Cazul lui Sébastien, un elev de 12 ani cu dificultati de lectura

1. Cazul lui Sébastien, un elev de 12 ani cu dificultati de lectura Interventie condusa de Anne Moinet in 2006

2. Prezentarea lui Sébastien • 12 ani • Scoala primara - rezultate destul de bune inafara de cele la franceza Probleme in momentul cind a invatat sa citeasca (ajutat de logoped)‏ • In primul an de gimnaziu corigent la aproape toate materiile  trebuie sa repete clasa  e nefericit si vrea sa inteleaga ce i se intimpla • Exceleaza la jocurile video de strategie

3. Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca : La scoala In clasa • Este atent si are impresia ca intelege • Pentru a intelege, traduce mai intii informatiile in imagini mentale vizuale concrete, apoi face comentarii verbale ; dar are lacune ! Si cind ceva i se pare neclar, nu indrazneste sa puna intrebari. • La mate ii plac aplicatiile, dar nu retine teoria pentru ca nu intelege la ce i-ar putea servi. • Spune ca nu-i plac surprizele! Si crede ca sunt multe surprize la scoala, mai ales in intrebarile care se pun (nu le anticipeaza niciodata). Are impresia ca i se cere sa ghiceasca multe lucruri sau sa gindeasca prea mult.

4. Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca : Acasa • Ii vine foarte greu sa se apuce de lectii • Reface exercitiile si are impresia ca intelege ce face, dar nu tine minte teoria sau invata pe dinafara: invata cuvint cu cuvint, fara a face legaturi, fara a anticipa repetarea unei idei. • Nu are un proiect real in privinta rostului invatarii la scoala . Vrea numai sa aiba note de trecere. • Si-a pierdut orice incredere in el insusi.

5. Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca : Domenii in care e bun Cind joaca un nou joc video, vrea sa infrunte obstacolele si sa fie tot mai bun (proiect de sens de recordman)‏ Pentru a cistiga memorizeaza in imagini vizuale (concrete si codificate) toate lucrurile utile ( = gesturi de atentie si de memorizare). Analizeaza foarte repede situatiile problematice si o face in cuvinte pe care si le spune in gind (gest de intelegere). In acest scop se serveste de ceea ce a tinut minte din jocurile anterioare (gest de reflectie). Cind cauta ce strategie sa aplice, ii place foarte mult sa ia in considerare mai multe si sa aleaga deliberat demersul cel mai putin probabil, cel mai riscant (gest de imaginatie, asumare de risc). Daca pierde, nu-i nimic : analizeaza greselile pentru a fi mai bun data viitoare.

6. Dupa o prima duscutie cu Sébastien, rezulta ca : Comparind aceasta strategie cu cea utilizata la mate, observam ca La mate vrea : La jocurile video : - sa rezolve exercitiile - sa retina pe de rost formulele fara legatura cu teoria - si sa ia note de trecere. • - Se implica si anticipeaza • Intelege si analizeaza • Risca sa faca ipoteze noi • Utilizeaza din plin resursele propriului univers evocativ Nu are nici un adevarat proiect de sens Este cu adevarat in cautarea sensului

7. Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca : Constatare Sébastien se auto-analizeaza destul de usor si pare interesat de aceasta descoperire de sine. Face impresia unui copil care nu a gasit mijloace de a-si satisface nevoia de explicatie si care nu-si foloseste mijloacele cognitive in cadrul scolar.

8. Dupa o prima discutie cu Sébastien, rezulta ca : Perspective • Dupa discutie, Sébastien a devenit constient ca ar fi bine • sa caute sensul atunci cind invata ceva • sa faca legaturi • sa lege intre ele teoria si practica • sa memorizeze in vederea reflectiei • sa riste sa faca ipoteze. Ii propun sa incerce deja sa se gindeasca la toate acestea acasa si la scoala. A doua intilnire va fi consacrata lecturii la care Sébastien are dificultati. De aceea nu-i place sa citeasca.

9. Dupa citeva zile : Imi spune de la inceput : « In clasa, incerc sa procedez ca la jocurile video: caut drumul si incerc sa ghicesc pericolele pe care trebuie sa le evit ». A doua sedinta consacrata lecturii poate incepe

10. Lectura unui text si observarea unei imagini. SENEGAL Piata de peste de linga Dakar Extrase din Yann Arhtus-Bertrand, Pamintul povestit copiilor, p. 52 - 53.

