40 likes | 180 Views
O întânlire cu Eminescu. De Vucovan Lavinia. În piața Unirii. (Într-o zi de vară eu împreună cu prietenii mei stăteam la o terasă din piața Unirii. Nici nu am observat ca lângă noi stătea un bărbat de statură medie,care scria într-un carnețel.
E N D
O întânlire cu Eminescu De Vucovan Lavinia
În piața Unirii • (Într-o zi de vară eu împreună cu prietenii mei stăteam la o terasă din piața Unirii. • Nici nu am observat ca lângă noi stătea un bărbat de statură medie,care scria într-un carnețel. • Întorcându-se către noi a schițat un zâmbet destul de familiar. • Neobservând cine era defapt,ne-am continuat discuția. • După un timp,m-am întors către el.Scria!M-am întrebat ce tot scria acolo de atâta timp. • A ridicat puțin capul si atunci l-am văzut.Mi-am dat seama cine era!
Mihai Eminescu • Cuprinsă de fericire si uimire m-am întors către prietenii mei să le spun cine era acel barbat: -Nu ați realizat cine e acel bărbat?Uitați-vă bine! -Hei!E…EMihai Eminescu! -Ce?Hai sa mergem sa vorbim cu el. -Bună idee! Emoționați,ne-am ridicat de la masă și am pornit către masa unde stătea Mihai Eminescu. -Bună ziua,copii! Avea o voce blândă,caldă care îți inspira încredere. -Bună ziua!Ce faceți aici?
Un singur vis… -Ce sa fac?Scriu o nouă poezie.Dar voi? -Suntem fericiți să vă vedem.Dar ce căutați în viitor? -În viitor?Nu suntem în anul 1880? -Nu.Suntem în anul 2011. -2011?Cred că greșiți.Suntem în anul 1880.Am verificat aseară. Ne-am uitat mirați unul la celălalt.Ce vorbea?1880?Cum era posibil cănd noi ne aflam în 2011?Ne-am uitat în jur.Era plin de oameni îmbrăcați în stilul de pe vremea lui.Dar noi eram îmbrăcați în stilul nostru. -Sunteți bine? Ne-a întrebat modest. -NU!Cum sa fie 1880?Suntem în 2011. -Poate această poezie pe care am scris-o vă va ajuta. Am citit poezia.Era cel mai frumos lucru scris vreodată.Era ziua în care Eminescu crea LUCEAFĂRUL.) Țrrrrrrrrrrrrr….Offf…Dimineață…Dimineață!?Dar…Unde?Offf…Un vis…