BOLILE REUMATICE

1. BOLILE REUMATICE

2. BOLILE REUMATICE Bolile reumatice constituie un grup de afecţiuni al ţesutului conjunctiv, având drept factor comun un mecanism etio-patogenetic de tip imunologic. • febra reumatismală; • artrita reumatoidă; • lupus eritematos sistemic • sclerodermie de sistem; • periarteriita nodoasă; • dermatomiozita; • spondiloartrita anchilozantă şi altele.

3. Elementele comune în bolile reumatice: • dereglarea homeostazei imune cu dezvoltarea reacţiilor de hipersensibilitate tip imediat şi tardiv cu formarea de complexe imune circulante; • alterarea vaselor, în special, a patului microcirculator (vasculită alterativă şi proliferativă); • dezorganizarea de sistem a ţesutului conjunctiv: • faza intumescenţei mucoide; • faza modificărilor fibrinoide; • faza reacţiilor celulare inflamatorii; • faza de scleroză; • evoluţie cronică recidivantă. • afectarea articulaţiilor şi structurilor cutanate; • modificări multiviscerale (cord, rinichi, musculatura scheletală, sistemul nervos, pulmonii);

4. Formarea de complexe imune circulante

5. Vasculită alterativă şi proliferativă

6. Intumescenţa mucoidă

7. Intumescenţa fibrinoidă a ţesutului conjunctiv (mase de fibrină [Ф], fibrele colagene [КлВ]lipsite de striaţie transversală)

8. Necroza fibrinoidă a ţesutului conjunctiv

9. Faza reacţiilor celulare inflamatorii

10. -BOALĂ ACUTĂ, MULTISISTEM–INFLAMATORIE, MEDIATĂ IMUNOLOGIC, CARE AFECTEAZĂ PREPONDERENT CORDUL, CE SE DEZVOLTĂ DUPĂ INFECŢIE FARINGIANĂ CU STREPTOCOCUL β-HEMOLITIC GRUPUL A. FEBRA REUMATICĂ

11. ETIOLOGIE • Infecţie streptococică cronică • Infecţie virală • Factori ereditari-constituţionali: • Antigenii histocompatibili HLA-B27, HLA-B8, HLA-D/DR

12. Etiologia

13. Răspuns imun Angina Ganglion limfatic Limfocitul-B Anticorp antistreptococic Afectarea reumatismală acută a cordului Vas sanguin Vegetaţii Corpusculii Aschoff Pericardita fibrinoasă

14. FEBRĂ, POLIARTRITĂ MIGRATORIE LA NIVELUL ARTICULAŢIILOR MARI, PANCARDITĂ, NODULI SUBCUTANAŢI, ERITEM MARGINAL CUTANAT, COREEA SYDENHAM (SAU CHOREA SANCTI VITI – LEZIUNE NEUROLOGICĂ CU MIŞCĂRI INVOLUNTARE, RAPIDE, NEINTENŢIONATE). CLINICATACUL REUMATISMAL ESTE CARACTERIZAT PRIN:

15. ENDOCARDITĂ DIFUZĂ SAU VALVULITĂ DIFUZĂ; ENDOCARDITĂ VERUCOASĂ ACUTĂ; ENDOCARDITĂ FIBROPLASTICĂ; ENDOCARDITĂ VERUCOASĂ RECURENTĂ. ENDOCARDITA REUMATISMALĂ

16. ENDOCARDITĂ DIFUZĂ

17. Endocardită valvulară verucoasă recurentă

18. Plăci McCallum la nivelul atriului stâng

19. Placile MacCallow

20. Calcinoza valvulei aortale

21. Dilatarea atriului stâng şi hipertrofia ventriculului stâng

22. Deschizătura mitralăare aspectul gurii de peşte Îngustarea şi scurtarea cordajelor tendinee

23. Stadiul granulomatos al AR ( aspectul ochilor de bufniţă)noduliAschoff şi celule Anitschkow

24. Miocardita reumatismală • MIOCARDITĂ INTERSTIŢIALĂ GRANULOMATOASĂ; • MIOCARDITA INTERSTIŢIALĂ EXUDATIVĂ DIFUZĂ; • MIOCARDITĂ INTERSTIŢIALĂ EXUDATIVĂ ÎN FOCAR.