11. Imaginea Piata de peste de linga Dakar

12. Lectura imaginii Cerinta (formulata inainte de observarea imaginii) : gaseste in ce tara suntem, apoi uita-te atent la imagine astfel incit sa o intelegi (Unde suntem? Cine este acolo? Ce fac oamenii? Titlul te va ajuta. • Sébastien stie ca tema textului este o piata de peste si situeaza corect Dakar in Africa occidentala • Remarca gramezile de peste si barcile. • Pune o singura intrebare: « Ce sunt obiectele rotunde de pe gramezile de peste? » Ii sugerez sa caute raspunsul in text.

13. Piata de peste de linga Dakar Textul E dimineata, umbrele sunt inca lungi. La bordul pirogilor inguste, din lemn de baobab sau de arbore de piine, pescarii si-au asezat de cu noapte unditele si au intins plasele. Au prins mult ton, sardine si merlucius. La intoarcere, pe cind unii minuiau voiniceste pagaia, altii sortau pestii dupa specie si marime. Piroga si-a luat avint pentru a se aseza cu partea din fata pe nisip – ceea ce fundul ei plat ii permite. Apoi au tras-o pina aproape de piata, pe niste bucati de lemn rotunde, asezate pe nisip. Pirogile sunt descarcate in cosarci, un soi de cosuri adinci din impletitura. Unele dintre acestea au fost rasturnate peste gramezile de peste pentru a le apara de soare. Marfa este expusa direct pe nisipul fin. Sosesc deja primii clienti. Ei compara, cintaresc, evalueaza, se tocmesc…cu mare placere si cu prietenie.

14. Lectura textului Cerinta : citeste textul in gind pentru a-l intelege si a putea sa spui ce ai inteles (fara sa mai ai textul sub ochi). + Formularea proiectului: sa poata explica cum a facut in mintea lui pentru a reusi.

15. Analiza lecturii textului de catre Sébastien Lectura textului in gind, cu proiectul de a spune ce a inteles fara a mai avea textul sub ochi si de a putea explica cum a procedat in mintea lui • Citeste in ritm mediu. • Nicio intrebare • Se declara gata si ascunde textul Pt. a revedea imaginea, faceti clic pe « image »

16. 3.Bilant alprimei lecturi «Umbrele sunt inca lungi. Niste pescari vind peste (ton si sardine si piine). Ei aleg pestii dupa specie, marime si greutate. » Ce a inteles Sébastien : Sa comparam cu textul : E dimineata, umbrele sunt inca lungi. La bordul pirogilor inguste, din lemn de baobab sau de arbore de piine, pescarii si-au asezat de cu noapte unditele si au intins plasele. Au prins mult ton, sardine si merlucius. La intoarcere, pe cind unii minuiai voiniceste pagaia, altii sortau pestii dupa specie si marime. Piroga si-a luat avint pentru a se aseza cu partea din fata pe nisip – ceea ce fundul ei plat ii permite. Apoi au tras-o pina aproape de piata, pe niste bucati de lemn rotunde, asezate pe nisip. Pirogile sunt descarcate in cosarci, un soi de cosuri adinci din impletitura. Unele dintre acestea au fost rasturnate peste gramezile de peste pentru a le apara de soare. Marfa este expusa direct pe nisipul fin. Sosesc deja primii clienti. Ei compara, cintaresc, evalueaza, se tocmesc ... cu mare placere si cu prietenie.

17. Primele observatii : • Tratament incomplet (nu are in vedere decit inceputul textului) • Intelegere partiala, chiar gresita • Lipsa legaturilor logice • Repeta unele fraze identic sau alege substantive

18. 4.Dialog pedagogic • Proiectul sau: • pe plan afectiv : negativ ( reprezentare a lecturii = dificultati – probleme)‏ • pe plan cognitiv : • scop = sa oralizeze si sa memorizeze (niciun proiect de a da sens) • mijloace : repetarea mentala a cuvintelor (nu traducere, nu intelegere) • Procesul de « lectura »: • Oralizare mentala a inceputului (apoi oboseala) fara • cautarea sensului • Niciun recurs la cunostinte existente • Nicio intoarcere la text pt. a verifica intelegerea Procese de elaborare inexistente

