Razboiul ruso-turc 1768-1774

1. Razboiulruso-turc 1768-1774 Pacea de la Kuciuk-Kainargi-1774

2. Intreaga evolutie a even. de la asediul Vienei si pana la mijl. sec. al XVIII-lea reprez. marturii evidente ale adancirii procesului de dezmembrare a Imp. Otoman • Aristocratia agrara se eschiva de la indeplinirea obligatiilor catre stat, astfel de fenomene influentand in mod negativ organizarea militara care timp de secole isi gasise baza materiale in feudele concesionate si in veniturile directe ale fiscului otoman • Lipsite de orice mijl. tehnice din tarile europene, breslele otomane au ramas organizatii inchise si cu posibilitati limitate din p.de v. al activitatii lor economice Situatiainterna a ImperiuluiOtoman

3. Situatiainterna a ImperiuluiOtoman Dezv. rapida a fortelor de productie din Europa dadea noi avanturi armelor de foc cu mare putere, ca si in organizarea unor armate calitativ superioare, inclusiv insusirea tehnicii si metodelor din ce in ce mai noi de ducere a razboiului superioritatea in disciplina si capacitatea de lupta vor trece definitiv din tabara otomana in cea europeana Schimbarile petrecute in Imp. Otoman adancesc procesul de faramitare politica, slabind puterea autoritatii centrale Sist. administrativ-politic aluneca spre anarhie si descentralizare

4. Situatia internationala Poarta otomana adopta o politica de sovaire in timpul razboiului de secesiune la tronul Austriei si in perioada razb. de sapte ani Datorita conditiilor de izolare a Imp. Otoman, relatiile turco-ruse se vor incorda din ce in ce mai mult Ecaterina a II-a urca la tronul Rusiei in 1762 avand scopuri bine stabilite:realipirea teritoriilor ucrainiene si bieloruse aflate sub stapanire poloneza, inaintarea spre M. Neagra

5. Situatiainternationala Diviziune de opinii:cercurile din palat si sultanul Mustafa al II-lea insistau pt. razboi, marele vizir Muhsinzade Mehmed pasa si apropiatii lui erau adeptii lichidarii divergentelor pe calea tratativelor motivand aceasta prin insuficienta pregatire a oastei marele vizir a fost inlocuit cu silahdarul Hamza pasa adept al razboiului Obrescov, ambasadorul Rusiei a primit o nota ultimativa prin care i se cerea retragerea ostilor ruse din Polonia, refuzul fiind urmat de declaratia oficiala de razboi in oct. 1768

6. Particularitatilerazboiuluiruso-turc (1768-1774) Primele ciocniri militare au retinut armatele ruse in fata Hotinului pentru cateva luni, dar mai tarziu in 1769 ostile turci au fost infrante pe toate fronturile Armatele rusesti ajung la Dunare in 1769, iar Moldova si T. Rom. sunt scoase de sub influenta Portii O alta caracteristica a acestui razboi a fost alternanta luptelor cu armistitii si negocieri, in functie de influenta factorilor interni si internationali, care determina si conditiile pacii

7. Particularitatilerazboiuluiruso-turc (1768-1774) Rusia cerea independenta Moldovei si T. Rom., puterile europene nu intarzie sa reactioneze:Anglia nu mai sprijina flota rusa din M.Mediterana, Franta mareste contributiile materiale acordate Imp. Otoman, Austria incheie un acord cu Poarta la 6 iulie 1771 pt. a determina Rusia sa renunte la cuceririle ei La 1 nov. 1772 Rusia semneaza un tratat cu tatarii la Karasu, in Crimeea acest tratat constituind actul juridic care legifera secesiunea Crimeii de autoritatea sultanilor otomani

8. Particularitatilerazboiuluiruso-turc (1768-1774) La Congresul de la Focsani din 1772 se propune restituirea Principatelor dunarene catre Poarta cu conditia sa fie numit iarasi domn in Moldova Grigore Ghica In primavara anului 1774 armatele ruse au trecut in sudul Dunarii unde ostile turcesti au suferit alte infrangeri, Poarta otomana fiind nevoita sa semneze in iulie 1774 pacea de la Kuciuk-Kainargi, care reprez. unul din cele mai importate tratate turco-ruse, marcand inceputul dezmembrarii iremediabile a Imperiului Otoman

9. Pacea de la Kuciuk-Kainargi 1774 Rusia isi asigura nu numai iesirea la M.Neagra ci si libertatea navigatiei navelor ei comerciale prin stramtori pana la M.Medit., singurul punct de sprijin al turcilor pe litoralul nordic ramanand Oceacovul Se pune problema protejarii bisericii crestin-ortodoxe din Imp. Otoman si garantarea anumitor privilegii pentru T.Rom. si Moldova care au fost puse sub protectoratul Rusiei Tratatul recunostea Rusiei si o serie de avantaje specifice, punand-o astfel pe picior de egalitate cu celelalte puteri din Europa

10. Pacea de la Kuciuk-Kainargi 1774 O compensatie a fost acordata Austriei, in virtutea principiului echilibrului;ac. a ocupat partea Moldovei(Bucovina), prin conventia de cedare a acesteia semnata de turci, care erau in imposibilitatea de a-si sustine dominatia cu forta armelor, dar cu prilejul fixarii hotarelor Austria anexeaza si alte localitati(Suceava, Putna, Radauti,etc.) extinzandu-si astfel stapanirea asupra unei bune parti a Moldovei