Atelier tematic pentru domeniile justiţie, drepturile omului, relaţia cu cetăţeanul, minoritati

1. Imbunătăţirea mecanismelor de comunicare dintre Camera Deputaţilor şi reprezentanţii sectorului asociativ Atelier tematic pentru domeniile justiţie, drepturile omului, relaţia cu cetăţeanul, minoritati

2. I. Legislaţia nonprofit • Reformularea/ abrogarea legii referitoare la denumirea asociaţiilor şi fundaţiilor • Promovarea unui set de proceduri şi ghiduri de aplicare a mecanismelor de finanţare pentru a se asigura o implementare unitară la nivelul ţării. (ex. Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general) • TVA (neaplicarea unitara a prevederilor): discriminarea sectorului nonprofit

3. I. Legislaţia nonprofit • Simplificarea procesului de direcţionare a 2% in sensul scurtării duratei în care contribuţiile sunt înregistrate de către organizaţie(acum durează peste 1 an) si prin verificarea modului in care se operează in concret, la nivelul administraţiilor financiare, declaraţiile de venit; • Dublarea de către stat a sumei colectate prin 2% prin crearea unui fond special pentru ONG-uri.

4. I. Legislaţia nonprofit • Utilitatea publică: iniţierea unui proiect de lege, cu aportul direct al societăţii civile, prin care sa fie reglementat acest statut • Abrogarea prevederii cf. căreia doar ONG-urile de utilitate publică pot primi sedii

5. Problema legilor care nu sunt aplicate Exemple: • Cap. 8 din Legea Asociaţiilor şi Fundaţiilor • Reforma justiţiei: necesitatea controlului/ sancţionării magistraţilor corupţi Posibile soluţii la îndemâna Camerei Deputaţilor: • Instituirea de sancţiuni clare în cazul neaplicării legii • Să se adauge prin regulament sau prin cutumă: să nu mai delegăm normele de aplicare către guvern, ci să le facem de la început în Parl ca parte din lege pt a evita aplicarea neunitară; • de la adoptarea legii să laşi suficient timp ca 65% din funcţionari să fie instruiţi în acest domeniu

6. 2. Agenda legislativă • Lege pentru declararea unor pieţe drept pieţe sociale (ex: Piaţa Obor) • Legislaţia pentru protejarea monumentelor istorice: nevoia de sancţiuni imediate • Persoanele cu deficienţe de vorbire/auz nu au acces la unele instituţii publice din lipsa unui translator; serviciul 112 nu e disponibil pentru surdo-muţi

7. 2. Agenda legislativă • Promovarea unei legislaţii neechivoce care să sancţioneze manifestările extremiste şi antisemite. • ODA: Înfiinţarea unei agenţii de planificare şi implementare a politicii naţionale pentru cooperare internaţională pentru dezvoltare după modelul existent in tarile membre UE care să asigure gestionarea transparentă a fondurilor pe care România trebuie să le doneze ţărilor mai sărace cf. Cap. 26

8. 2. Agenda legislativă • Legea 422 a patrimoiniului naţional – necesitatea unei entităţi de control sub tutela Academiei Române care să adune repr din arhitectură, artă plastică, sociologi, istorici (diversitatea domeniilor) • Organizarea de audieri publice cu candidaţii în unele colegii directoare ale instituţiilor publice (ex: CNCD, CNA) în cadrul cărora ONG-urile să poată adresa întrebări

9. 2. Agenda legislativă • Legiferarea parteneriatului civil pentru toate tipurile de cupluri • Crearea unui cadru legislativ pentru persoanele transgender • Problema accesului la educaţie, serviciu religios şi presă în limba maternă a românilor din afara graniţelor – îmbunătăţirea legislaţiei pentru românii de pretutindeni

10. 2. Agenda legislativă • Rezolvarea problemelor asociate legii 112 • Crearea unei comisii comune Parl şi Min Externe pentru controlul averilor ilicite obţinute înainte de 1945, despăgubirile plătite celor care au plecat în străinătate şi clarificarea fondurilor cu care se fac despăgubirile • Legea 298/ 2008 referitoare la înregistrarea convorbirilor telefonice şi înregistrarea datelor biometrice – Parlamentul să ia poziţie împotrivă încălcării drepturilor fund.

11. 3. Mecanisme de cooperare Camera Deputaţilor – societatea civilă • Formularea de către Camera Deputaţilor a unei politici de susţinere şi colaborare cu sectorul neguvernamental (similar model COMPACT al Marii Britanii) • Dezvoltarea unei unităţi de cercetare a sectorului neguvernamental în cadrul Camerei Deputaţilor • Reluarea programului de finanţare a ONGurilor de către CDep

12. 3. Mecanisme de cooperare Camera Deputaţilor – societatea civilă • Desemnarea unor persoane de contact la nivelul fiecărei comisii – pentru relaţia cu societatea civilă şi pentru organizarea proceselor de consultare • Facilitarea accesului reprezentantilor ONG la lucrarile comisiilor de specialitate (mecanismul de acreditare); Notă: cf .actualului Reg. şedinţele comisiilor sunt publice; alternativă: renunţarea la acreditare;

13. 3. Mecanisme de cooperare Camera Deputaţilor – societatea civilă • Institutíonalizarea practicii de consultare si comunicare directa dintre parlamentar si colegiul pe care il reprezinta (ONGuri, cetateni, alti factori interesati); inclusiv a audierilor şi audienţelor publice • Aplicarea legilor transparentei decizionale în sensul includerii în Regulamentelor Camerelor a unor prevederi similare art. 6 din legea 52/2003

14. 3. Mecanisme de cooperare Camera Deputaţilor – societatea civilă • Colaborare cu programe ale ONGurilor pentru a dezvolta consultarea online (thinkopolis.eu) • Constituirea CES (Comitetului Economic si Social) cu participarea reprezentantilor societatii civile; • Creşterea rolului CDep în prevenirea discursurilor rasiste/ homofobe etc. , inclusiv prin discursurile parlamentarilor

15. Ce există • În staff-ul preşedintelui Camerei Deputaţilor există un consilier responsabil pentru relaţia cu societatea civilă, preluat de la vechiul preşedinte • Procedura de acreditare, 82 ONG • Repertoarul ONG, 228 ONG • CDep are nevoie de feedback asupra mecanismelor actuale de informare / consultare pentru a le îmbunătăţi

16. Întrebări fără răspuns • Problema selecţiei ONG-urilor de calitate – cum ştii care sunt cele care fac treabă? • Ce facem cu colegiile în care nu există ONG-uri sau sunt doar cele vasalizate? Responsabilitatea pentru realizarea acestui raport este asumată de Sînziana Olteanu, Centrul de Resurse pentru participare publică Elena Iorga, Institutul pentru Politici Publice