1 / 6

Limba română contemporană: Stilistica. Curs 3c

Limba română contemporană: Stilistica. Curs 3c. Limbajul vulgar 13.12.2011. Limbajul vulgar. - registrul cel mai marcat social (cel mai “jos”); încalcă tabu-uri, convenţii sociale respectate de limbajul cult - apare în asociere cu limbajul popular rural şi cu limbajul argotic

nalani
Download Presentation

Limba română contemporană: Stilistica. Curs 3c

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Limba română contemporană: Stilistica. Curs 3c Limbajul vulgar 13.12.2011

  2. Limbajul vulgar • - registrul cel mai marcat social (cel mai “jos”); încalcă tabu-uri, convenţii sociale respectate de limbajul cult • - apare în asociere cu limbajul popular rural şi cu limbajul argotic • - e reprezentat de: a) un inventar lexical: cuvinte vulgare - cuvinte care denumesc noţiuni tabu – funcţii fiziologice, părţi ale corpului b) acte de limbaj specifice: imprecaţia, insulta • - are un potenţial agresiv, care variază în funcţie de situaţie: e maxim când lexicul vulgar contrastează intenţionat cu limbajul cult sau/şi când se asociază cu actele de limbaj agresive

  3. Imprecaţia • (“urare negativă”) • - forme diferite, în funcţie de “laicizare”, de atenuarea caracterului magic: de la blestem la înjurătură • - grade diferite de violenţă: de la înjurătura adresată, cu intenţie de agresare (du-te...), la cea neadresată, simplă formă de descărcare nervoasă (fir-ar să fie de scaun!). Caz special: autoimprecaţia. • - trăsături gramaticale: un tipar sintactic uşor de recunoscut  enunţ imperativ sau optativ sau exclamativ  cu verbul la imperativ (du-te...!), condiţional (arde-te-ar focu’!), mai rar conjunctiv (să te ia....!) şi foarte rar indicativ (facu-ţi şi dregu-ţi)  cu repetarea verbului: fir-ar să fie, ducă-se să se ducă... forme şi construcţii arhaice sau inexistente în alte registre (fir-ar, arză-l-ar)  eufemizare prin elipsă, suspendare, substituţie etc. • - trăsături lexico-semantice: semantica verbelor acţiunii agresive (bătaie, distrugere, raport sexual etc.); semantica agentului distrugător • - amplificări

  4. Exemple • - Fire-ar ale dracului toate ceterele din lume; plesnire-ar acolo unde-o fi cine m-a învăţat să ţin arcuşul... Că io-i spun cu frumosul că nu pot şi el mă omoară să mai zic... Dare-ar Dumnezeu să trăsnească toate jocurile cu cine le-a născocit... (L. Rebreanu, Ion, p. 17) • "«Norocul meu – gândesc eu – să trăiesc bine! Lua-te-ar dracul de javră!»" • "«Lovi-te-ar jigodia, potaia dracului!» zic în gândul meu" • "«Ah! suspin eu în adânc; lua-te-ar hengherul, Bùbico!»" • "«Vedea-te-aş la Babeş, jigăraie îndrăcită!» gândesc eu" • "«Ah! Bùbico - zic eu în sine-mi, mîngîindu-l frumos - de capu-ţi!... vedea-te-aş mănuşi!»"(Caragiale, Bùbico..., p. 218)

  5. Insulta (contrariul unui compliment) • - adresată sau neadresată (desemnare depreciativă): măgarule! vs. X e un măgar • - asociată sau nu cu limbajul vulgar • - trăsături gramaticale: tipare specifice (prostul de Ion); “femininul peiorativ” (lepră, hahaleră, lichea, secătură…) – desemnând bărbaţi • - trăsături lexico-semantice: sfera semantică: animalitate  obiecte degradate sexualitate degradată  defecte fizice, morale etc.

  6. Exemple • "nebuna de mătuşa Mărioara", "hîrsita de mătuşa" – 179; "melianul şi haramninul de Trăsnea" – 189; "ghiavoli ce sunteţi" – 174; "pughibale spurcate ce sunteţi!" – 173; "uşernic ce eşti!" – 178; "duglişule" – 181; "coropcarule" – 189; "coşcogeme coblizan" – 190; "nepurcele" (moş Chiorpec) –178; "ghiavole", "tălharule", "măi porcane" (mătuşa Mărioara) – 179 (I. Creangă) • başoaldă, buleandră, cartoafă, cotoarbă, farfuză, fleoarţă, fleorţotină, jagardea, japiţă, marcoavă, mastroacă, oafă, paceaură, paţachină, piţipoancă, rapandulă • "prostule","prostovane", "loază", "Dania tătînă-tău"; "Merji la loc, boule"; "mă prostovanilor", "urecheatule" (prelegerea despre cometă);"Silenţium, măgarilor!"; "Cine-a fost porcul şi măgarul?"; "Cine-i porcul şi măgarul?"; "măgarul şi porcul"; "Aşa şcoleri romani îmi trubuia mie! da nu nişte loaze levantine ca voi, care nu ştiţi decît numa doară să vă rînjiţi şi nu aveţi reşpect pentru dătorinţă!"; "Că-z eu ce le tot spun boilor, onorat domnule inşpectore?... Apoi dacă-s porci şi n-au ghestulă aplicăţiune!" ("îi zic aşa doară nu spre admoniţiune, ci spre înghemn şi încurăjare"); "Silenţium, măgarilor!"; "Nu larmă, rîtanilor inconştii! nu rîdeţi ca ruralii..."; " Nu larmă, vitelor, cari n-aveţi reşpect ghe istoria neamului!"; "Natura non faţit zaltus, mă prostovanilor!" etc. (Marius Chicoş Rostoganu) (I.L.Caragiale)

More Related