Principiile generale privind folosirea Fondurilor Structurale

1. Principiile generale privind folosirea Fondurilor Structurale Fondurile Structurale sunt subordonate unui număr de 5 principii majore care asigură clarificarea si raţionalizarea misiunii lor, organizarea unei relative coordonări care să ofere o mai mare coerenţă sprijinului comunitar 1) principiul programării, 2) principiul parteneriatului, 3) principiul adiţionalităţii, 4) principiul monitorizării, controlului şi evaluării. 5) subsidiaritatea

2. 1) Principiul programării Se referă la pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statul Membru şi printr-o serie de etape succesive, finalizându-se cu asumarea de sarcini de către organisme publice sau private.Existădouădocumente programatice: unul strategic - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (armonizând atât priorităţile naţionale, cât si pe cele comunitare, cuprinse în Orientările Comunitare Strategice pentru politica de coeziune) şi unul operaţional – Programele Operaţionale.

3. 2) Principiul parteneriatului • Presupune o strânsă colaborare între Comisia Europeană şi autorităţile naţionale, regionale şi locale, parteneri economici şi sociali şi alte organisme competenţe ale Statului Membru

4. 3)Principiul adiţionalităţii Ajutorul structural al Uniunii Europene trebuie să fie adiţional şi să nu înlocuiască resursele angajate de autorităţile naţionale, regionale sau locale, în scopul dezvoltării regiunilor şi pieţei muncii.

5. 4) Principiul monitorizării, evaluării şi controlului Statele Membre au atribuţii administrative şi au obligaţia de a desemna: • o autoritate naţională corespunzătoare fiecărui program al fondurilor structurale, care acoperă aspecte legate de implementarea, administrarea corectă şi eficacitatea programului respectivconduse de un reprezentant al autorităţii naţionale de implementare şi vin în completarea activităţilor acestora prin asigurarea calităţii şi eficienţei în implementarea măsurilor structurale. • comitete de monitorizare, conduse de un reprezentant al autorităţii naţionale de implementare şi vin în completarea activităţilor acestora prin asigurarea calităţii şi eficienţei în implementarea măsurilor structurale.

6. Evaluarea Evaluarea este de trei tipuri: ex-ante, intermediară şi ex-post. • Evaluarea ex-ante presupune evaluarea sau aproximarea efectului socio-economic, anterior implementării măsurilor unui program şi este în responsabilitatea autorităţilor competente ale Statului Membru; • Evaluarea intermediară are loc la mijlocul perioadei de desfăşurare a unui program şi este efectuată de Comisia Europeană, în colaborare cu autoritatea naţională aferentă din Statul Membru, iar • Evaluarea ex-post are loc după încheierea perioadei de funcţionare a unui program (2006) şi este realizată de Comisia Europeană, în colaborare cu statele membre şi autorităţile naţionale aferente.

7. 5) Subsidiaritatea • a fost stabilită prin Tratatul de la Maastricht. În termeni generali, acest lucru înseamnă că o autoritate superioară nu va putea să acţioneze dacă un obiectiv este atins în mod satisfăcător la un nivel inferior.O consecinţă a acestui lucru este că rămâne la latitudinea autorităţilor de management desemnate de către statele membre să selecţioneze proiectele ce vor primi finanţare şi să supravegheze implementarea lor.

8. Fondurile Structurale • Reprezintă principalul instrument utilizat de Uniunea Europeană pentru a promova politicile de dezvoltare. • Sunt contribuţii financiare proporţionale ale statelor membre, în concordanţă cu nivelul de dezvoltare economică. • Sunt nerambursabile şi acoperă doar o parte din finanţare, restulfiind contribuţie proprie • Sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. • [

9. Pentru programarea 2007-2013 există trei instrumente financiare • Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) • Fondul Social European(FSE) • Fondul de Coeziune (FC) si doua Actiuni Complementare, respectiv: • Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR) • Fondul European pentru Pescuit (FEP)

10. Fondul European de Dezvoltare Regionalã Cel mai important Fond Structural, acordând ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale Principiile alocãrii acestui fond sunt: • concentrarea pe obiective şi regiuni (pentru maximizarea efectelor), • parteneriatul între Comisia Europeana, statele membre UE şi autoritatile locale şi regionale (pentru planificarea şi punerea în practica a intervenţiei structurale), • programarea intervenţiei şi aditionalitatea contribuţiei comunitare (care nu trebuie sa se substituie celei naţionale).

11. Fondul European de Dezvoltare Regionalã Prin FEDR sunt finanţate şi acţiuni de cooperare teritorială europeană, şi anume: • Cooperarea transfrontalieră • Cooperarea transnaţională • Cooperarea interregională între toate regiunile Europei

12. Cooperarea transfrontalieră România este eligibila în cadrul a 2 programe operaţionale de cooperare transfrontaliera: - Program Operaţional România - Bulgaria - Program Operaţional România - Ungaria Principalele domenii de intervenţie sunt: • dezvoltare IMM, facilităţi comerciale • prevenirea riscurilor prin acţiuni comune ( riscuri naturale şi tehnologice) • conexiuni între zonele rurale şi urbane • sisteme comune de transport şi comunicaţii • cooperare în dezvoltarea infrastructurii publice ( sănătate, cultură, turism, educaţie)

13. Fondul Social European Reprezintă principalul instrument financiar al politicii sociale europeneşi este unul din Fondurile Structurale ale politicii regionale Constituie instrumentul de implementare a Strategiei europene de ocupare şifinanţează trei tipuri de acţiuni: formarea profesională, reconversia profesională şi măsuri ce duc la crearea de locuri de muncă.

