbtie

10. CARBUNE ACTIVAT -actioneazaprinadsorbtiapesuprafatasa a toxicului cu care formeazacomplexe stabile, prevenindu-iabsorbtia. -administrareatrebuieinitiatainainteaprovocariivarsaturiisauspalaturiigastricesitrebuiereluatadupaacestea. -vafiadministrat sub forma de solutie in amestec cu 100-200 ml apa la care se adauga 10-15 ml siroparomatizatsau in amestec cu glucoza. -dozarecomandata 1 g/kgc/doza. -esteineficientasuprametalelor, alcooluluietilic, metilic, alcalilorsiacizilorcaustici.

11. -Otetdiluat:eficient in neutralizareasubstputernicalcaline. -lapte, albusou crud: precipitante ale mercurului, arsenicului amidonul : intoxicatii cu iodsauioduri. -ceaiconcentratsau sol acid tanic 45: intoxpriningestie de alcaloizi (atropina, morfina)

12. GRABIREA ELIMINARII TOXICELOR DIN ORGANISM SPORIREA DIUREZEI 1.Diureza apoasa -creste excretia substantelor care se elimina pe cale renala. -se rec diureza de 2-3 ori mai mare decat normalul. -se realizeaza prin aport crescut de lichide 4 l/mp/zi administrate i.v. sub forma unei sol cu urmatoarea compozitie: 2/3 glucoza 5-10%, 1/3 sol NaCl 9‰ si aport de K 2g/l solutie.

13. 2.Diureza osmotica -cant de lichide de 2-3 ori mai mare decat nevoile fiziologice -2/3 sol glucoza 10%, 1/3 Manitol, NaCl 3g/l, KCl 2g/l. 3.Diureza osmotic-ionica 4l/mp/zi se foloseste compozitia sol de perfuzie mentionata la diureza osmotica, la care se adauga: -pt alcalinizarea urinii: NaHCO3 1-3 mEq/kgc/doza -pt acidifierea urinii: clorura de amoniu 75 mg/kg/doza i.v. din 6 in 6 ore, pina la doza de 6-8 g/zi; vit C

14. DIALIZA EXTRARENALA -numai in cazuri grave -in caz de esec al trat medical conservator -in caz de aparitie a simptomelor care ameninta imediat viata -cand toxicitatea toxicului este direct proportionala cu concentratia toxicului in sange

15. HEMODIALIZA =metode cea mai eficienta de indepartare a toxicului din organism =metoda cea mai eficienta de corectare a tul h-e si a-b grave si persistente, rezistente la trat medical conservator -utila in intox cu Paracetamol, ciuperci otravitoare, teofilina, alcool etilic si metilic, salicilati. Contraindicatii: sangerari importante, distrugerea trombocitelor si leucocitelor in timpul trecerii sangelui la niv membranei de celofan a aparatului

16. DIALIZA PERITONEALA -aceleasi indicatii ca si hemodializa -eficienta mai redusa -avantaj: simplitatea echipamentului necesar, usurinta executiei -indicata in special la sugar si copil mic -contraindicatii: infectia peritoneala, interventii chirurgicale pe abdomen, recente sau laborioase.

17. HEMOPERFUZIA (HEMOABSORBTIA) =met moderna de epurare extrarenala -aceleasi indicatii ca si hemodializa -avantaje: usor de aplicat, nu distruge trombocitele si leucocitele, nu produce hemoliza, nu exista riscul dezechilibrului h-e sau/si a-b, eficienta mai mare in eliminarea unor subst ca Fenobarbital.

18. PLASMAFEREZA -elimina rapid cantitatile letale de toxic din circulatie -indicata in special cand subst toxica nu este dializabila si cand timpul reprezinta un factor critic. -extrem de costisitoare -se rec doar in cazuri cu risc vital.

