2.48k likes | 6.37k Views
Razboiul Rece. 1947-1991. Războiul Rece (1947-1991) a fost o confruntare deschisă, nonmilitară şi limitată, care s-a dezvoltat după Al Doilea Război Mondial între două grupuri de state care aveau ideologii şi sisteme politice diametral opuse. .
E N D
Razboiul Rece 1947-1991
Războiul Rece (1947-1991) a fost o confruntare deschisă, nonmilitarăşi limitată, care s-a dezvoltat după Al Doilea Război Mondial între două grupuri de state care aveau ideologii şi sisteme politice diametral opuse.
URSS şi aliaţii ei, cărora li se mai spunea şi Blocul răsăritean. SUA şi aliaţii lor, numiţi şi Blocul occidental. Cele doua grupuri erau :
Cauzele Războiului Rece • Un potenţial conflict exista încă dinainte de cel de-al doilea război mondial, dar a fost ţinut sub tăcere datorită politicii de neimplicare a SUA şi preocupării URSS-ului pentru problemele sale interne, ceea ce însemna că Europa continua să fie arena principală a disputelor politice. Apoi, în timpul războiului, SUA şi URSS au luptat împreună împotriva puterilor naziste. După înfrângerea Germaniei Naziste, Europa era ruinată şi în scurt timp a devenit clar că statele europene nu se mai puteau compara cu SUA sau URSS devenite cunoscute pe plan mondial ca ,,superputeri”.Cordialitatea dintre aliaţi din timpul războiului a dispărut rapid, mai ales din momentul în care ambiţiile sovietice în Europa de Est au devenit evidente .
diferenţele de sistem politic, economic şi social între cei doi rivali: SUA si U.R.S.S. - La nivel militar-politic a fost o confruntare între NATO (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord) şi Pactul de la Varşovia. - La nivel economic, a fost o confruntare între capitalism şi socialism. - La nivel ideologico-politic a fost o confruntare între democraţiile liberale occidentale (aşa-numita "lume liberă," "societatea deschisă") şi regimurile comuniste totalitare (aşa-numita "societatea închisă"). • puterile occidentale erau nemulţumite de politica sovietică de ocupare a Europei răsăritene. • 1946 – la Fulton – W. Churchill spunea că "De la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a curmezişul continentului.“ (sovieticii au izolat Europa de Est în spatele unei “cortine de fier” 5 martie 1946) - şi termenul de ,,Cortină de fier” a fost popularizat de Winston Churchill, pentru a desemna frontierele statelor comuniste; în consecinţă ,,în spatele cortinei de fier” semnifica ,,în interiorul blocului comunist”.
Pactul de la Varsovia W. Churchill Articol aparut pe 6 martie 1946
Churchill a fost unul dintre primii susţinători ai Războiului Rece, dar în 1947 Truman, preşedintele SUA, preocupat fiind de securitatea Greciei şi Turciei, a anunţat ,,Doctrina Truman”. SUA a fost de acord să sprijine naţiunile libere care ,,luptau împotriva încercărilor de subjugare din partea minorităţilor înarmate sau a presiunilor externe”. Aceasta a însemnat că SUA va acţiona pentru restrângerea expansiunii comunismului: dictaturile non-comuniste asupra ,,popoarelor libere”erau tolerate şi într-adevăr au fost adeseori sprijinite de SUA în timpul Războiului Rece, mai ales în ţările sărace, unde politicile democratice ar fi putut aduce la putere un guvern comunist sau procomunist.