25. Miocardită granulomatoasă

26. Miocardită productivă granulomatoasă (H-E)

27. Miocardită interstiţială difuză

28. EXUDAT: SEROS; SERO-FIBRINOS; FIBRINOS. Pericardita reumatismală

29. Pericardită fibrinoasă (cord vilos)

30. Formele clinico-morfologiceale FR 1.Cardio-vasculară 2.Poliartritică 3.Cerebrală 4.Nodoasă

31. CRITERIILE JONES MODIFICATE ÎN 1992: CRITERII MAJORE: CARDITĂ; POLIARTRITĂ; COREE; ERITEM MARGINAL; NODULI SUBCUTANAŢI CRITERII MINORE: ARTRALGII; FEBRĂ; INDICII SERICI AI INFLAMAŢIEI MĂRIŢI CREŞTEREA INTERVALULUI PQ PE ECG. DIAGNOSTICUL POZITIV AL FEBREI REUMATISMALE SE BAZEAZĂ PE CRITERIILE JONES PRIN PREZENŢA A MINIM 2 CRITERII MAJORE SAU UN CRITERIU MAJOR ŞI 2 MINORE.

32. Artrita reumatoidă (AR) reprezintă o afecţiune inflamatorie cronică sistemică a ţesutului conjunctiv, ce se caracterizează prin leziune progresivă, preponderent a articulaţiilor periferice, cu formare de panus sinovial, procese eroziv-distructive şi dezvoltarea anchilozei fibro-osoase. Artrita reumatoidă

33. Distribuirea leziunilor articulare în artrita reumatoidă

34. Criteriile histologice ale artritei reumatoide • Infiltrat inflamator perivascular (foliculi limfoizi,celule plasmatice, macrofage). • Vascularizare crescută datorită vasodilatării şi angiogenezei • Agregarea fibrinei în curs de organizare – corpusculi riziformi • Acumularea neutrofilelor în lichidul sinovial • Activizarea osteoclastelor stă la baza penetrării sinoviului în os, formând eroziuni juxtaarticulare, formaţiunilor chistice subcondrale şi osteoporozei. • Formarea panusului – masa fibro-celulară intrasinovială

35. Tipurile de artrită inflamaţie Modificări articulare degenerare

36. Inflamaţie granulomatoasă

37. Distrugerea capsulei articulare

38. Panus distructiv

39. Erodarea osului

40. Erodarea osului

41. Osteoartroză deformantă

42. LUPUS ERITEMATOS DE SISTEM Lupus eritematos de sistem este o boală acută sau cronică a ţesutului conjunctiv cu o autoimunizare pronunţată şi cu leziuni preferenţiale ale pielii, cordului, rinichilor.

43. Implicarea organelor • Pielea: fluture cutanat, eritem difuz, vasculită • Articulaţii: mânii, radiocarpală, genunchilor • Serosită: pleură/ pericard • Rinichi: de la inflamaţie uşoară până la insuficienţă renală cronică • Plămîni: pneumonită, hemoragie, hipertensiune pulmonară • Inimă: miocardită, endocardită • Hematologic: anamie, trombocitopenie

44. Semnele patologiei nucleare Cariorexsis Celule LE Corpusculi hematoxilinici Cromatoliza centrală Bazofilia fibrinoidului

45. Celulă lupică (leucocit neutrofil, care a fagocitat un nucleu denaturat)

46. Inflamaţie perivasculară

47. Nefrită lupică

48. Rinichi ratatinat secundar

49. Glomerulonefrită lupică

50. Endocardita Libman-Sacks