Download
1 / 7
E N D
Multe proiecte despre poluarea apei şi a mediului înconjurător suntrealizatedoarpentru a captaatenţia, nu şipentru a produce o schimbareîn bine. Prin urmare, am hotărât că cel mai bun mod de a acapara privirile cetăţenilor este redactarea unui ziar cu tema: poluareaapelor din judeţulNeamţ. Astfel, astăzi, 15 aprilie 2012, apareziarulNegresade Piatra!
Pag.1 Negresa de Piatra Reporteri: Breabăn Monica Vîrlan Valentin Ştefan Redactor şef: prof. A. Veiss EDIŢIE SPECIALĂ- EXCLUSIV! Vineri, 15 Aprilie, 2012 Poluarea Apelor Principalele surse de poluare a apelor Sursele de poluare sunt în general aceleaşi pentru cele două mari categori de receptori : apele de suprafaţă ( fluvii, râuri, lacuri etc. ) şi apele subterane ( straturi acvifere, izvoare etc. ) … continuare paginile3-4 Probleme de mediu Sintezele anuale ale Direcţiei Apelor Siret arată o creştere a concentraţiei de amoniu, nitraţi, materie organicăşi fosfaţi, datorită activitaţilor umane, în special în zona oraşelor Bacău şi Piatra Neamţ... continuare pagina 2 Combaterea poluării apei Sunt multe de făcut pentru a împiedica poluarea apelor, dar toate acesteanecesită timp, bani şi puţin efort din partea oamenilor, lucruri pe care majoritateadintre aceştia nu sunt dispuşi să le irosească “doar pentru a salva planeta”… continuare pagina 5
Pag.2 2 Probleme de mediu Vineri, 15 Aprilie, 2012 [....] Depozitul de gunoi al oraşului, situat în apropierea râului Bistriţa, polua apa freatică prin scurgerea gunoiului prin sol, prezentând un risc major pentru sănătatea populaţiei, dar polua şi aerul prin praful, fumul şi mirosul degajate. Pe lângă toate acestea, sistemul de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate era defectuos. […] Sintezele anuale ale Direcţiei Apelor Siret arată o creştere a concentraţiei de amoniu, nitraţi, materie organicăşi fosfaţi, datorită activităţilor umane, în special în zona oraşelor Bacău şi Piatra Neamţ. Ultimii 2 km ai râului Bistriţa sunt degradaţi din punct de vedere calitativ. Activităţile umane, ca de exemplu descărcarea apelor uzate sau utilizarea în exces a îngrăşămintelor, au perturbat fluxurile naturale de azot şi fosfor, ducând la creşterea cantităţii de nitraţidin apele de suprafaţă. Un mare procent din totalul staţiilor de epurare (50%) funcţionează necorespunzător şi numai 6 din totalul de 54 de aşezări umane au staţie de epurare. O consecinţă importantă a poluării cu nitraţi o reprezintă scăderea resurselor de apă potabilă din suprafaţă. Calitatea apelor subterane este şi ea afectată prin interacţiunea cu apele de suprafaţă.
Pag.3 Principalele surse de poluare a apelor Vineri, 15 Aprilie, 2012 Surse naturale Principalele condiţii în care se produce poluarea naturală a apelor sunt : - trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zăcăminte de sare, de sulfaţi) constituie principala cauză de pătrundere a unor săruri, în cantităţi mari, în apele de suprafaţă sau în straturile acvifere. Un caz deosebit îl reprezintă rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafaţă sau subterane; - trecerea apelor de suprafaţă prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoacă impurificări prin particulele solide antrenate, în special dacă solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne şi argilă, care se menţin mult timp în suspensie; - vegetaţia acvatică, fixă sau flotantă, în special în apele cu viteză mică de scurgere şi în lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile în timp, în funcţie de perioadele de vegetaţie; - vegetaţia de pe maluri produce şi ea o impurificare, atât prin căderea frunzelor, cât şi prin căderea plantelor întregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire şi descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, în special în perioade de ape mici sau sub pod de gheaţă. Surse artificiale După provenienţa lor, există următoarele categorii de ape uzate: - ape uzate orăşeneşti: un amestec de ape menajere şi industriale, provenite din satisfacerea nevoilor gospodăreşti de apă ale centrelor populate, precum şi a nevoilor gospodăreşti, igienico-sanitare şi social- administrative ale diferitelor feluri de unităţi industriale mici. - ape uzate industriale, rezultate din apele folosite în procesul tehnologic industrial, ele fiind de cele mai multe ori tratate separat în staţii de epurare proprii industriilor respective.
Pag.4 Vineri, 15 Aprilie, 2012
Pag.5 COMBATEREA POLUĂRII APEI Vineri, 15 Aprilie, 2012 Sunt multe de făcut pentru a împiedica poluarea apelor, dar toate acesteanecesită timp, bani şi puţin efort din partea oamenilor, lucruri pe care majoritateadintre aceştia nu sunt dispuşi să le irosească “doar pentru a salva planeta”. •Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate; •Resturile menajere, apa rezultata în urma spalarii hainelor şi a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare; •Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile şi ale celor reciclabile; •Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite debenzina şi ulei; •Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate; •Reciclarea tuturor materiilor reciclabile; •Incetarea folosirii pesticidelor, insecticidelor şi a ingrasamintelor; •Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa;
Pag.6 Anunţuri Vineri, 15 Aprilie, 2012 Poluarea ameninţă Cuejdiul şi Bistriţa Porţi deschise la Staţia de Epurare de Ziua Mondială a Apei Pietrenii interesaţi de procesul tehnologic de epurare a apelor uzate pot vedea pe 22 martie, de Ziua Mondială a Apei, cum funcţionează Staţia de Epurare din Piatra Neamţ, aflată pe strada Muncii.Pentru vizitele de grup, gazdele vă recomandă să vă faceţi programări din timp, orele de vizitare fiind între 12.00 şi 15.00. Bistriţa şi Cuejdiul riscă să devină extrem de poluate din cauza unui fenomen apărut în ultimul timp în Piatra Neamţ. Majoritatea locatarilor de la ultimul etaj al blocurilor şi-au încropit un acoperiş, fără a respecta nici o normă legală, în speranţa că astfel vor scăpa de inundaţii şi de igrasie. În momentul realizării acestor construcţii, nu au ţinut cont de existenţa scurgerilor pentru apa pluvială, iar respectivele conducte au devenit nefolositoare. În acelaşi timp, au fost aruncate în grupurile sanitare tot felul de obiecte, conductele de canalizare se înfundau, creînd un deranj greu de descris în cuvinte celor de la parter, care se trezeau că le revarsă apa şi tot felul de alte substanţe din baie. În aceste condiţii, mulţi dintre cei aflaţi la parterul blocurilor au preferat să renunţe la racordul de la canalizare, folosind, în schimb, pe cel pentru ape pluviale. Numai că, apa pluvială este direcţionată către Cuejdi şi Bistriţa şi nu către staţia de epurare. “Cei care au apelat la astfel de metode trebuie atenţionaţi să le desfiinţeze. Noi pregătim controale pe această linie şi alături de cei de la garda de Mediu şi primăria Piatra Neamţ.” Sponsori:
