COLEGIUL NA TIONAL PEDAGOGIC “CONSTANTIN BRATESCU”

1. COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC “CONSTANTIN BRATESCU” CONSTANTA MOSTENIREA CULTURALA A ANTICHITATII INTOCMIT DE:Barisov Sandra Bonea Crina Pisica Emilia CLASA:a IX-a “B” PROFESOR COORDONATOR: GÎLĂ CRISTINA

2. CUPRINS • Stilurile artei grecesti:Acropole • Arta plastica greaca • Pictura.Ceramica

3. STILURILE ARTEI GRECESTI • Arta monumentala este cel mai bine reprezentata de templu. Acesta reprezintă spaţiul in care Era adăpostita statuia zeului si in care se păstra tezaurul. Primul material de construcţie al templelor era lemnul, apoi cărămida si in cele din urma, blocul de marmura. Cu un plan simplu – vestibulul (pronaos) , sanctuar (naos sau cella), unde este aşezata statuia zeului, si camera sanctuarului ( opistodom ) - , templul primea in interior numai preoţi. Altarul destinat sacrifiilor era aşezat la intrare, loc din care credincioşii puteau privi statuia divina. Elementul care da particularitate templului este coloana. In interiorul edificiului, ea susţinea grinzile acoperişului , iar in exterior forma galeriile acoperite (porticul ). Proporţiile si dimensiunile coloanei determina stilul arhitectonic al templului. Coloana este compusa din 3 parţi : baza , corp (fus) si partea superioara (capitel). Pentru evitarea monotoniei coloana prezintă caneluri , in timp ce, prin forma, capitelul diferentiaza stilurile artei grecesti : doric, ionic si corintic.

4. Coloana Dorica are un capitel simplu , in forma de trunchi de con. Temple Dorice : Panthenonul. Colana Ionica : se sprijina pe baza in timp ce capitelul are forma unei voluteduble Temple Ionice : Templul din Efes (dedicat Artemis)

5. Coloana Corintica : capitelul este impodobit cu volute si cu frunze rasfrante de acant Templu Corintic : Tholosul din Epidaur, Templul lui Jupiter

6. ACROPOLE • Oricand pronuntat cuvantul “Acropole” ne duce cu gandul la vestigile Greciei antice intalnite in capitala Greciei de astazi, Atena.Provenit din cuvintele grecesti”acro”-varf si “polis”-oras,Acropole in lumea antica puteau fi intalnite si Micene Tirint sau Corint dar de departe Acropola Atenei a fost si va ramane acea citadela situata pe o inaltime muntuasa care a influentat multe din evenimentele politice,sociale si culturale ale lumii antice si nu numai. Situata in centrul unei actuale metropole-Atena,Acropole este unul dintre simbolurile Greciei de azi.Asezata pe o stanca la o inaltime aproximativ 180 m Acropole a fost realizat in timpul “secolului de aur” al lui Pericle(sec.V i.Hr.) de un stralucit colectiv de arhitecti in frunte cu Ictinios,Callicrates,Mnegicles precum si sculptori al caror mentor si coordonator a fost celebrul Fidias.Cuprinzand lucrari monumentale,ansamblul arhitectonic din Acropole aduna in palatele si templele sale atat stilul doric cat si ionic.

7. De departe cel mai important edificiu al Acropolei-Partenonul-tempul inchinat zeitei Atena Partenos este un monument construit in stil doric care adapostea statuia din aur de aproximativ 15m a zeitei Atena,statuia azi disparuta.Construit intr-o modalitate care si azi uimeste arhitectii Partenonul,a strabatut veacurile avand diferite utilizari de la templu si pana chiar la bazar sau depozit de arme si explozibil.Modificat de cei care vremelnic I-au fost stapani Partenonul a dat dovada trainiciei cu care a fost construit si chiar daca astazi este departe de stralucirea de odinioara,reprezinta o creatie de o impresionanta monumentalitate.Dar inainte sa vezi Partenonul treci prin Propilee poarta de intrare a Acropole, monument care anunta parca viitoarele minuni arhitectonice.Un alt monument foarte important al Acropolei,este Erehtionul,templul inchinat zeitei Atena si zeului Poseidon-zeul marilor.Edificiu construit in stli ionic Erehtionul a fost construit peruinele templului inchinat miticului stramos al ionienilor-Erehteu,de la care provine si numele.

8. ARTA PLASTICA GREACA • Sculptura Dintre reprezentarile artistice practicate de greci, sculptura este cea mai bine reprezentata, mai ales din cauza faptului ca picturile lor nu au supravietuit peste timp. Sculptura de mari dimensiuni si de mari ambitii - s-a dezvoltat doar tarziu, in secolul al VII-lea IH, fiind probabil inspirata de contactele cu Egiptul. Prima perioada a sculpturii grecesti, cunoscuta ca perioada arhaica, a durat cam pana in anul 480 IH. Tipurile ei caracteristice au fost nudul unui tanar, in pozitie verticala, si fecioara imbracata, ambele sculpturi fiind reprezentate cu un zambet larg (evident o conventie fixa) pe fata care astazi ni se pare ciudat, "un zambet arhaic". Abia in secolul al IV-lea IH au aparut nudurile feminine - adesea considerate tipice pentru arta greceasca clasica - realizate de artisti ca Praxiteles si altii. Putin dupa aceea au aparut alte schimbari. Dupa cum se poate observa in sculpturile Parthenonului, arta clasica, in ciuda faptului ca era plina de realism, totusi idealiza si generaliza ocolind emanatiile adevarate, puternice si extremele de orice fel. In secolul al IV-lea IH, sculptori ca Scapas si Lysippus au popularizat o portretistica cu adevarat individualizata, plina de intensitate emotionala.

