2. Februar ie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia Lisabona

1. Ministerul Agriculturii, Padurilor si DezvoltariiRurale Directia Generala Elaborare Strategii Agroalimentare POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂSI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL Cristu Chirfot MAPDR – D. G. Strategii agroalimentareCraiova – 12.Decembrie 2006

2. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL Viziune de ansamblu 2. Februarie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia Lisabona Strategia încearcă să ofere soluţii pentru nevoia crescută a UE privind impulsionarea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii pe piaţa internaţională. Strategia ţinteşte să ofere oamenilor un standard de viaţă mai ridicat prin oferirea unui mediu natural şi social durabil. S-au stabilit principii de bază privind contribuţia PAC la Strategia Lisabona: perfomanţă economică puternică ce merge concomitent cu utilizare durabilă a resurselor naturale.

3. Politica Agricolă Comună Actorii PAC Pe plan mondial Pe plan UE Fermieri Platitorii de taxe si impozite Consumatorii Mediul privat şi public decizional Reprezentanţii societăţii civile fundaţii – asociaţii din domeniile:(mediu, societatea rurală, etc) ... OMC OECD Exportatori neţi Importori neţi ACP LDCs MERCOSUR ... AderareaNoilor Ţării Membre

4. Principiile iniţiale ale PAC Articolul 39 (1958) ROMA • creşterea productivităţii prin promovarea progresului tehnologic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a muncii • asigurarea unui standard de viaţă acceptabil pentru cei din sectorul agricol • stabilizarea pieţelor • asigurarea aprovizionării • oferirea consumatorilor de produse alimentare la preţuri rezonabile.

5. Evolutia PAC 1984: cote privind producţia de lapte 1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pentru fermieri 1992: Reformele MacSharry (limitarea producţiei în creştere(29% pentru cereale,15% pentru carne de vită), plăţi ‘set-aside’ sistem de “decuplare” a ajutorului pentru venit de ajutorul pentru producţie 2002: stagnarea cheltuielilor agricole pînă în 2013, în termeni reali 2003: decuplarea subvenţilor pentru o anumită cultură, plăţile către exploataţiile individuale legate de respectarea mediului, standarde de siguranţa alimentelor şi standarde de bunăstare a animalelor. 2005: Reforma regimului zahărului

6. Productivitate Competitivitate Durabilitate Anii de criză 1986 1988 Inceputul PAC 1960 Reforma Mc Sharry 1992 Reforma PAC 2003 Agenda 2000 Securitatea Alimentară Imbunatatirea productiei Stabilizarea Pietelor Sprijinirea veniturilor Supra productia Cheltuieli exagerate Relaţii tensionate pe plan internaţionalMasuri structurale Reducerea supraproducţiei Mediul Inconjurator Stabilizarea Veniturilor Stabilizarea Bugetului Orientarea catre piata Consumator Dezvoltare Rurala Mediul Inconjurator DECUPLAREA DE PRODUCTIE SPS - SAPS Reformarea PAC Competitivitate Dezvoltare Rurala Politica Agricolă Comună

7. Contextul reformării PAC Viitorul dezvoltării rurale: 2004/2005 ReformaFondurilor Structurale Dezvoltarea economică a pieţelor agricole ReformaFondurilor Structurale FEADR Reforma PAC: 2004 OMC / OMS„Runda Doha“ Reforma PAC:2003 Perspectiva financiară 2007-2013 Relaţiile comerciale internaţionale Evaluarea intermediară 2002 EU–Consiliul BXLdin Octombrie 2002 cadrul financiardatorat lărgirii UE Lărgirea UE EU 25EU 27EU … AGENDA 2000

8. FEOGA - EAGF EAGGF Guarantee section

9. Politica Agrara - Sinergia dintre Agricultură şi Dezvoltare Rurală Viabilitate Economică – orientare catre piata Societatea rurală – elementul important Integritatea mediului Modelul european privind agricultura în UE Modelul european în domeniul agrar se bazează pe o agricultură competitivă, durabilă, multifuncţională şi de acoperire a întregului teritoriu. .

10. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ - 2007-2013 FEGA – Fondul European de Garantare Agricola FEADR – Fondul European de Agricultura si Dezvoltare Rurală PILONUL I PILONUL II Politica de piaţă Sprijin pt. venit Politica de dezvoltare regională Bunuri publice Funcţia de mediu Producţia de alimente Funcţia rurală Agricultură şi zone rurale durabile

11. Noua PAC (2007-2013) Pilonul doi Axa 1 Cresterea sectoarelor Agricol si forestier Axa 2 Imbunatatirea Mediu si peisaj rural Axa 3 Diversificarea economiei in zona rurala si cresterea calitatii vietii Axa Leader Primul pilon Organizaţii Comune de Piaţă O.C.M. subvenţii export sprijin piaţă Plăţi directe

12. BUGETUL UE 2006 € 56,87 milliarde

13. Politica agricolă comună • PAC este domeniul de politici cel mai reglementat din Uniunea Europeană • dar fiecare stat membru trebuie să înţeleagă aceasta ca un cadru în care se pot formula politici de acoperire a cerinţelor naţionale • implementarea trebuie să se bazeze pe structuri administrative eficiente şi efective • politica agrară naţională trebuie să se concentreze pe beneficiar: fermierul şi consumatorul • în prezent în România: implementarea OCM, IACS şi a măsurilor de Dezvoltare Rurala se bazează pe cerinţele naţionale • formularea de politici trebuie să ia în considerare şi evoluţii viitoare, de exemplu bio-energia

15. Proiectia anului 2007 - MAPDR Perspectiva anului 2007 are in vedere: • Continuarea investitiilor in agricultura si a Programului “Fermierul”. • Introducerea subventiei fixe si uniforme la hectar, indiferent de tipul de productie, conform principiului platii unice la hectar - SAPS (Single Area Payment Scheme) pentru toate terenurile agricole apartinand fermelor eligibile (peste 1 ha, constituite din parcele mai mari sau egale cu 0,3 ha) conform reglementarilor europene. • Pentru stabilirea nivelului subventiei unice la hectar, suma anuala se va imparti la numarul de hectare insumat de toate fermele de peste 1 hectar inregistrate in Registrul Fermelor pana la data de 15 mai 2007 (data limita de depunere a cererilor de subventii din partea agricultorilor). • Mentinerea subventiei la hectar decuplata de productie si diferentiata in functie de tipul de produs, pentru sectoarele considerate sensibile sau prioritare (subventie complementara sustinuta din bugetul national- CNDP). • Romania are dreptul sa utilizeze, conform negocierilor cu UE, un buget de maxim de 528 milioane euro, din care 122,1 milioane euro pot proveni prin transferul a 20% din alocarea pe 2007 pentru dezvoltarea rurala, pentru a reduce efortul bugetar national. • Prin aceasta subventie complementara se vor sustine in continuare sectoare care au fost sustinute si in 2006. • Efectuarea platilor subventiilor catre agricultori începe in octombrie 2007 (perioada martie-mai primirea cererilor de plata, perioada iunie-septembrie control pe teren si din octombrie demararea platilor catre fermieri). • Mentinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe piata altor produse (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc.) conform reglementarilor PAC. • Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat pe 4 axe strategice de sprijinire a fermierilor (20 de masuri).

16. Mentinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe piata altor produse (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc.) conform reglementarilor PAC. Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, structurat pe 4 axe strategice de sprijinire a fermierilor (20 de masuri).

19. Plăţile directe Principalele conditii de eligibilitate pentru a beneficia de SAPS, PNDC vegetal, culturi energetice si zahar sunt urmatoarele: - Utilizarea unei suprafete de teren agricol mai maresau egala cu 1ha.Aceasta suprafata nu poate fi formatadin parcele mai mici de 0,3 ha. Mentinerea terenului agricol respectiv in bune conditii agricole si de mediu. Schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, conform PAC: Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) Plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC). Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (PNDC). Schema de plată pentru culturi energetice. Schema de plată separată pentru zahăr.

20. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) ● Plată directă pe suprafaţă acordata în mod uniform, decuplată de productie, suprafetelor menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, şi anume: - cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar, rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete, pepeni şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi terenul lăsat necultivat în mod deliberat;

21. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) - pajişti permanente (păşuni şi fâneţe); - vii şi pepiniere viticole; - livezi, arbuşti fructiferi, hamei, pepiniere şi alte culturi permanente; - grădini familiale.

22. Plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal • Reprezintă plăţi în cadrul schemelor de sprijin comunitare şi constau în acordarea suplimentară de sume pe suprafaţă, pentru următoarele culturi agricole: - Grupa I: grâu şi secară, orz şi orzoaică, ovăz, porumb şi sorg, floarea soarelui, rapiţă, leguminoase pentru boabe; - Grupa II: sfeclă de zahăr, orez, hamei, tutun, soia convenţională, in şi cânepă.

23. Schema de plată pentru culturi energetice • Acordarea unei sume unitare pe suprafaţă începând cu anul 2007, pentru culturi energetice destinate producţiei de biocombustibili, şi anume: rapiţă, floarea soarelui, soia şi porumb • Fermierii care solicită plată pe suprafaţă pentru culturile energetice, nu mai au dreptul să primească plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC), pentru aceleaşi suprafeţe.

24. Schema de plată separată pentru zahăr • Acordarea unei sume pe suprafaţă, pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată producţiei de zahăr. Beneficiază de această plată fermierii care au încheiat un contract de livrare a producţiei de sfeclă de zahăr cu o unitate procesatoare şi deţinătoare de cotă.

25. Plăţi naţionale directe complementare (PNDC)în sectorul zootehnicSe acorda o prima unitara pe cap de animal, in vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru urmatoarele specii: 1. Bovine adulte femele, si suplimentar o • prima pentru Controlul Oficial al Performantei si / sau • prima pentru bovinele insamantate artificial in primele 4 luni dupa fatare. 2.Tineret bovin mascul destinat sacrificarii 3. Bovine adulte la sacrificare 4. Ovine si caprine

26. Având în vedere că sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli prin Politica Agricolă Comună nu este suficient pentru activităţile agricole, se pot acorda si alte facilităţi financiare de la bugetul naţional, prin bugetul MAPDR se permite acordarea de AJUTOARE DE STAT in urmatorii 3 ani pentru: • activitati comune din agricultura • activitati din sectorul vegetal • activitati din sectorul zootehnic • activitati din sectorul de imbunatatiri funciare

27. Activităţi comune din agricultură - investitii pentru: • sustinerea si regenerarea plantatiilor de vii, arbusti si pomi fructiferi, hamei precum si a materialului saditor • dotarea tehnica a agriculturii si industriei alimentare • modernizarea unitatilor de productie - sustinerea depozitarii productiei agricole si a promovarii produselor • sustinerea grupurilor de producatori - sustinerea implementarii masurilor de siguranta alimentara

28. Activităţi din sectorul vegetal • Sprijin in sectoarele legume-fructe, culturi de câmp, viticultura,tutun, hamei, cartof, plante medicinale si aromatice, flori, plante dendrologice si ornamentale, pentru: - sustinerea productiei • dezvoltarea tehnologiilor de productie • sustinerea productiei marfa

29. Activităţi din sectorul zootehnic • Sustinere pentru: - ameliorarea populatiilor de animale - imbunatatirea calitatii produselor de origine animala - imbunatatirea calitatii productiei pajistilor - producerea si comercializarea produselor apicole

30. Activităţi din sectorul de îmbunătăţiri funciare • Sustinere pentru: • asigurarea starii de functionare a infrastructurii • achizitia de instalatii si echipamente • investitii pentru modernizarea si retehnologizarea infrastructurii