Planul Marshall SUA au venit in ajutorul Europei devastate de război, cu un program de ajutorare(Planul Marshall, 1948-1952) care grăbea procesul de refacere postbelică şi făcea mai puţin posibilă exploatarea comunistă a celor nemulţumiţi. Ţările care au beneficiat de planul Marshall
Momente ale Razboiului : • Stalin nu a permis statelor comuniste să adere la planul Marshall si astfel, in 1948 are loc blocada Berlinului-Stalin a blocat căile de acces spre Berlinul de vest
Statele comuniste erau controlate politic prin Cominform (1947) şi economic prin C.A.E.R.(1949) • Împărţirea Germaniei -1948 –RFG şi RDG
1956-revoluţia anticomunistă din Ungaria înăbuşită de tancurile sovietice. • 1961-construirea zidului din Berlin. • 1962-Criza rachetelor din Cuba – U.R.S.S. adusese instalaţii de lansare a rachetelor în Cuba pentru a ameninţa S.U.A. - intervenţia preşedintelui Kennedy a dus la retragerea rachetelor din Cuba. - lumea s-a aflat în pragul unui război atomic
1957-1975 – războiul din Vietnam – americanii au pierderi mari fără a-şi atinge obiectivele • 1968 – “Primăvara de la Praga” – încercarea regimului comunist cehoslovac de a reforma sistemul din interior - statele comuniste, cu excepţia României, intervin cu trupe şi înăbuşă mişcarea din Cehoslovacia (T1)
“Doctrina Brejnev”- U.R.S.S. intervenea oriunde în lagărul socialist, acolo unde considera că ideologia comunistă este în pericol. • 1979-1989 – războiul sovietic din Afganistan • 1969 – programul Apollo – americanul Neil Armstrong, primul om pe Lună. • Sovieticii construiesc rechetele nucleare SS20 • Preşedintele american Reagan reia cursa înarmărilor. – pregăteşte amplasarea rachetelorPershing şi a celor de croazieră în Europa - propune U.R.S.S. distrugerea rachetelor SS20 în schimbul renunţării la aducerea rachetelor americane în Europa • 1983 – Reagan anunţă “Iniţiativa de Apărare Strategică” – “Războiul stelelor” – construirea în spaţiu a unui scut antirachetă
ÎNCERCĂRI DE COOPERARE : • 1963 – “telefonul roşu” – realizarea unei linii tele1963 – “telefonul roşu” – realizarea unei linii telefonice directe întreşefii celor două mari puteripentru informare reciprocă în domeniul armelor nucleare. • 1972 – Richard Nixon vizitează China. • 1972 şi 1979 – tratate americano-sovietice de limitare a armamentului nuclear, SALT 1 şi SALT 2.
1975 – Helsinki – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (35 de state democratice şi comuniste) - recunoaşterea graniţelor deja existente - renunţarea la forţă în relaţiile dintre state - respectarea drepturilor omului; • 1985 – noul lider al U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, iniţiază • unele reforme interne şi este pentru destindere în relaţiile internaţionale; • 1987 – tratat americano-sovietic de eliminare a tuturor rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune. • 1985 – noul lider al U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, iniţiază unele reforme interne şi este pentru destindere în relaţiile internaţionale; • 1987 – tratat americano-sovietic de eliminare a tuturor rachetelor nucleare cu razămedie de acţiune.
SFÂRŞITUL RĂZBOIULUI RECE În 1985 Mihail Gorbaciov a devenit preşedinte al URSS-ului, cu consecinţe decisive asupra războiului rece. Concentrat asupra reformei interne Gorbaciov, a realizat că URSS nu mai putea face faţă împovărătoarei curse a înarmărilor. În 1987, după acceptarea unor importante concesii, a asigurat prima diminuare a armelor nucleare. Cu economia sovietică aflată într-un declin rapid, Gorbaciov a hotărât încetarea ajutorului acordat şi retragerea sprijinului politic acordat regimurilor comuniste est-europene, care în 1989 au început să se prăbuşească.Uniunea Sovietică o luase pe drumul democraţiei, controlul partidului comunist devenise din ce în ce mai slab şi economia era la pământ, Uniunea Sovietică devenea un prieten ce trebuia ajuta, în decembrie 1989 fiind anunţat sfârşitul Războiului rece de Gorbaciov şi George Bush.