19. 5.Relectura primei fraze E dimineata, umbrele sunt inca lungi. • Obstacole : • legatura implicita cauza - efect intre cele doua propozitii (un singur indiciu: virgula)‏ • necesitate de a activa un proces de inferenta intre text si cunostintele generale despre umbre (pe care Sébastien le are)‏ Procese de integrare • Propuneri pedagogice • invitatie de a regasi mental imaginiconcretecunoscute continind umbre lungi • cautarea explicatiei acestui fenomen • Constientizare • Are cunostinte, dar lipseste un proiect de a le lega de text (gest de reflectie in favoarea intelegerii)‏ Procese de elaborare

20. 6.Relectura celei de-a doua secvente La bordul pirogilor inguste, din lemn de baobab sau de arbore de piine, pescarii si-au asezat de cu noapte unditele si au intins plasele. Au prins mult ton, sardine si merlucius. • Obstacole • Cuvinte necunoscute (piroga, arbore de piine) – nicio intrebare – nu se sprijina pe context nici pe structurile sintactice (coordonare)‏ • Nu este tratat conectorul temporal (derutant, pentru ca presupune intoarcerea in timp : flash back)‏ Procese de integrare

21. Propuneri pedagogice • pt. a gasi sensul cuvintului « piroga », sa evoce concret scena in miscare si sa precizeze imaginea. • pt. a gasi sensul lui «arbore de piine » (« baobab » e cunoscut), sa caute fraze din vorbirea curenta care prezinta conjunctia « sau ». ex : Vrei dulceata sau ciocolata ? • luare in considerare a conectorului temporal : lumina se schimba in imaginea mentala a lui Sébastien. Avea in cap o imagine diurna, cu multa lumina, care acum se intuneca. Nu poate inca face legatura cu prima fraza. Constientizare Necesitatea de a lua in calcul «cuvintele mici» si conectorii temporali

22. 7. Relectura secventei 3 • Inainte de relectura : formularea proiectului • Sa traduca scena in imagini mentale concrete si animate • Sa se intrebe cind se petrece scena fata de cea dinainte La intoarcere / pe cind /unii /minuiau voiniceste /pagaia, altii sortau pestii dupa specie si marime. Bilantul relecturii (text ascuns)‏ « Pescarii sorteaza pestele » • Analiza • Tot inceputul textului a fost neglijat (conectori de timp)‏ • Pronumele « unii »/   « altii » nu au fost luate in considerare (referinta). • + nu intreaba sensul cuvintelor necunoscute (pagaia). Procese de integrare incomplete

23. 8. A doua relectura a secventei 3 • Inainte de relectura : formularea proiectului • Sa caute conectorii temporali. • Se se intrebe, plecind de la imaginile sale mentale, cum fac pescarii sa inainteze barca. • Dupa relectura (text ascuns)‏ • Cuvintele sunt elucidate si miscarile pescarilor sunt vizibile in imaginile mentale ale lui Sébastien. • Imi spune : « Pescarii vislesc si sorteaza pestii ». Pronumele nu sunt luate in considerare.

24. Propuneri pedagogice • Sa imagineze vizual actiunile pescarilor: imposibil sa visleasca si sa sorteze pestii in acelasi timp. Acum vede doua grupuri distincte. • Cautarea altor fraze cu aceleasi pronume: au acelasi efect mental. Ex : Unii merg cu trenul, altii cu masina. • Cerinta de a inlantui ca intr-un film secventele 2 si 3.

25. 9. Relectura secventei 4 Piroga si-a luat avint pentru a se aseza cu partea din fata pe nisip – ceea ce fundul ei plat ii permite. Bilantul relecturii (text ascuns)‏ « Piroga soseste cu viteza pe plaja care este plata si tare » • Analiza • Sébastien vede piroga sosind cu viteza: a « tradus » bine cuvintul «avint » in functie de spatiul sau mental • Mari probleme de referinta (ceea ce, ei, ii). Dificultate sporita de faptul ca antecedentul este plasat in franceza in partea a doua a frazei (referinta cataforica). • Liniuta nu este interpretata drept paranteza

26. Propuneri pedagogice • Activitate de comparare de imagini mentale concrete : sosirea pe plaja a unei barci obisnuite si a unei pirogi cu fundul plat. Intoarcerea la fotografie este de ajutor. Ipoteze asupra sensului care explica de ce unele barci sunt trase mai departe pe plaja (asteptare, activitate de elaborare)‏ • Propunere de a realiza filmul secventelor de la 2 la 4. De data aceasta, nu apar dificultati.

