Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti , 12 august 2010

1. Masa rotundă“Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare”Bucureşti, 12 august 2010 “Implicarea autorităţilor locale în educaţia pentru dezvoltare” Proiecte de succes derulate cu tineri/pentru tineri

2. Organizarea şi funcţionarea admnistraţiei publice locale Constituţia României, revizuităîn 2003, instituie trei principii fundamentale care stau la baza organizării şi funcţionării administraţiei publice (art. 120): • descentralizarea; • autonomia locală; • deconcentrarea serviciilor publice • LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicata**)(*actualizata*)administraţiei publice locale instituie cinci principii de bază: • descentralizarea; • autonomia locală; • deconcentrarea serviciilor publice; • eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale; • legalitatea şi consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

3. Administraţia publică locală Unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii. Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale. • Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate • Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii • În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale

4. Administraţia publică locală Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi rurale, ierarhizate pe ranguri. Ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea:    a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;    b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;    c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;    d) rangul III - oraşe;    e) rangul IV - sate reşedinţă de comună;    f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor. art. 2 din Legea nr. 351/2001 din 06/07/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national

5. Administraţia publică localăîn România • 41 judeţe şi municipiul Bucureşti (capitala ţării are un stat similar cu cel al unui judeţ); • 102 municipii; • 217 oraşe; • 2860 comune.

6. Autorităţi ale administraţiei pubice locale Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt: • consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative • primarii, ca autorităţi executive. În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii. Consiliul judeţean este ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

7. Administraţia publică a municipiului Bucureşti Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare. Sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 2 viceprimari.

8. Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti sunt: autorităţi deliberative • Consiliul General al Municipiului Bucureşti • Consiliile locale ale sectoarelor, autorităţi executive • Primarul general al municipiului Bucureşti • Primarii sectoarelor Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti sunt alese în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

9. Structuri asociative ale autorităţilor Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt: a) Asociaţia Comunelor din România (www.acor.ro); b) Asociaţia Oraşelor din România (www.aor.ro); c) Asociaţia Municipiilor din România (www.amr.ro); d) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (www.uncjr.ro); “Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii”. Art. 8 din Legea nr. 215/2001 (**republicata**)(*actualizata*)administraţiei publice locale Forme asociative profesionale - alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.

10. Procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale Procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 521 din 9 iunie 2005 Proiectele de acte normative care privesc în mod direct autoritãţile administraţiei publice locale trebuie transmise preşedinţilor structurilor asociative ale acestora de cãtre autoritatea administraţiei publice centrale iniţiatoare. Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra cãrora au fost consultate se motiveaza în concordanta cu prevederile legale şi se transmit, prin grija preşedinţilor acestora

11. Educaţia pentru dezvoltare implicarea autorităţilor locale

12. Context Cooperarea pentru Dezvoltare - sprijinirea dezvoltării durabile, eradicării sărăciei şi întăririi democraţiei în statele în curs de dezvoltare. Cadrul legislativ - unităţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori judeţene, după caz, în condiţiile legii. - Unităţile administrativ-teritoriale pot coopera sau se pot asocia cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local Educaţia pentru Dezvoltare - un proces de învatare activ, bazat pe valorile solidarităţii, egalităţii, includerii şi cooperării. Permite oamenilor să treacă de la o constientizare a priorităţilor de dezvoltare internaţionalăşi de dezvoltare umană durabilă, prin o înţelegere a cauzelor şi efectelor problematicilor globale, către o implicare personală activăşi informată. Cadrul legislativ – Legea administraţiei publice locale, Legea accesului la informaţiile de interes public, Legea transparenţei decizionale

13. Activităţi specifice • Informare • Conştientizare • Educare • Campanii şi Advocacy

14. Public ţintă la nivel local • Cetăţenii din comunitatea respectivă, în general • Copii, tinerii, familiile din comunitatea respectivă • Studenţi, profesori, personal didactic din şcolileşi universităţile care activează în comunitatea respectivă • mass-media locală • Leaderii comunităţilor locale • Factorii de decizie (autorităţi locale şi naţionale, instituţii publice) • Mediul de afaceri local • Societatea Civilă care activează în comunitatea respectivă • Sindicatele • Personalităţile publice din comunitatea respectivă