Tari participante la Razboiul Rece: • Ţările din tabăra vestică au fosturmătoarele: • SUAIslanda • Norvegia Olanda • Portugalia Spania • Turcia Belgia • Danemarca Franţa • Grecia Irlanda • Italia Republica Federală • Germania (Germania de Vest) Ţările din tabăra estică au fost următoarele: • URSS • Albania • Bulgaria • Cehoslovacia • Polonia • Republica Democrată Germană • (Germania de Est) • România • Ungaria • Tările neutre • au fost următoarele: • Austria • Elveţia • Finlanda • ugoslavia • Suedia
Romania in perioada Razboiului Rece • Deoarece, din 1945, a intrat în sfera de influenţă sovietică, România nu a mai putut desfăşura legăturile tradiţionale de politică externă avute în perioada interbelică. • Prin tratatul de pace, semnat la Conferinţa de la Paris, la 10 decembrie 1947, recunoştea anularea dictatului de la Viena, din 1940, dar consfiinţea şi juridic ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa de către U.R.S.S. România a devenit membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1955. • După al Doilea Război Mondial, U.R.S.S. a impus României orientarea politicii sale externe mai cu seamă către Est şi restrângerea relaţiilor cu lumea occidentală la minimum. • România avea aceeaşi poziţie faţă de evenimente cu cea a U.R.S.S. şi a lagărului comunist. • Statul român a devenit, în 1949, membru fondator al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (organizaţia economică a ţărilor comuniste, C.A.E.R.), cu sediul la Moscova, şi a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, creată în 1955, alianţa militară a statelor comuniste satelite ale Uniunii Sovietice, opusă N.A.T.O. • Abia la câţiva ani după moartea lui Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej a început să promoveze o politică de distanţare faţă de U.R.S.S., mai ales după 1958, când trupele sovietice au fost retrase din România.
Însă nu s-a pus niciodată problema să fie părăsite C.A.E.R. şi Organizaţia Tratatului de la Varşovia. • România s-a pronunţat, în anul 1964, pentru limitarea amestecului sovietic în treburile interne ale altor ţări comuniste, pe fondul neînţelegerilor dintre sovietici şi chinezi. Tot în 1964, România a condamnat şi planul Valev, de integrare economică a ţărilor socialiste, prin care se propunea ca zone din sud-estul României, nord-estul Bulgariei şi părţi din U.R.S.S. să se specializeze în producţia agricolă . • Ţara noastră a început, după 1960, să dezvolte relaţii şi cu state democratice din Occident, pentru a importa tehnologie necesară industrializării. • Rezolvareacrizei rachetelor sovietice din Cuba (1962), care adusese omenirea pe marginea conflictului nuclear a fost urmată de o perioadă de destindere în relaţiile internaţionale şi de coexistenţă paşnică între ţările cu sisteme social-politice diferite (comunist şi democratic). • În această etapă, România, după venirea la putere a lui Nicolae Ceauşescu în 1965, a continuat politica începută în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de distanţare de linia sovietică, dar de menţinere în tabăra comunistă.
Statul român a continuat să-şi extindă colaborarea cu statele occidentale şi a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Federală Germania (1967). Conducătorul român a efectuat vizite în diferite ţări, precum S.U.A., Franţa, Republica Federală Germania, Marea Britanie etc., iar mulţi şefi de stat (Charles de Gaulle preşedintele Franţei, Richard Nixon, preşedintele S.U.A.) au vizitat România. • Nicolae Ceaşescu a fost apreciat pentru atitudinea sa, mai ales după ce, în 1968, conducerea României a condamnat intervenţia militară a armatelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia, pentru a înlătura conducerea comunistă adeptă a unor reforme interne • România a devenit membră a Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, din 1972, şi a semnat, în 1975, Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Helsinki. • În anii ’80, schimbarea climatului politic internaţional (mai ales după 1985, când Mihail Gorbaciov a preluat conducerea U.R.S.S.), deschiderea dialogului Est-Vest, dar şi politica internă rigidă şi abuzivă promovată de Nicolae Ceauşescu, au dus la izolarea României pe plan extern. Abia după 1989, statul român a putut relua legăturile normale cu statele occidentale.
Prezentare realizata de : Pelu Iuliana Andreea Cls. A XI-a B