400 likes | 964 Views
TRATAMENTUL IMUNOMODULATOR IN SCLEROZA MULTIPLA. Dr. Vasile Mihai, Jupiter, 19 septembrie 2009. IMUNOPATOLOGIA SM (Luchinetti si col.): grade de inflamatie diferite compozitie diferita si localizare diferita a infiltratului inflamator grade diferite de afectare oligodendrocitara
E N D
TRATAMENTUL IMUNOMODULATOR IN SCLEROZA MULTIPLA Dr. Vasile Mihai, Jupiter, 19 septembrie 2009
IMUNOPATOLOGIA SM (Luchinetti si col.): • grade de inflamatie diferite • compozitie diferita si localizare diferita a infiltratului inflamator • grade diferite de afectare oligodendrocitara • grade diferite de remielinizare • I II III IV • inflamatie MF>lB lT>lB lB lB • complement - + - - • oligodendrocite scadere usoara medie severa severa • lez demielinizante ascutite/ perivenulare idem difuze ascutite • non perivenulare +/- perivenulare
EVOLUTIE CLINICA SM: • variabila de la un pacient la altul • imprevizibila si extrem de variata • clasic sunt descrise mai multe forme de boala: • forma benigna - cu foarte putine pusee si rare la > 1an intre ele, fara disabilitate • forma recurent remisiva: • 1-2 pusee pe an cu remisia completa/ incompleta a simptomatologiei • puseu – simptome /semne noi aparute, specifice si care dureaza> 24 ore • forma secundar progresiva: • forma cu recurente si remisiuni care la un moment dat in evolutie asociaza • o progresie a bolii cu dizabilitate • forma primar progresiva: • forma cu dizabilitate si progresie sustinuta a bolii fara pusee • forma progresiva cu recurente: • extrem de rara
Semne si simptome clinice sugestive pentru SM • tulburari vizuale:nevrita optica retrobulbara, unilaterala, scotom central • mielita transversa incompleta predominant senzitiva • oftalmoplegia internucleara • nevralgia de trigemen • hemispasm facial • fenomene paroxistice(secunde, minute) • alte simptome nespecifice: fatigabilitate, fenomenul Uhtoff • criteriile Schumacher (1965): • varsta potrivita • boala a substantei albe cerebrale • leziuni diseminate in timp si spatiu • examen neurologic cu modificari • evolutie in timp: • atacuri > 24 ore si la distanta mai mare de 1 luna intre ele • evolutie progresiva pt mai mult de 6 luni • fara o alta explicatie • diagnosticata de un neurolog
RRMS SPMS PPMS PRMS
CRITERII MRI DE DIAGNOSTIC IN SM • CEREBRALE: • leziuni multiple ale substantei albe • leziuni cu dimensiuni>3 mm • ovoidale • perpendiculare pe ventriculi • leziuni infratentoriale • leziuni juxtacorticale • leziuni ale corpului calos • leziuni captante de Gd • priza inelara • omogene multifocale • SPINALE; • leziuni focale hiperintense in secv T2 si PD • atrofie focala/difuza • leziuni asimptomatice • leziuni cervicale/toracale • periferice/ mai putin de 50 % din aria de sectiune/intinse mai putin de 15 mm
PROGRAMUL NATIONAL DE TRATAMENT AL PACIENTILOR CU SCLEROZA MULTIPLA • Institutiile cu responsabilitati in derularea programelor: • - Directiile de specialitate din M.S. • - Comisia de Neurologie a M.S. • - Comisia de Neurologie a C.N.A.S. • - Directia “ Programe Nationale” din CNAS • - CJAS implicate • Unitati medicale: • 1.Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti – Clinica Neurologie • 2. Spitalul Clinic Colentina – Clinica Neurologie • 3. Spitalul Clinic de Urgenta Elias – Clinica Neurologie • 4. Spitalul Militar Central Bucuresti – Clinica Neurologie • 5. Spitatalul Militar “ Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Bucuresti • 6. Spitalul de Recuperare Iasi – Clinica Neurologie • 7. Spitalul Judeten Mures – Tg. Mures – Clinica Neurologie • 8. Spitalul Judetean Cluj – Clinica Neurologie • 9. Spitalul Judetean Timis – Clinica Neurologie
