FORTA DE MUNCA

1. FORTA DE MUNCA NOTE DE CURS PENTRU STUDENTII CSIE ,disciplina SCN Sapt.IV Bibliografie : SURSA 1,PAG. 257- 267 SURSA 2 , Aplic. 6 ,pag.256 + Dictionar de Statistica Generala ,Ed.Economica ,Bucuresti, Cap.XI ,pag.217 ( numai indicatorii fortei de munca )

3. Statutul profesional :situaţia unei persoane ocupate, în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin exercitarea unei activităţi • salariat, persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială -indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, in schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, plătit în bani sau natură, comision etc; • patron, persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate (întreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc), pentru a cărei activitate are angajaţi • lucrător pe cont propriu, persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu, de membrii familiei, • lucrător familial neremunerat, persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte remuneraţie • membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole

5. Numărul mediu al salariaţilor • reprezintă o medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice ale salariaţilor, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legate şi alte ztte nelucrătoare împărţită la numărul total al zilelor calendaristice (365 zile). Salariaţii care nu au fost angajaţi cu normă întreagă s-au inclus in numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă.

6. Resursele de muncă • Resursele de muncă existente la un moment dat în societate exprimă numărul persoanelor capabile de muncă, adică acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o activitate utilă în una din activităţile economiei naţionale

7. Resursele de muncă (RM) • Sub aspect statistic, volumul resurselor de muncă se determină pe baza următorilor indicatori: • populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă (PVM) • populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă, dar inaptă de muncă (PVMIM)) • populaţia în afara limitelor vârstei de muncă care lucrează (PAVML) • RM = PVM – PVMIM + PAVML

8. Balanţa forţei de muncă • Balanţa forţei de muncă este elaborată anual pe baza datelor de statistică demografică, a celor din surse administrative şi a anchetelor • Balanţa cuprinde indicatori statistici intercondiţionaţi: - resursele de muncă - populaţia în vârstă de muncă - populaţia ocupată civilă - şomerii - populaţia activă civilă - populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă • În Balanţa resurselor de muncă indicatorii sintetici sunt grupaţi în : - indicatori ai resurselor de muncă şi - indicatori ai utilizării resurselor de muncă

10. Populaţia activă (Working populations) • Include toate persoanele care, într-o perioadă de referinţă specificată, furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii definite prin sistemul conturilor naţionale • Populaţia activă cuprinde: forţa de muncă salariată civilă; patronii şi alţi lucrători independenţi; lucrătorii familiali neremuneraţi; militarii de carieră şi militarii în termen; şomerii. • Se măsoara ca populaţie în mod curent activă şi populaţie obişnuit activă

11. Populaţia obişnuit activă include toate persoanele care au depăşit o anumită vârstă – de regulă, cea a şcolarizării obligatorii – stabilită prin legislaţia naţională, al căror statut principal a fost fie de persoană ocupată, fie de şomer, în raport cu activitatea măsurată în termeni de săptămâni sau zile de muncă, în cadrul unei perioade specificate, de regulă 12 luni precedente • Populaţia curent activă cuprinde toate persoanele care au depăşit o anumită vârstă şi care în perioada de referinţă (o zi sau de obicei o săptămână) au declarat că au fost ocupate sau în şomaj

15. Populaţia totală ocupată • Cuprinde toate persoanele care dispun de un loc de muncă care le permite exercitarea unei activităţi economico-sociale social utile aducătoare de venit (în bani sau în natură), indiferent de statutul lor profesional: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi în agricultură (agricultori individuali) sau în activităţi neagricole; lucrători în asociaţii sau cooperative de producţie • Populaţia ocupată totală se stabileşte cu ocazia recensămintelor populaţiei şi a anchetelor asupra forţei de muncă

16. Rata de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şl populaţia totală în vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual • Rata de ocupare reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală in vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual

17. Rata şomajului • Indicator relativ prin care se măsoară dimensiunile şi intensitatea neocupării forţei de muncă • Rata şomajului este un raport procentual între doi indicatori absoluţi, primul exprimând dimensiunea neocupării iar al doilea măsurând numărul populaţiei de referinţă, de regulă populaţia activă • În funcţie de obiectivele de cunoaştere urmărite, de informaţiile disponibile şi de legislaţia în vigoare, în statistica internaţională se folosesc concomitent mai multe rate de şomaj • Diferenţele între acestea, sunt în principal, determinate de conţinutul termenilor implicaţi în raport, de sursele de date, de metodologia de calcul

18. De regulă în statistica internaţională se utilizează următoarele rate de şomaj: • rata globală standardizată BIM; • rata globală standardizată CEE; • rata globală standardizată OCDE; • rata globală naţională (după metodologii naţionale); rate parţiale pentru diferite categorii de populaţie activă; rata integrală (compusă) de şomaj şi subocupare. • Ca regulă, ratele standardizate de şomaj se calculează pe baza rezultatelor din anchete asupra forţei de muncă

19. Rata de şomaj standardizată BIM (Biroul Internaţional al Muncii) se calculează ca un raport între numărul persoanelor neocupate care caută de lucru (şomeri în sens BIM) şi populaţia activă totală • Rata de şomaj standardizată în sens CEE (Comunitate Economică Europeană- U.E) este raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia activă civilă • Rata de şomaj standardizată în sens OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) este un raport între numărul de şomeri şi populaţia activă totală

20. Rata de şomaj naţională • Se calculează pe baza datelor provenite, de regulă, din surse administrative • În funcţie de sfera de cuprindere al indicatorilor implicaţi în raport se folosesc frecvent următoarele forme: raport între numărul de persoane neocupate înscrise la sfârşitul lunii la agenţiile de ocupare (şomeri, conform convenţiilor naţionale) şi un indicator al populaţiei de referinţă: populaţia activă (totală sau civilă), populaţia ocupată (totală sau civilă), numărul de salariaţi (total sau civili) • In România rata şomajului la nivel naţional se calculează lunar, ca un raport între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile de ocupare şi formare profesională (indemnizaţi şi neindemnizaţi) şi populaţia activă civilă determinată prin însumarea populaţiei ocupată civilă (din balanţa forţei de muncă) şi a numărului şomerilor înregistraţi (din surse administrative).

21. Rata parţială de şomaj exprimă nivelul relativ al neocupării unei anumite categorii de forţă de muncă sau unei anumite zone • Pe baza datelor din ancheta asupra forţei de muncă în gospodării se calculează trimestrial şi anual: • rate standardizate BIM totale, la nivel naţional • parţiale, pe medii de rezidenţă (urban, rural), • pe sexe şi grupe de vârstă prin raportarea numărului şomerilor BIM la populaţia activă totală şi pe categorii constituite după caracteristicile demografice respective

23. Productivitatea muncii (Labour productivity) • Valoarea adăugată brută a unei ramuri sau al unui sector, în preţuri constante, ce revine în medie pe o persoană ocupată (sau pe o oră lucrată de populaţia ocupată) • La nivelul economiei se calculează ca un raport dintre produsul intern brut în preţuri constante şi populaţia ocupată • Productivitatea muncii se foloseşte frecvent pentru productivitate, deoarece este practic imposibilă izolarea contribuţiei fiecărui factor (vezi factorii de producţie) care participă la producerea valorii adăugate

28. ROMÂNIAŞI UE

29. Diferenţialul PIB/locuitor se diminuează îndeosebi în perioada dinaintea adoptării monedei comune. Astfel, ţările ECE8 aveau un nivel mediu alPIB/locuitor de 41 la sută din media UE în 1993, dar de 48 la sută în 2002

30. Gradul de deschidere al economiei (McKinnon, 1963) • Însuşi statutul de membru al unei uniuni monetare determină creşterea gradului de deschidere a economiei: (importuri + exporturi)/PIB, cu 1026 procente deschiderea economiei creşte, la rândul său,dinamica PIB