320 likes | 450 Views
Metodologia cercet ă rii ş tiin ţ ifice Concepte, necesităţi şi atitudini. Corin Badiu, 20 11. Cercetarea stiintifica. joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a mentine starea de sanatate si de a combate bolile
E N D
Metodologia cercetării ştiinţificeConcepte, necesităţi şi atitudini Corin Badiu, 2011
Cercetarea stiintifica • joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a mentine starea de sanatate si de a combate bolile • ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si sa dezvoltam instrumente adecvate pentru a fi utilizate pe baza cunostintelor existente
De ce MCS ? • O intelegere mai buna a fenomenelor / mecanismelor de boala • Confirma adevarul stiintific si corecteaza informatiile • Imbunatateste educatia, permite formarea unui sistem de gandire si actiune • Obtinem granturi !!! • Cariera si recunoastere academica • Aplicarea principiilor MCS in practica medicala curenta asigura performanta medicala
Cercetarea stiintifica • permite diagnosticarea si tratarea diverselor afectiuni • ofera dovezi pe care sa se bazeze politicile sanitare si deciziile asupra sanatatii si dezvoltarii sistemelor de asistenta medicala
Cercetarea stiintifica • Desi OMS si statele sale membre sunt constiente de importanta cercetarii medicale, aceasta nu a fost o prioritate in multe tari in curs de dezvoltare • lipsa metodologiei de cercetare • absenta cercetatorilor calificati • sistemul de management si coordonare a cercetarii medicale fie: • nu a fost creat • nu functioneaza adecvat
Cercetarea stiintifica in Romania Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii
Procesul de cercetare • este fundamental pentru luarea unor decizii eficiente si in cunostinta de cauza • este parte integranta din eforturile tarilor de: • – a ameliora starea de sanatate a populatiei • a creste eficienta sistemelor sanitare, mai ales in conditii de transformari epidemiologice, demografice si economice, transformari care afecteaza profund sistemele sanitare
In aceste cursuri: • se vor descrie metodele de planificare si realizare a cercetarii stiintifice: • formularea problemelor • stabilirea obiectivelor cercetarii • planificarea studiului • metode de colectare a datelor • analiza statistica a datelor • interpretarea rezultatelor • diseminarea acestor rezultate
DEFINITII • cercetarea stiintifica este o descoperire a cunostintelor prin cautare sau investigatie sau prin experimente avand drept scop descoperirea si interpretarea de cunostinte noi • metoda stiintifica este un grup de tehnici si proceduri sistematice aplicate in cursul desfasurarii investigatiei sau experimentului si orientate catre obtinerea de noi cunostinte
DEFINITII • cercetarea si metodele stiintifice pot fi considerate o cale de investigatie critica ducand la descoperirea unor fapte sau informatii care amplifica intelegerea noastra asupra sanatatii si bolilor umane
Categorii ale cercetarii • 1.Cercetarea Empirica si Teoretica • 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata
1.Cercetarea Empirica si Teoretica • abordarea filozofica a cercetarii este in principal de doua tipuri: • Empirica • Teoretica • cercetarea in domeniul sanatatii utilizeaza in principal abordarea empirica – bazata pe: • Observatie • Experienta • Mai putin bazata pe: • Teorie • Abstractizare
1.Cercetarea Empirica si Teoretica • cercetarea epidemiologica, de ex., depinde de colectarea sistematica a observatiilor fenomenelor legate de starea de santate care prezinta interes in cazul unei populatii definite • mai mult, chiar in cadrul abstractizarii prin modele matematice, NU pot fi obtinute progrese in intelegerea cauzelor si modului de aparitie a bolilor daca nu se face o comparatie a unor modele construite teoretic, cu ceea ce se observa concret la nivelul populatiilor • cercetarea empirica si teoretica se completeaza reciproc in dezvoltarea unei intelegeri a fenomenelor, in previziunea unor evenimente viitoare si in prevenirea unor evenimente daunatoare asupra bunastarii generale a populatiei de interes
Cercetarea empirica • Cercetarea empirica in stiintele medicale poate fi: • cantitativa • calitativa
Cercetarea in Domeniul Medical • In general cercetarea in domeniul medical utilizeaza informatii de tip cantitativ • In majoritatea cazurilor aceasta implica identificarea: • populatiei de interes • caracteristicilor (variabilelor) indivizilor (unitatilor) din populatie • studierea variabilitatilor acestor caracteristici intre indivizii din populatie
Cercetarea in Domeniul Medical • De aceea cuantificarea cercetarii empirice se obtine prin trei procedee: • masurarea variabilelor • estimarea parametrilor populatiei (parametri ai distributiei probabilitatii care surprind variabilitatea observatiilor in populatie) • testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea gradului in care "sansa" singura poate fi responsabila de variatia dintre indivizii sau grupurile aflate sub observatie
Cercetarea in Domeniul Medical • Luarea in considerare a sansei sau probabilitatii este substanta alcatuirii planului de cercetare (design-ului cercetarii) • mai mult decat orice, planificarea cercetarii trebuie sa tina seama de rolul sansei pentru a asigura validitatea • metodele statistice sunt acelea care mentin legile probabilitatii in cursul cercetarii noastre
Cercetarea in Domeniul Medical • Metodele statistice: • permit analiza si interpretarea adecvate ale rezultatelor • statistica ofera instrumentele care permit cercetarii medicale sa fie mai degraba empirica decat abstracta • ea ne permite sa ne confirmam descoperirile prin continuarea observatiei si experimentului
