Autori : Prof. Ecaterina Toth , Grupul Şcolar “Mihai Viteazul” Zalău Prof. Alexandru Toth,

1. Autori: Prof. EcaterinaToth, Grupul Şcolar “Mihai Viteazul” Zalău Prof. Alexandru Toth, Liceul Pedagogic “Gheorghe Şincai” Zalău GHID METODOLOGIC PENTRU PREDAREA CHIMIEI UNITATEA DE ÎNVĂŢARE “INTERACŢII ÎNTRE ATOMI, IONI ŞI MOLECULE”

2. Compară Explică Aplică

3. METODA CLUSTERING (CIORCHINELE) TEHNICA CUBULUI DIAGRAMA VENN METODE INTERACTIVE ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT BRAINSTORMING EXPERIMENTE VIRTUALE Metode activ-participative prezentate şi exemplificate în cadrul lucrării contribuie la dezvoltarea gândirii critice

4. 2.1. Diagrama Venn Diagrama Venn este o metodă de stimulare şi de evaluare a creativităţii care poate fi aplicată cu eficienţă maximă la sistematizarea cunoştinţelor, la restructurarea ideilor unui conţinut abordat

5. Comparaţie între legătura ionică şi legătura covalentă

6. Legătura covalentă nepolară Legătura covalentă polară Asemănări Deosebiri

8. Dezavantajele metodei: - nu poate fi aplicată la toate temele studiate; - nu poate fi utilizată dacă nu există criterii de comparaţie între termeni. Diagrama Venn Metodă care dezvoltă abilitatea de a compara şi de a analiza critic;

9. Compară Explică Aplică Analizează 2.2. TEHNICA CUBULUI Tehnica cubului este o strategie de predare – învăţare care urmăreşte un algoritm ce vizează: descrierea, comparaţia, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut din mai multe perspective. Compară Descrie Asociază Explică Aplică

10. Descrierea sarcinilor de lucru de pe feţele cuburilor: 1. DESCRIE (albastru)enumeraţilegăturilechimicestudiate,descrieţiceledouăetapeînprocesulformăriilegăturiiionice,descrieţi cum se formează o legăturăcovalentă (polară, nepolară, coordinativă),enumeraţi cele mai importante legături intermoleculare. 2. COMPARĂ (roşu)legătura ionică cu legătura covalentă,legătura covalentă polară cu legătura covalentă nepolară,legăturile chimice cu legăturile intermoleculare. 3. ASOCIAZĂ (verde)tipului de legătură proprietăţi fizice studiate (puncte de topire, solubilitatea, conductibilitatea electrică),substanţelorchimicetipul de legărură. 4. ANALIZEAZĂ (galben)conductibilitateaelectrică, solubilitateaînapăşiînsolvenţiorganici a substanţelor date. 5. APLICĂ CUNOŞTINŢELE DOBÂNDITE (violet)la scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice dintr-o schemă dată,la modelarea grafică a legăturilor chimice din compuşii chimici,la determinarea clasei de substanţă din care fac parte combinaţiile chimice din schemă. 6. EXPLICAŢI/ARGUMENTAŢI (portocaliu)proprietăţilefizice ale substanţelor date prinprismalegăturilorchimiceşi/sauintermoleculare,

11. Aplicând această metodă în cadrul orelor de chimie se constatăcă: • elevul participă activ în procesul de învăţare; • dezvoltă la elevi abilitatea de a prezenta şi de a comunica informaţia; • obişnuieşte pe elevi de a avea atitudine tolerantă faţă de opiniile altora; • contribuie la dezvoltarea creativităţii şi gândirii critice; Avantajele metodei: Dezavantaje: • pregătirea activităţii necesită foarte mult timp; • urmărirea activităţii din cadrul grupelor este dificilă din cauza sarcinilor diferite;

12. 2.3. METODA CLUSTERING (CIORCHINELE) Ciorchinele sau tehnica Clustering (din limba engleză: cluster – ciorchine) este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei care facilitează în mare măsură dezvoltarea cu succes a personalităţii Poate fi utilizată atât în evocare prin inventarierea cunoştinţelor elevilor , cât şi în etapa de reflecţie .