9. Intr-un timp surprinzator de scurt, aceste personaje au devenit realiste si veridice, incetand sa devina obiecte, ca un stalp pilon, cu intentia de a fi admirate doar din fata. Redarea conventionala a corpului - kouros - a fost inlocuita cu una mai detaliata si de mare acuratete in ce priveste musculatura, in timp ce imbracamintea purtata s-a sculptat cu tot mai multa maiestrie. Perioada clasica, care a durat cam din anul 480 IH pana in anul 323 IH, este deseori privita ca o culme a realizarilor artistice grecesti. Inovatiile in sculptura au inceput sa apara tot mai rapid, personajele in pozitie verticala au facut loc personajelor surprinse intr-o varietate de pozitii naturale cum ar fi "Sulitasul"(Doriphorus) si Apollo cu bratul intins din Templul lui Zeus din Olympia. Inovari similare s-au produs si in sculptura basoreliefurilor (sculpturi realizate astfel incat personajele ies dintr-un fundal dau nu sunt separate de acesta) si in ansamblurile statuare din bronz.

10. Multe capodopere ale sculpturii clasice au disparut de mult si sunt cunoscute azi doar dupa nume. Printre acestea se afla si doua mari statui ale lui Zeus si Atena create de maestrul atenian Phidias. Cea mai mare parte a lucrarilor in marmura care au supravietuit nu au fost create pentru contemplarea individuala ci erau gandite pentru a face din decorarea, de ansamblu, a unui templu - mai ales basoreliefurile care il inconjurau si sculpturile individuale plasate in interiorul unui fronton triunghiular la fiecare capat al cladirii.

11. Sculptura pictura si arhitectura au fost astfel combinate incat sa creeze temple somptuoase si locuri pline de culoare - mult mai colorate decat ne imaginam, deoarece statuile grecesti, care astazi par a fi o arta atat de sobra, erau de fapt pictate complet si erau echipate cu tot felul de podoabe, ca de exemplu ochi aplicati care probabil le confereau a aparenta stralucitoare, usor exotica. Mausolus, un conducator grec din Asia Mica (Turcia moderna) si-a construit la o scara colosala propria cripta, cunoscuta ca Mausoleum, dand numele lui tuturor acestor tipuri de constructii.

12. PICTURA.CERAMICA • Pictura In lumea greaca s-a dezvoltat indeajuns si pictura, desi nu ne-au ramas multe creatii ale acestei arte. Cu picturi se decorau interioarele. Se faceau si tablouri portabile, care se expuneau intr-o sala cu siruri lungi de coloane, numita „Pynacles”. De aici vine denumirea de pinacoteca, folosita in toata lumea (o cladire cu sali mari unde se expun tablouri spre a fi vazute de public). In pictura decorativa, aderenta la zidurile interioare si exterioare, grecii antici au reprezentat figuri omenesti, plante, animale ori motive geometrice. Ca si in sculptura, in pictura s-a tinut seama de aspectele vietii, ale realitatii inconjuratoare, care au fost observate cu mult intens de catre artisti.

13. Grecii au lucrat si „mozaic”- un gen de pictura care consta in fixarea unor bucati de piatra sau sticla foarte mici, de diferite culori, intr-o pasta speciala care se intareste. Ei nu au aplicat mozaicuri pe pereti, ci numai pe pardoseala (mozaic pareimentar). De aceea, nu au reprezentat in mozaic decat prea putine portrete, mai mult plante si animale foarte stilizate sau elemente decorative geometrice, dar si unele scene din viata sociala, mai ales in epoca tarzie elenistica.

14. In epoca homerica erau interbuintate vasele „Diplion”, numite astfel dupa una din portile cetatii Atena, unde au fost descoperite. Ele sunt superioare vaselor cretane prin ornamentele pe care le au, de stil mai mult geometric. Aceste ornamente sunt combinate din linii care formeaza zigzaguri, patrate, spirale si din figuri de oameni, de cai, ori de pasari stilizate foarte schematic, aproape abstractizate. Sunt redate cu multa precizie si scene de lupta ori nave de razboi, dispuse orzontal, in benzi sau frize. Aceste frize sunt despartite intre ele prin ornamente geometrice, totul avand un ritm atragator, echilibrat.De o mare varietate sunt piesele din perioada arhaica . • Ceramica Se cunosc vase de pastrat uleiul, pentru cultul mortilor, numite „lecithe”, vase pentru ospete, numite si „amfore”, pentru vin si pentru untdelemn. Pe astfel de vase erau redate figurile, reprezentand scene mitologice, banchete ori jocuri sportive, la inceput in negru pe fond rosu, apoi in rosu pe fond negru.

15. SFARSIT