2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata • din punct de vedere functional cercetarea poate fi clasificata in: • fundamentala (sau pura sau bazala = "basic“, de laborator, tip “preclinic”) • aplicata (clinica, epidemiologica)
2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata • cercetarea fundamentala – de obicei este considerata a implicata o cautare a cunostintelor fara definirea unei utilitati clare sau a unui scop specific • cercetarea aplicata este orientata spre o anumita problema si este directionata catre rezolvarea unei probleme existente
2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata • Exista o controversa continua cu privire la beneficiul relativ si contributia catre societate a celor doua tipuri de cercetare • Unii considera ca stiinta, care depinde in mare parte de sprijinul societatii, trebuie sa se orienteze direct spre solutionarea unor probleme relevante ale omului, in timp ce... • Altii pretind ca investigatia stiintifica este cea mai productiva atunci cand se efectueaza liber, fara nici o constrangere, iar cele mai mari progrese ale ale stiintei au rezultat din cercetarea pura
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • mai multe principii fundamentale sunt utilizate in cercetarea stiintifica: 1.Ordinea 2.Deductia si Sansa 3.Evaluarea si Probabilitatea 4.Ipoteza
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 1.Ordinea • Metoda stiintifica difera de "bunul simt" in ajungerea la concluzii prin utilizarea observatiei organizate a entitatilor sau evenimentelor care sunt clasificate sau ordonate pe baza proprietatilor si a comportamentelor comune • acest caracter comun al proprietatilor si comportamentelor permite efectuarea de predictiuni care, duse la limita, devin legi
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • 1.Deductia si Sansa • Gandirea, sau deductia este forta progreselor in cercetare • in termenii logicii, aceasta inseamna ca o afirmatie sau o concluzie trebuie sa fie acceptata deoarece una sau mai multe alte afirmatii sau premize (dovezi) sunt adevarate • 2. Deductia si Sansa • supozitiile, prezumtiile sau teoriile deductive pot fi atat de dezvoltate, printr-o constructie atenta, incat sa devina ipoteze testabile • testarea ipotezei este metoda care sta la baza avansarii cunostintelor in stiinta • 3.Deductia si Sansa • in dezvoltarea deductiilor s-au diferentiat doua abordari sau argumente distincte: • deductiva • Inductiva • 4.Deductia si Sansa • in deductie, in mod necesar concluzia rezulta din premize, ca de exemplu in: • silogism (toate A sunt B, toate B sunt C, de aceea toate A sunt C) • ecuatiile algebrice
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • Deductia si Sansa (5) • deductia poate fi distinsa prin faptul ca se deplaseaza de la general la specific si NU permite elementele legate de sansa sau nesiguranta • de aceea concluziile deductive sunt potrivite cercetarii teoretice • Deductia si Sansa (6) • deoarece cercetarea medicala este primordial empirica, depinde aproape in totalitate de gandirea inductiva • Deductia si Sansa (7) • in gandirea inductiva (1) • concluzia NU rezulta neaparat din premize sau dovezi (fapte) • putem afirma doar ca o concluzie are o probabilitate mai mare de a fi adevarata daca premizele sunt adevarate, adica exista posibilitatea ca premizele sa fie adevarate, dar concluziile sa fie false • Deductia si Sansa (8) • in gandirea inductiva (2) • de aceea trebuie sa se tina seama in intregime de sansa • mai departe, gandirea inductiva se distinge prin faptul ca trece de la specific la general
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 3.Evaluarea si Probabilitatea • Cerinta critica a efectuarii proiectului in cercetare, aceea care asigura validitatea, este evaluarea probabilitatii de la inceput pana la capat
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii • 3.Evaluarea si Probabilitatea • cele mai importante elemente (1) ale proiectului de cercetare, elemente avand drept scop asigurarea integritatii probabilitatii si prevenirea bias-ului, sunt: • esantionul sa fie reprezentativ • randomizarea in selectia grupurilor de studiu
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (4) 3.Evaluarea si Probabilitatea • cele mai importante elemente ale proiectului de cercetare: • mentinerea grupurilor de comparatie sub forma grupurilor control • realizarea principiului "dublu-orb" (atat a experimentelor cat si a subiectilor) • utilizarea metodelor probabilitatii (statistice) in analiza si interpretarea rezultatelor
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii 3.Evaluarea si Probabilitatea • Probabilitatea este o masura a nesigurantei sau a variabilitatii caracteristicilor intre diversii indivizi ai unei populatii: • daca se va observa intreaga populatie, calcularea frecventelor relative ale variabilelor ofera toate informatiile referitoare la variabilitate • daca se va observa doar un esantion de indivizi din acea populatie, deductia de la esantion la populatie (de la specific la general) va implica identificarea: • probabilitatilor evenimentelor observate • precum si a legilor probabilitatii care ne permit sa masuram nivelul de nesiguranta al deductiilor noastre
Obiective • Dobandirea notiunilor fundamentale de cercetare medicala • Dobandirea abilitatilor de documentare medicala curenta • Redactarea unui protocol de 10 pagini pentru un studiu real / ipotetic • Analiza altor studii (peer review)