19. EXSANGUINOTRANSFUZIA -metoda eficienta in unele intox (subst hemolizante, methemoglobinizante, salicilat, benzen, hidrocarburi, clorati, fenoli) -folosita numai la nou-nascuti, sugar si copil mic care o tolereaza bine deoarece poate fi folosit sange numai de la un singur donator

20. INTOXICATIA CU ALCOOL ETILIC

21. =1,5 – 2,8% din toate intoxicatiile acute • Dpdv al gravitatii: deosebit de importanta deoarece poate determina leziuni cerebrale ireversibile daca nu este tratata precoce si corect. • Coma alcoolica : 13-50% din intoxicatiile alcoolice. • Bauturi ingerate: • -vin: 40% • -tuica: 33% • -lichioruri: 16% • -vodca, whisky: 7-8%

22. Ingestia unei cantitati de alcool pur de 1g/kgc realizeaza o alcoolemie de 1g/l. • Doza minima letala = 3g alcool pur/kgc.

23. MANIFESTARI CLINICE:-depind de concentratia de alcool-evolueaza in 3 faze: • 1.FAZA DE EXCITATIE (alcoolemie 50-150 mg/dl): • -stare de excitatie, logoree • -comportament fizic si verbal necenzurat • -nesesizarea pericolelor • -scaderea capacitatii de observare, a acuitatii vizuale, a promptitudinii reflexelor • -senzatie de caldura si roseata

24. 2.FAZA MEDICO-LEGALA(alcoolemie 150-250 mg/dl) • -vorbire incoerenta • -precizia miscarilor scade • -mers titubant

25. 3.COMA ALCOOLICA(alcoolemie peste 250 mg/dl) • -coma linistita fara convulsii (eventualele convulsii sunt explicate de hipoglicemia care insoteste concentratiile ridicate de alcool). • -respiratie stetoroasa • -halena alcoolica (particularitate: dispare cand intra in coma!) • -pupile normale sau midriatice • -ROT abolite • -TA si puls normale • Doza letala = 500 mg/dl

26. In cazurile de coma reversibila: restabilirea starii de constienta este insotita de cefalee, greturi, epigastralgii. • Complicatii care pot apare: • -bronhopneumonie • -pancreatita acuta • -traumatisme cranio-cerebrale • -sdr. Mendelson (aspirare de continut gastric acid)

27. BIOLOGIC • Hipoglicemie • Acidoza (frecvent mixta) • Leucocitoza • LCR normal • Dg confirmat prin determinarea alcoolemiei

28. TRATAMENT • Spalatura gastrica = utila doar cand intoxicatia este surprinsa in primele 2 ore de la producere • Trat. de baza = perfuzii cu glucoza 5-10% • (grabesc arderea alcoolului); mai eficienta – fructoza. • Dozele mari de glucoza cresc nevoile de vit hidrosolubile ⇒ suplimentare cu vit (tiamina 100 mg) • Forme grave: mijloace de epurare extrarenala (hemodializa, dializa peritoneala) • -suprveghere in mediu spitalicesc • -mentinere in stare de normotermie

29. INTOXICATIA CU SUBSTANTE METHEMOGLOBINIZANTE • MetHb = Hb oxidata, lipsita de afinitate pt O2 • Ca urmare a transformarii Fe feros bivalent in Fe feric trivalent si crearea unei legaturi stabile cu o molecula de H2O ce nu poate fi desfacuta prin cresterea presiunii partiale de oxigen. • Methemoglobinemiile de definesc ca prezenta in sange a unei cantitati de MetHb > 2% din intreaga Hb.