Criterii de indicare a tratamentului imunomodulator: • diagnostic de certitudine de SM (SM formă clinic definită conform criteriilor • Mc Donald) • forma recurent-remisivă sau formă secundar progresivă • aceasta din urmă formă având indicaţia inregistrată doar pentru unele dintre • medicamente • sindromul clinic izolat (CIS) cu modificări IRM caracteristice de SM • ceea ce presupune excluderea altor afecţiuni care se pot manifesta asemănător clinic • şi imagistic
Contraindicatii ale tratamentului imunomodulator: • lipsa criteriilor de certitudine a diagnosticului de SM • SM forma primar-progresiva • tulburari psihiatrice, in special depresia medie sau severa • sarcina in evolutie • intoleranta la unul dintre medicamentele imunomodulatoare • alte afectiuni: afectiuni hematologice grave, afectiuni hepatice grave, neoplazii
Eşecul terapeutic: • este definit când sub tratament un pacient face 2 sau 3 recăderi în 6 luni sau • cel puţin 4 recăderi într-un an • Esecul tratamentului imunomodulator consta in: • prezenţa a 4 sau mai multe pusee pe an ( v. definiţia de mai sus) • progresia continuă a bolii • reacţii adverse severe
Urmărirea evolutiei sub tratament a pacientilor cu SM aflati sub o forma de • tratament imunomodulator este recomandabil a se face prin : • examen clinic o data la 6 luni (sau ori de cate ori evolutia clinica o impune) • evaluarea scorului EDSS la 6 luni ( sau ori de cate ori evolutia clinica o impune) • evidenta anuala a numarului de recaderi clinice • examen IRM cerebral anual ( cel putin in primii 2 ani de tratament, apoi doar atunci • când există argumente medicale care sa justifice indicatia )
Medicamentele utilizate pentru tratament imunomodulator sunt: • interferon beta 1a (REBIF) cu administrare s.c. 3 doze/saptămână • (doze de 22 sau 44 micrograme per doză ; se recomandă iniţierea cu doza de 22 • micrograme şi ulterior continuarea cu 44 micrograme) • interferon beta 1 a (AVONEX) cu administrare i.m. o doză /săptămână • (doză de 30 micrograme per doză ) • interferon beta 1 b (BETAFERON) cu administrare s.c. o doză la 2 zile • (doză de 8 milioane UI per doză ) • glatiramer acetat (COPAXONE) cu admnistrare s.c o doză zilnic • ( doză de 20 mg per doză )
INIDICATII ALE TRATAMENTULUI IMUNOMODULATOR: • Sindromul clinic izolat: • BETAFERON sau AVONEX în raport cu complianţa pacientului • SM forma clinic definita cu recaderi si remisiunicu scor EDSS la initierea • tratamentului între 0 şi 5.5 • oricare dintre cele 4 preparate de mai sus, în funcţie de complianţa pacientului şi dinamica bolii • în cazul interferonului beta 1a, dacă pacientul până la iniţierea tratamentului a avut recăderi mai • frecvente sau agravare clinică evidentă în ultimii 1-2 ani, se preferă interferonul beta cu • administrare în doze mai mari şi mai frecvente, respectiv REBIF sau BETAFERON • in forma secundar progresivă cu scor EDSS de până la 6.5 , singurul preparat • înregistrat şi aprobat este produsul interferon beta 1 b (BETAFERON) • in formele progresive cu recăderi este indicat şi preparatul REBIF
LINIA A 2-A DE TRATAMENT • NATALIZUMAB (TYSABRI): • este indicat în cazul în care un pacient aflat deja sub unul din tratamentele imunomodulatoare are • o agravare clinică evidentă corelată cu scăderea responsivităţii • sau la pacienţii cu forme severe de la început, NU raportat la scorul EDSS ci la dinamica • bolii • (adică cel puţin 2 sau mai multe pusee care produc invaliditate într-un an şi cu una sau • mai multe leziuni hipercaptante de gadolinium la IRM craniană sau o creştere • semnificativă a încărcării leziunilor T2 comparativ cu o IRM craniană recentă ) • Mod de administrare: • 300 mg în piv la interval de 4 săptămăni
REACTII ADVERSE TYSABRI • Pe durata tratamentului pacientului trebuie monitorizat clinic, biologic şi • imagistic pentru depistarea precoce a reacţiilor adverse grave: • leucoencefalopatie multifocală progresivă (PML) • infecţii în special cu germeni condiţionat patogeni • insuficienţă hepatică • reacţii de hipersensibilitate • in oricare dintre aceste situaţii tratamentul trebuie întrerupt de urgenţă