15. Proiecte programe derulate în Municipiul Bucureşti şi arii tematice în cadrul educaţiei pentru dezvoltare

16. Proiectului Strengthening the Environmental Governance in Bucharest (Întărirea Guvernării de Mediu în Bucureşti)tematică: Dezvoltare durabilă Proiectului Strengthening the Environmental Governance in Bucharest (Întărirea Guvernării de Mediu în Bucureşti) se derulează în perioada perioada iulie 2009 – decembrie 2010 şi are ca obiectiv principal încurajarea şi întărirea participării comunităţii la procesul de realizare a politicilor publice în domeniul mediului şi de implementare a acestora. Proiectul se axează pe: a) schimbul de experienţă, know-how şi bune practici dintre Primaria Municipiului Bucureşti şi Primăria Askim din Norvegia, asociate cu activităţi de training adresate funcţionarilor cu răspunderi în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului din cadrul instituţiilor publice locale din municipiul Bucureşti, oferite de experţi norvegieni; b) campanie de educaţie adresată cetăţenilor care să devină mai conştienţi că protecţia mediului nu poate fi asigurată decât prin implicarea lor nemijlocită.

17. Calitatea mediului în Bucureşti în opinia cetăţenilor CERCETARE 1. Introduction 2. The quality of the environment 3. The Public Agenda 4. Causes • Influencing the individual • Influencing the community • Recruiting allies • Conclusions and recommendations 1. Introducere 2. Calitatea mediului 3. Agenda publică 4. Cauzele • Influenţarea individului • Influenţarea comunităţii • Recrutarea aliaţilor • Concluzii şi recomandări IRSOP Market Research & Consulting Ltd. was made in Bucharest in October 2009 The Quality of the Environment in Bucharest in the Citizens’ Opinion

18. The efforts undertaken by the authorities and community groups for improving the environment have not gone unnoticed (55% visibility). • Citizens have become aware mainly of the following actions: • Development of new green spaces (48%); • Sanitation activities (32%). • Eforturile făcute de autorităţi şi grupuri comunitare pentru îmbunătăţirea mediului nu au rămas neobservate (55% vizibilitate). • Au fost remarcate îndeosebi: • Amenajările de spaţii verzi (48%) • Acţiuni de curăţenie (32%). • Majoritatea locuitorilor din Bucureşti consideră că intervenţiile comunitare bazate pe informare, dezbateri şi acţiuni concrete sunt eficiente.Oamenii cred mai puţin în acţiuni comunitare bazate pe sesizări, proteste, confruntări cu autorităţile sau donaţii de bani pentru cauze de mediu. • Există o încredere destul de mare în forţa comunităţilor de a schimba lucrurile. Dar, oamenii cred mai mult în puterea comunităţilor de a atrage atenţia asupra situaţiilor de mediu prin intermediul presei (90%), decât de a schimba lucrurile prin legi noi şi politici sociale (62%). • Most citizens think that the most efficient community interventions are those based on information, debates and concrete action. People believe to a lesser extent in community actions based on petitions, protests, confrontation with the authorities, or on money donated for environmental causes. • There is a fairly high level of confidence in the power of communities to effect change. However, people believe more in the power of communities to draw attention to environmental concerns through the media (90%), than in their power to change things by developing new legislation or new social policies (62%).

19. EuroXPro - Global VillageTematica: Educaţie multiculturală Global Village - o sărbătoare a internaţionalismului şi a diversităţii culturale, la care iau parte 200 de tineri lideri AIESEC provenind din 40 de ţări din Europa şi America de Nord. Proiect marca AIESEC Bucureşti care are la bază parteneriatul cu autorităţile locale, mass media locală, mediul de afaceri, societatea civilă.

20. Proiect susţinut de Primăria Municipiului Bucureşti

21. Festivalul Internaţional de vară al creaţiei Familiale Tematica: Pace şi dezvoltare Proiectul a fost derulat de Agency for International Proiects in Culture, Education and Sports, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Ambasadei Federaţiei Ruse în România, Ambasadei României în Federaţia Rusă, Departamentul Familiei şi Tineretului din Moscova, Ministerul Culturii din Federaţia Rusă şi Departamentul Educaţiei din Moscova La festival au participat familii din oraşul Moscova care au un fost de nenumărate ori premiate, laureate şi sunt deţinatoare de diplome la concursuri şi festivaluri desfăşurate în Federaţia Rusă. În acest proiect au fost implicate 40 de familii din Federaţia Rusă şi familii din oraşele gazdă şi a constat într-un schimb de experienţă în domeniul educaţiei, culturii şi învăţământului. Proiectul s-a desfăşurat în patru ţări: România, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru. În România festivalul s-a derulat în trei mari oraşe: Bucureşti, Braşov, Constanţa.

22. Sărbători de iarna în Bucureşti pentru copiii din TransnistriaTematica: Pace şi dezvoltare Primăria Municipiului Bucureşti a invitat 40 de copii din comuna Corjova (Transnistria) să-şi petreacă sărbătorile de iarna în Bucureşti. Direcţia Învăţământ din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti(PMB) (în colaborare cu alte direcţii din cadrul PMB şi cu sprijinul unor instituţii aflate în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti) a asigurat copiilor cazare, masăşi un program care a cuprins vizite la Palatul Parlamentului, Patriarhie, Muzeul Ţăranului Român, Castelul Peleş, vizionarea unui spectacol de teatru, întâlniri cu elevi din liceele bucureştene şi cu personalităţi din viaţa politică a ţării, participarea la o emisiune televizată transmisă în direct.

23. Proiect derulat de Asociaţia pentru Sprijinirea Tinerilor, Studenţilor şi Profesorilor (ASYST)şiInternational Student Travel Confederationîn parteneriat cuPrimăria Municipiului Bucureşti Carduri internaţionale pentru elevi, studenţi şi profesori

24. ISIC (International Student Identity Card) – pentru elevi/studenţi la zi înscrişi la instituţii de invăţământ acreditate. Vârsta minimă: 12 ani. ITIC (International Teacher Identity Card) – pentru cadre didactice cu normă întreagă IYTC (International Youth Travel Card) – pentru tineri sub 26 de ani Legitimaţiile internaţionale pentruelevi, studenţi, profesori şi tineri sub 26 de ani

25. Beneficiile ISIC/ITIC/IYTC • Singurele legitimaţii care atestă statutul de elev, student, tânăr şi profesor la nivel internaţional, cardurile ISIC/ITIC/IYTC conferă posesorilor, pe langă apartenenţa la o comunitate internaţională privilegiată, numeroase alte avantaje: • peste 35.000 de reduceri în peste 100.000 de locaţii din 116 ţări, în cele mai diverse domenii: transporturi, cazare, instituţii culturale, divertisment etc. • accesul la cea mai mare bază de date online cu informaţii turistice şi culturale de interes pentru studenţi, Travel Max. • acces gratuit la o line telefonica disponibilă non-stop (HelpLine), prin intermediul căreia posesorii cardurilor pot beneficia de asistenţă în situaţii de urgenţă. • cardurile beneficiază de susţinerea UNESCO şi a UE, sunt emise în conformitate cu standardul ISO 7816 şi conţin 14 elemente de securitate care fac imposibilă falsificarea.

26. Discounturi în România oferite de ISTC şi ASYST prin cardurile ISIC In Romania, posesorii de carduri internaţionale ISIC, IYTC şi ITIC beneficiază depeste 1200 reduceri la cele mai variate produse şi servicii: transport, cazare, surse de informare şi cultură cluburi, restaurante, magazine, cinematografe, centre medicale şi sportive etc. Pe baza parteneriatului aprobat prin Hotărâre a Consilului General al Municipiului Bucureşti, elevii, studenţii şi profesorii beneficiază de reduceri la intrarea în instituţiile de cultură din Municipiul Bucureşti aflate sub directa coordonare a CGMB.

27. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată! ing.jurist Daniela STĂNCULESCU dana.stanculescu@bucuresti-primaria.ro stanculescud@yahoo.com Primăria Municipiului Bucureşti Direcția Cultură, Învățământ, Turism www.pmb.ro Asociaţia Municipiilor din România (AMR) Corpul Comunicatorilor www.amr.ro