30. 2 tipuri de methemoglobinemii: • -din cursul unei intox cu substante oxidante (productia de MetHb depaseste capacitatea functionala a sistemelor reducatoare fiziologice • -in prezenta unui deficit congenital al mecanismelor reducatoare (deficit de diaforaza I)

31. TOXICE METHEMOGLOBINIZANTE • COMPUSI ORGANICI: • -nitriti, nitrati, hidrogen arseniat,clorati • COMPUSI ORGANICI NITRATI SI AMINATI • -sulfamide, nitrobenzen, nitrotoluen, nitriti organici, nitroglicerina, sulfone,anilina (cerneala, vopseluri) • ALTI COMPUSI ORGANICI • -chinina, rezorcina, xilocaina, hidrazina, fluoresceina

32. Cai de patrundere a toxicului: • DIGESTIVA • -nitritii sunt continuti in apa (de fantana) din care i se prepara sugarului ceaiul sau laptele praf. • -vegetale cultivate in terenuri fertilizate cu ingrasaminte azotoase (morcov, spanac) • -aceleasi vegetale pot deveni nocive prin stocare (chiar la frigider) timp indelungat (peste 12 ore); flora bacteriana prolifereaza , transformand nitratii netoxici in nitriti. • -toxic industrial sau medicamente

33. CUTANATA • -pigmenti pe baza de anilina sau sol de triclorocarbanilida folosita in scop bacteriostatic pt spalarea lenjeriei sugarilor. • INHALATORIE • -bioxid de azot • INTRAVENOASA • -xilina

34. TABLOU CLINIC • CIANOZA apare cand MetHb atinge 10-20% din Hb totala • -debut brutal, la un sugar in primele 3-6 luni de viata, alimentat artificial si care prezinta concomitent diaree. • Intensitatea cianozei variabila: • -usoara: vizibila la nivelul palmelor, plantelor, buzelor si mucoaselor • -intensa si generalizata. • PARTICULARITATE: nu dispare prin administrare de oxigen!

35. MetHb 20 -30%: astenie, cefalee,dispnee, tahicardie, stare ebrioasa, ameteli. • MetHb >30% : • -semne de insuf cardiaca (hepatomegalie, jugulare turgescente, tahicardie, ritm de galop, sufluri) • -semne de colaps cardio-vascular • -encefalopatie hipoxica (tulburari stare de constienta, , rar convulsii) • MetHb =60%: coma • MetHb 70-80%: moarte

36. TRATAMENT • CALE DE PATRUNDERE CUTANATA: • -scoatere din mediu • -spalare tegumente cu apa si sapun • CALE INHALATORIE • -administrare oxigen • CALE DIGESTIVA • -spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat • Administrare i.v. Albastru de metilen sol 1‰ • 1 mg/kgc sau Helthion 20-40 mg. • Vit C 30 mg/kgc i.v. sau 100-300 mg/zi p.o.

37. Cazuri grave: • -oxigenoterapie izo- sau hiperbara • -exsanguinotransfuzie • -cazuri cu insuf renala acuta si methemoglobinemie rezistenta la celelalte tratamente: hemodializa • -cazuri severe cu anemie hemolitica: transfuzie de sange sau masa eritrocitara

38. INTOXICATIA ACUTA CU SUBSTANTE COROZIVE • Substantele corozive = compusi chimici care corodeaza unele metale, exercitand efect caustic asupra tesuturilor organice. • Clasificare dpdv chimic: • -acizi tari: ac.acetic, azotic, sulfuric, clorhidric, oxalic, etc. • -baze tari: NaOH (soda caustica), KOH , carbonat de sodiu (soda de rufe), carbonat de potasiu • -alte substante: hipoclorit de sodiu, iod, apa oxigenata, permanganat de potasiu

39. INTOXICATIA CU ACIZI TARI • Contactul cu tegumentele determina leziuni de arsura chimica de diferite grade, in functie de concentratia acidului si durata contactului: • -simpla congestie (gr.I) • -flictene (gr.II) • -leziuni necrotice (gr.III)

40. Ingestia accidentala sau voluntara determina leziuni ulcero-necrotice ale cavitatii bucale, esofagului, stomacului. • In forme severe: leziuni profunde care depasesc stratul mucos si pot produce perforatii. • CLINIC: • -aparitia brutala de dureri violente buco-faringiene, sialoree, disfagie, varsaturi, scaune diareice. • -hemoragie digestiva superioara → cauza de moarte precoce • -daca evolutia este favorabila: dupa trecerea perioadei acute (2-3 sapt) urmeaza un stadiu de ameliorare clinica pasagera in care deglutitia si alimentatia orala devin posibile dar dupa 6 sapt- 2luni se constituie o stenoza esofagiana post-caustica prin retractie cicatriciala progresiva.

