PSIHANALIZA COPIILOR-MELANIE KLEIN CAZUL ERNA

1. PSIHANALIZA COPIILOR-MELANIE KLEINCAZUL ERNA Student:Vuza Alexandra, an II, gr. II

2. Melanie Klein (1882–1960) a dat nastere unuia dintre marile curente ale psihanalizei. A transformat in intregime doctrina freudiana clasica si a creat psihanaliza copilului.

3. Daca Freud a descoperit copilul din adult, se poate spune ca Melanie Klein a descoperit sugarul din copil si adult, ajungand la concluzia ca, inca de la inceputul vietii sale, acesta stabileste relatii intense cu ceilalti, atat in realitate, cat si in fantasma.

4. Ea considera ca bebelusul are de la inceput o viata psihica bogata, plina de fantasme, in interactiune permanenta cu realitatea externa.

5. In urma analizei unor copii nevrotici, Melanie Klein a ajuns la concluzia ca, acestia nu tolereaza prea bine realitatea, fiindca nu pot filtra frustrarile. Ei se apara de realitate negand-o.

6. CAZUL ERNA-nevroza obsesionala a unei fetite de 6 aniAvea mai multe simptome grave:*Suferea de insomnie cauzata in parte de anxietate (mai ales frica de talhari si hoti) si in parte de activitati obsesionale*Statea intinsa pe burta si isi lovea capul de perna , se legana stand in sezut sau intinsa pe spate, isi sugea degetul despre care, fetita insasi spunea ca este cel mai mare defect al meu “si se masturba excesiv si compulsiv;Toate aceste activitati care nu o lasau sa doarma noaptea se manifestau chiar si intimpul zilei (la gradinita de exemplu);*Suferea de depresii grave, pe care le descria spunand: “E ceva legat de viata care mie nu- mi place”

7. Erna exprima o indelungata si puternica rivalitate cu mama sa. • impulsuri sadice si canibalice • Admiratie dar si invidie totodata resimtita de fetita pentru mama sa.

8. De ce isi dorea Erna un frate si/sau o sora? • Ei insemnau pentru Erna un copil al ei. Dar simtea totdodata un sentiment de vinovatie mare pentru ca stia ca asta insemna sa ii fi furat din burta mamei. • Existenta lor ar fi linistit-o pentru ca atacurile la care recurgea in fantasme la adresa copiilor care se aflau in pantecele mamei, nu i-au produs nici ei , nici mamei, nici copilului vreo vatamare • Fratii si surorile i-ar fi oferit gratificarea sexuala pe care i-o refuzasera tatal si mama sa • Erna avea fantasma potrivit careia ea s-ar fi unit cu fratii ei impotriva parintilor , ca sa o omoare pe mama si sa captureze penisul tatei. Fratii si surorile i-ar fi fost aliati in aceasta lupta.

9. Cauzele principale ale nevrozei fetitei descoperite de Melanie Klein: • Erna n-a reusit sa depasesca intarcarea • Cand avea 6 luni-9 luni , mama sa observase placerea evidenta a fetitei resimtita de aceasta cand era spalata in zona genitala . • La varsta de 2 ani si jumate , fetita a fost nevoita un timp sa doarma in pat cu parintii pentru ca erau in vacanta. Ea a asistat la contactul sexual al parintilor . acest lucru a dat nevrozei forta maxima. A dus la frustrare, la envidie fata de parinti si i-au complicat fantasmele deja existente. I-au marit si sadismul.

10. Rezultatele sedintelor cu Melanie Klein: • Inhibitia fetitei pentru invitare se diminuase considerabil • Relatia cu parintii ei s -a imbunatatit • Fetita reusea in sfarsit sa doarma noaptea • Anxietatea , depresia si furia au disparut complet • Fantasmele ei incetasera ca si masturbarea • La sfarsitul terapiei, Erna avea o fire mai copilaroasa

11. Cum s- a ajuns la rezultate? • Principalele lucruri pe care Melanie Klein pune accent in tratarea Ernei sunt: • Axarea extinctiva a analizei fetitei pe chestiuni sexuale si liberatatea care i-a fost acordata in privinta fantasmelor si a jocurilor care au determinat o reducere si nu o amplificare a excitatiei sexuale; • Aducerea in constient a indoielilor si criticilor pe care Erna le nutreste inconstient cu privare la parinti si la viata sexuala a acestora. • Convingerea Ernei inca de la inceput ca nu are voie sa o atace pe analista. Dar a avut libertatea sa strice jucariile, sa se joace , sa se bata cu pernele, sa bata cu piciorul in podea, sa darame scaunelele, sa stropeasca cu apa, sa mazgaleasca si sa taie foile etc . Astfel era lasata sa isi desfasoare furia si inceptul cu incetul se elibera de ea. • Melanie Klein subliniaza faptul ca analistul trebuie sa se straduiasca sa manifeste cat mai putine emotii in fata rabufnirilor afective ale fetitei.