27. 10. Relectura secventei 5 Apoi au tras-o pina aproape de piata, pe niste bucati de lemn rotunde, asezate pe nisip. • Bilant (text ascuns)‏ • Sébastien poate sa-mi spuna ca pescarii au tras barcile pe bucati de lemn rotunde . Imi explica tehnica, mimeaza pornind de la imaginile pe care le are in minte. • Cere sa revada imaginea pentru a repera lemnele rotunde (validarea ipotezelor proprii). • Traieste in mod vizibil placerea sensului. • Leaga in mod spontan aceasta secventa de celelalte. Constientizare Moment decisiv : a trait acea « eureka jubilatorie » proprie revelatiei sensului si incepe sa creada ca lectura ii poate fi accesibila daca isi face un adevarat proiect de intelegere.

28. 11. Relectura secventei 6 Pirogile sunt descarcate in cosarci, un soi de cosuri adinci din impletitura. Unele dintre acestea au fost rasturnate peste gramezile de peste pentru a le apara de soare. Marfa este expusa direct pe nisipul fin. • Bilant (text ascuns)‏ • Sébastien a inteles ca pescarii descarca pestii pe nisip. • Nu intelege cuvintul « cosarca », dar de data aceasta intreaba ce insemna. Cind ii spun ca raspunsul e in text, nu il poate gasi.

29. Analiza obstacolelor • expresia « un soi de cosuri adinci din impletitura » este un procedeu referential – o apozitie . • Propuneri pedagogice • Sa imagineze drumul de la piroga la plaja : cum se transporta pestele? Intoarcere la imagine si la intrebarea pusa la inceput. • Cautare de fraze similare.

30. 12. Relectura secventei 7 Sosesc deja primii clienti. Ei compara, cintaresc, evalueaza, se tocmesc ... cu mare placere si cu prietenie. Intelege imediat • Coerenta globala a textului ( text ascuns)‏ • Sébastien, invitat sa reia intreg continutul textului in ordine cronologica, trateaza separat secventa 1 si urmatoarele : nu a perceput efectul flash back (problema de macrostructura). Propunere pedagogica Sa aseze fiecare etapa pe o linie a timpului (spatializarea timpului). Din acel moment a fost capabil sa raspunda la toate intrebarile : a inteles textul. pescu-it intoar-cere sosire descarcat piata noapte dimineata zori

31. Bilantul lui Sébastien privitor la strategiile de lectura de utilizat (bilant metacognitiv)‏ • Trebuie sa-ti faci un proiect de a da sens, adica de a traduce cuvintele din text in imagini animate ale realitatii si apoi in comentarii verbale (ca la jocurile video). • Sa citesti textul pe bucatele mici. Apoi sa ridici privirea de pe text, sa te intrebi ce vrea sa spuna, sa te intorci la text ca sa verifici. • Sa faci ipoteze asupra a ceea ce ar putea spune textul mai departe. • Sa intrebi, sa cauti, sa ghicesti sensul cuvintelor necunoscute.

32. Sa iei in considerare indicatorii de timp si de loc. • Sa reperezi cuvintele mici care permit stabilirea de legaturi intre cuvinte sau fraze. • Sa reperezi semnele de punctuatie care ar putea da indicatii asupra structurii gramaticale. • Dupa lectura, sa faci recapitularea mentala a sensului intregului text pentru a te asigura ca totul se leaga.

33. Urmare... • Activitatile de lectura si exercitiile de gramatica au continuat timp de 4 luni, o data pe saptamina. Progresele au fost rapide si Sébastien si-a recapatat increderea in sine. • La repetarea clasei nu a mai avut probleme, obtinind peste 70% din punctaj. • In clasa urmatoare nu a mai ramas corigent, chiar daca tot la franceza are cele mai mari dificultati. • Este mindru de el insusi si face eforturi constante pentru a reusi.

34. Imaginea Piata de peste de linga Dakar