14. Fondul Social European • Principalele domenii de finanţare: • Accesul la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaţa muncii a persoanelor inactive, prevenirea şomajului, în special a celui pe termen lung şi în rândul tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea duratei de activitate. • Incluziunea sociala a categoriilor dezavantajate în vederea integrării durabile a acestora pe piaţa muncii şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaţa muncii. • Promovarea egalităţii de şanse în accesul la piaţa muncii; acţiuni specifice de îmbunătăţire a accesului femeilor la piaţa muncii. • Reforme ale sistemelor de educaţie şi training pentru dezvoltarea angajării. • Îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare; • Crearea de reţele informative între instituţiile de învăţământ superior, centre de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi. • Efectuarea de reforme în domeniul angajării şi incluziunii, în special prin promovarea start-up-urilor şi implementarea parteneriatelor şi a iniţiativelor prin crearea de reţele între principalii actori implicaţi cum sunt partenerii sociali, ONG-uri la nivel naţional, regional şi transnaţional. • Concentrarea de potenţial uman în domeniile cercetării şi dezvoltării. • Întărirea capacităţii instituţionale şi eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor publice la nivel naţional, regional şi local şi acolo unde este cazul, a partenerilor sociali şi a ONG-urilor pentru promovarea bunei guvernări şi a unei mai bune reglementări.

15. Fondul de coeziune Principalele domenii de finanţare: • Reţele transeuropene de transport, în special proiecte prioritare de interes european identificate în Decizia nr. 1692/96/EC, • Proiecte de mediu conform priorităţilor identificate de politica de protecţie a mediului comunitară şi în planul de acţiune pentru mediu. FC poate fi de asemenea folosit în domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă în mod evident beneficii pentru mediu, respectiv energie regenerabilă iar în domeniul transporturilor sisteme de transport intermodale, management rutier şi al traficului aerian şi maritim, transport public şi urban curat.

16. PROGRAMUL OPERAŢIONAL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ROMANIA – BULGARIA Scopul programului: îşi propune să stimuleze cooperarea în regiunea de graniţă, în domenii diverse, precum: infrastructura de transporturi, informatică şi comunicaţii, protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea economică şi socială, prin crearea de parteneriate durabile între actori de pe ambele laturi ale frontierei.

17. Aria eligibila: • Stabilită la nivel NUTS III de-a lungul graniţei RO-BG: • 7 judeţe în Romania: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calaraşi şi Constanta • 9districteîn Bulgaria: Dobrich, Silistra, Razgrad, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven, Vratsa, Montana şi Vidin • Suprafaţa ariei programului: 71,929.6 km2

18. Conform principiului parteneriatului, orice proiect depus în cadrul Programului România-Bulgaria2007-2013 trebuie să îndeplinească minim două din cele patru condiţii: • Proiectul trebuie să fie dezvoltat încomun (de la idee până la depunere) de toţipartenerii; • Partenerii trebuie să pună la dispoziţieresursele umane necesare pentru implementareaproiectului; • Partenerii trebuie să asigure împreunăderularea activităţilor din proiect; • Partenerii trebuie să contribuie încomun la bugetul proiectului; • Obiectivul proiectului trebuie să contribuiela realizarea obiectivului general şiobiectivelor specifice ale programului; • Activităţile proiectului trebuie să se încadrezeîntr-una din axele prioritare aleprogramului, respectiv într-un domeniu deactivitate aferent acestor axe; • Proiectul trebuie să respecte lista deactivităţi şi cheltuieli eligibile din GhidulSolicitantului; • Într-un proiect nu trebuie să fie mai mult de 5 parteneri,acest număr incluzându-l pe partenerul lider.

19. PRINCIPIUL “LIDERULUI DE PROIECT“ - ales dintre partenerii proiectului pentru a asigura interfata cu programul - ii revine intreaga responsabilitate pentru implementarea administrativa si tehnica a proiectului - reprezinta toti beneficiarii si partenerii din proiect in relatia cu structurile programului operational - pe durata implementarii proiectului trebuie sa se asigure ca folosirea fondurilor de catre parteneri a fost efectuata corect - fiecare partener este responsabil pentru cheltuirea fondurilor conform criteriilor de eligibilitate; liderul este responsabil cu verificarea acestor aspecte, inainte de a trimite o cerere de plata AC - Liderul primeste toate fondurile comunitare aferente proiectului si este responsabil cu transferarea ulterioara a sumelor fiecarui partener - în caz de iregularităţi: rambursează suma reprezentând iregularităţile către Autoritatea de Certificare şi apoi solicită banii de la partenerul care a produs iregularităţile.

20. Beneficiari eligibili pentru finanţare: Autorităţi ale administraţiei publice locale şi unităţile subordonate acestora Alte organisme publice cu activitate în domeniile finanţate de program Universităţi ONG-uri Institute de cercetare Camere de Comerţ. Se aplică principiul Lead partner-ului, ales dintre partenerii proiectului. Proiecte eligibile Criteriile generale şi specifice de selecţie a proiectelor sunt aprobate de către Comitetul de Monitorizare la prounerea Autorităţii de Management (Ministerul Integrării Europene din România). Criteriile minimale de selecţie se referă la cerinţele faţă de aplicanţi: capacitate administrativă capacitatea tehnică capacitatea financiară Beneficiari şi proiecte eligibile

21. SUCCES ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR!Vă mulţumim!