PROGRAMUL NATIONAL DE TRATAMENT • Costurile estimate : • 70 milioane RON/anpentru programul de preventie la pacientii cu scleroza multipla, • avand in vedere ca in prezent costul mediu al tratamentului pe pacient timp de 1 an • este de cca 47 mii RON • Nr. pacienti tratati in anul 2006 : 1200 • Nr pacienti in 2007:1500 • Nr pacienti in 2008:1800
CRITERII DE EVALUARE A PROGRAMULUI • Scopul programului : • reducerea numarului de recurente/ an • iar pe termen mediu si lung scaderea gradului de invaliditate si ameliorarea calitatii vietii • Obiective: • scaderea numarului de recaderi/an fata de starea anterioara intrarii in program a pacientilor • cu scleroza multipla la cel putin 30% dintre pacientii tratati • (cel putin 30% dintre pacienti sa aiba 1 puseu/an) • la cel putin 30% dintre pacientii tratati, scorul EDSS sa nu creasca cu mai mult de 1 pct/an
Fisa de monitorizare a pacientului : • examen clinic (scor EDSS, simptomatologie ) la fiecare trei luni • investigatii de laborator (hemoleucograma, CK, TGO, TGP) la trei luni de la • inceperea terapiei, la 6 luni, si apoi anual pe toata durata tratamentului, sau ori de cate ori situatia • clinica o impune • examen IRM cerebralanual, sau in caz de recadere sau reactii adverse • numar de pusee • tipul de tratament al puseului • reactiile adverse
LISTE DE ASTEPTARE PROGRAM DE TRATAMENT IMUNOMODULATOR • similara unor altor afectiuni cronice in care tratamentul este costisitor • aspecte etice • transparenta • diagnosticul corect de SM (forma/criterii McDonald revizuite) • urmarirea atenta a pacientilor de catre medicul curant (tratamentul puseelor) • activitati de lobby politic din partea asociatiilor nonguvernamentale • rezultatele studiilor ( Barometrul european al SM) • codul de bune practici in SM • intalniri de consens • administrare tratamente cu nivel de evidenta mai redus decat imunomodulatoarele • inrolare pacienti studii clinice pentru noile terapii (terapiile orale)
REGISTRUL NATIONAL DE SM • metoda deobservare si analiza a evolutiei pacientilor cu SM: • studii observationale de lunga durata (avantaj fata de studiile clinice randomizate ) • mai putin costisitoare decat un studiu clinic controlat • utilizarea unui set minim de date comunsi altor registre nationale • MSBase • posibilitatea analizei pe subgrupuri de pacienti • posibilitatea argumentarii unor decizii politice • bariere: • financiare • resurse umane
TRATAMENTUL IMUNOMODULATOR AL PACIENTILOR CU SCLEROZA MULTIPLA - EXPERIENTA SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTI -
2004:10 pacienti • 2009:40 de pacienti AVONEX
BETAFERON: • Anul 2000 – 100 de pacienti • Anul 2009 – 135 de pacienti
Anul 2004 – 30 de pacienti • Anul 2009 – 70 de pacienti REBIF
COPAXONE • Anul 2004 – 60 de pacienti • Anul 2009 – 99 de pacienti • initial 100 % forma recurent remisiva (RR) • scorul EDSS mediu initial:3,1 puncte • in evolutie – 13 % au trecut in forma secundar progresiva (SP) • nr pacienti iesiti : 10 • evolutie EDSS: • 30 % scor crescator • 70 % stationar
TERAPIILE COMBINATE: • asociere imunosupresor (MITOXANTRONA): • nr total pacienti: 10 • cu Betaferon: 3 • cu Copaxone: 5 • cu Rebif: 2 • cf indicatiilor ghidurilor de tratament pana lao doza maxima de 140 mg/m2 suprafata • cardiotoxicitate atent monitorizata • asociere imunosupresoare (AZATHIOPRINUM) • reactii hematologice • nr pacienti:7 • TYSABRI: • 2 pacienti aprobati prin programul CNAS( 12 prize/8 prize) • aflati sub imunomodulator initial • LISTA DE ASTEPTARE IMUNOMODULATOARE: • 12 dosare depuse spre aprobare CNAS • 5 dosare noi de depus la CNAS