13. KH Hidruri Metal I, II Baze Săruri SUBSTANŢE IONICE Mg(OH)2 Oxizii metalelor NaBr K2O LEGĂTURA IONICĂ • FIŞĂ DE EVALUARE • Se dau substanţele chimice: • Na OH, CaO, H2O, NaBr, CaH2, K2O, CaCO3, HCl, Mg(OH)2, Cl2. • Alegeţi dintre formulele chimice de mai sus pe cele care corespund unor • substanţe ionice (compuşi ionici). • Completaţi ciorchina:

14. Nepolară LEGĂTURA COVALENTĂ Multiplă Simplă Heterogenă Omogenă Heterogenă Omogenă Polară Recapitularea cunoştinţelor despre legătura covalentă

15. practicarea diverselor forme de organizare (frontală, în perechi, în grupuri); • dezvoltă numeroase capacităţi: de analiză, structurare, evaluare, sistematizare, clasificare, exemplificare etc.; • formează abilitatea de trecere de la general la particular şi de la particular la general; • contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă, toleranţa faţă de părerea colegilor dar şi a spiritului critic; • elevii participă activ la procesul de învăţare, sintetizând şi însuşind creativ noile cunoştinţe; • poate fi combinată cu alte tehnici, de exemplu asaltul de idei, Turul Galeriei etc. Această metodă permite:

16. tratarea temelor necesită mai mult timp; • solicită profesorului un efort suplimentar în proiectarea instruirii; • împărţirea temei în mai multe subteme sau sarcini de lucru, determină ca fiecare grupă să însuşească numai conţinutul care i-a revenit. Dezavantajele metodei:

17. 2.4. BRAINSTORMINGUL Brainstormingul(engl. brain – creer; storm - furtună) este modalitatea complexă de a elabora (crea) în cadrul unui grup, în mod spontan şi în flux continuu anumite idei, modele, soluţiinoi, originale, necesare rezolvării unor teme sau probleme teoretice sau practice. Brainstormingul poate fi combinat cu metoda ciorchinelor pentru inventarierea cunoştinţelor în vederea conectării noilor cunoştinţe la cele deja dobândite.

18. pot substitui experimentele reale; • durata scurtă a prezentării experimentelor, • se elimină utilizarea unor substanţe periculoase pentru organismul uman sau mediul înconjurător (reacţia clorului cu sodiul); • oferă posibilitatea modificării condiţiilor, reluarea experimentelor • pot fi vizulizate şi studiate fenomene inaccesibile observării directe, la nivel atomic sau molecular; • Accesul la Internet şi folosirea acestuia contribuie la actualizarea rapidă a cunoştinţelor; • experimentele virtuale oferă posibiltatea obţinerii unor informaţii calitative şi cantitative foarte exacte. 2.5. EXPERIMENTE VIRTUALE Avantajele metodei:

19. Exemple Comportarea la lovire a unui cristal ionic

20. Bâclea, D, Constantinescu, M. (1999) - CHIMIE Planuri de lecţii. Iaşi, Editura Polirom. Cerghit, I.( 1982) - Metode de învăţământ. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. Ciascai, L. (1999) - Strategii euristice de instruire la fizică. Cluj-Napoca,Editura Presa Universitară Clujeană. Fătu, S. (2007) – Didactica chimiei. Bucureşti, Editura Corint. *** (1999) - Ghid de evaluare la chimie, Bucureşti, SNEE. ***(2002) - Ghid metodologic, Aria curriculară matematică şi ştiinţele naturii. Bucureşti CNC. Ionescu, M. (2003) - Instrucţie şi educaţie, Cluj-Napoca. Pintilie, M. (2006) – Metode moderne de învăţare – evaluare. Cluj- Napoca, Editura Eurodidact. *** (2004) - Programe şcolare pentru clasa a IX-a, CHIMIE, M.E.C.T. Şunel, V., Ciocoiu, I., Rudică, T., Bîcu, E. (1997.) – Metodica predării chimiei. Iaşi, Editura MARATHON. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