41. Pericolul cel mai mare = perforatia esofagiana precoce care se poate complica cu mediastinita supurata. • Perforatia gastrica = posibila, fiind urmata de peritonita. • Inhalarea vaporilor determina leziuni ale mucoaselor respiratorii: congestie, edem, hipersecretie. • -fenomene iritative ale cailor resp superioare: stranut, tuse, coriza, senzatie de arsura nazo-faringiana si retrosternala • -senzatie de sufocare, spasm si/sau edem laringian • -dispnee, cianoza • -semne de “bronsita chimica” • -edem pulmonar acut (f. severe) → moarte

42. Fenomene toxice generale: • -leziuni viscerale (hepato-renale) • -stare de soc • -tulburari hidro-electrolitice si acido-bazice

43. TRATAMENT INTOX. CU ACIZI TARI • Masura de prima urgenta: lichide pe cale orala in cantitate mare (daca deglutitia este posibila): apa simpla, lapte si albus de ou • !Aceasta masura nu se poate aplica decat in primele momente dupa ingestie. • -folosirea lichidelor pt diluarea toxicului este contraindicata in prezenta perforatiilor digestive, socului si leziunilor severe ale cailor resp superioare.

44. SUNT CONTRAINDICATE: • -provocare varsaturi • -spalatura gastrica • -administrare purgative • In caz de leziuni cutanate sau oculare: • -se spala cu cantitati mari de apa / solutie salina izotona timp de 20 min, in flux continuu. • Calmare dureri: • -antialgice inj (Algocalmin, Piafen) • Antiacide p.o. (Ulcerotrat)

45. Corticoterapia = controversata: • -HHC 4 mk/kgc • -Prednison 1-2 mg/kgc/zi • Antibioterapia profilactica = controversata, dar devine necesara in prezenta complicatiilor. • Perforatie tub digestiv: trat chirurgical de urgenta

46. ESOFAGOSCOPIA– in primele 12-24 ore de la ingestie • -contraindicata daca exista obstructii importante ale cailor resp superioare sau perforatii. • Cea mai moderata atitudine: esofagoscopie in a 3-a sapt de la ingestie, cand leziunile bucale sunt complet vindecate. • Dupa acest moment se poate stabili daca exista stricturi esofagiene si sunt necesare DILATATII • Gravitatea leziunilor impune uneori GASTROSTOMIAinca din faza acuta a intoxicatiei sau mai tarziu, in asteptarea plastiei de esofag, adesea necesara.

47. INTOXICATIA ACUTA CU BAZE TARI • Soda caustica = cea mai caustica substanta din grupul bazelor corozive • -folosita pt prepararea prin mijloace casnice a sapunului de rufe • -efectul caustic se exercita prin intermediul ionilor OH- care realizeaza necroza de lichefiere.

48. Aspectul clinic –bucoesofagita si gastrita coroziva: • -dureri atroce faringiene, retrosternale, epigastrice • - sialoree • -disfagie • - varsaturi • -HDS • -perforatie esofagiana (mediastinita) sau gastrica (peritonita) • -stare de soc (f severe)

49. Forme cu evolutie favorabila conduc aproape constant la leziuni sechelare (stenoze esofagiene, uneori pilorice) • Masuri terapeutice: aceleasi ca in intox cu acizi tari.

50. INTOXICATIA ACUTA CU PESTICIDE ORGANOFOSFORATE • PESTICIDE = subst toxice utilizate pt combaterea daunatorilor din agricultura. • Substanta activa = ortofosfati, ortotiofosfati, fosfonati, tiofosfonati, pirofosfonati, pirofosforamide. • Denumire comerciala: Paration, Malation, Paraoxon, Sulfatep.