Creaţia între informare şi diseminare

1. Creaţia între informare şi diseminare

2. Proces de creaţie ştiinţifică În prezent, concomitent cu explozia informaţională (date, informaţii, cunoştinţe), societatea a cunoscut o dezvoltare fără precedent a strategiilor şi metodelor de diseminare a cunoştinţelor în mediile ştiinţifice şi tehnice. Desfăşurarea oricărui proces de creaţie ştiinţifică sau tehnică presupune o înlănţuire logică de trei subprocese (sisteme): Subsistemul de informare, Subsistemul de creaţie şi Subsistemul de diseminare, fig.1.

3. Proces de creaţie ştiinţifică Subsistem de diseminare Subsistem de creaţie Subsistem de informare Feedback Proces de creaţie Fig.1. Proces de creație

4. Proces de informare Pentru a analiza şi evalua corespunzător procesul de informare este necesar să evaluăm resursele necesare realizării acestui proces. Pe lângă cele materiale, financiare şi umane, trebuie să includem şi o nouă resursă şi anume cunoştinţele (informaţiile sau datele). Sursele de informare, clasificate în: neformale, formale şi informatice, fig.2, sunt fie de natură clasică (tipărite pe suport de hârtie), fie de natură modernă (informatică) şi sunt produse în medii academice sau tehnice. Sursele neformale cuprind discuţiile ştiinţifice, prelegerile academice şi conferinţele. Cele formale constau din cărţi, tratate, monografii, reviste, informaţii publicate şi surse nepublicate, aşa cum sunt discuţiile tehnice, referatele şi tezele de doctorat. Sursele informatice se regăsesc în bănci de date şi pot fi accesate direct, la nivelul unui calculator, prin INTRANET, la nivelul unei întreprinderi sau prin INTERNET, la nivel global.

5. SISTEM DE INFORMARE Surse de informare Informatice Formale Neformale Publicate Nepublicate Discuţii, cursuri, conferinţe Edituri, redacţii Documentaţii tehnice, teze şi referate de doctorat Carţi, reviste Biblioteci, centre de informare Servicii de referate şi indexare Centre de creatie: facultăţi, catedre Bibliografii specializate, traduceri Baze de date Reviste de referate şi indexuri Cataloage, ghiduri, servicii de orientare Sinteze Regăsire informaţii Banci de date Cerere de informaţii BENEFICIARI DE INFORMAŢII: cercetători, doctoranzi, autori de tratate etc. Sistem de informare Fig.2. Sistem de informare

6. Proces de informare Sistemul de producere a informaţiilor, fig.3, se referă la două activităţi distincte: colectarea informaţiilor din diverse surse şi diseminarea informaţiilor prin diverse canale de informare. Documentele după ce sunt prelucrate analitic şi/sau sintetic sunt transformate în informaţii şi sunt puse la îndemâna beneficiarilor. Beneficiarii pot primi un răspuns direct la cererea de informare apelând la fondul de documentare sau la memoria informaţională (baze de date prin intermediul motoarelor de căutare). Calitatea actului de informare este funcţie de calitatea celor trei resurse clasice: materiale, financiare şi umane, la care se adaugă nouă resursă, relevată de era informaţională, cunoştinţele.

7. SISTEMUL DE PRODUCERE A INFORMAŢIILOR Surse Surse Colectare Documente care se prelucrează Documente care nu se prelucrează Prelucrare analitică Prelucrare sintetică Informaţii Informaţii Documente prelucrate Memorie informatică Fond de documente Materiale documentare Banca de date: baze de date, proceduri etc. DISEMINARE Răspuns direct la cerere Regăsire informaţii BENEFICIARI DE INFORMAŢII: cercetători, doctoranzi, autori de tratate etc. Sistemul de producere a informaţiilor Fig.3. Sistem de producere

8. Subsistemul diseminării Diseminarea este un proces post creaţie. Orice beneficiar de informaţii (cercetător, doctorand, autor de tratate, monografii etc.) trebuie să devină şi producător de cunoştinţe. Realizările proprii pot fi atestate numai prin diseminare în mediul academic, prin publicaţii, fig. 4 şi 5 sau mediul tehnic, prin proiecte realizate fizic. Calitatea informaţiilor va fi funcţie de importanţa revistei în care s-au diseminat informaţiile, categoria reviste (fig. 6) sau a editurii, în care s-a tipărit un tratat sau, în general, o carte.

9. PUBLICAŢII PRIMARE SECUNDARE TERŢIARE Periodice Neperiodice Generale Speciale Cărţi Monografii Tratate, Manuale Enciclopedii Publicaţii ale manifestărilor ştiinţifice Standarde Normative tehnice Cataloage tehnice Rapoarte de cercetare Teze de doctorat Reviste Ziare Publicaţii uzuale Anuare Seriale editoriale Publicaţii primare Fig.4. Publicaţii

10. PUBLICAŢII PRIMARE SECUNDARE TERŢIARE Reviste de titluri, Reviste de referate, Enciclopedii, Dicţionare, Indexuri bibliografice, Sinteze documentare, Indexuri de citate Sinteze de referate Publicaţii secundare şi terţiare Fig.5. Publicații

11. REVISTE Domeniul: inginerie civilă Clasificare Categoria B Reviste care deţin potenţialul necesar pentru obţinerea recunoaşterii internaţionale Categoria A Reviste incluse în baza de date a Institutului pentru Ştiinţa Informaţiei din Philadelphia Categoria B+ Reviste care deţin potenţialul necesar pentru obţinerea recunoaşterii internaţionale Categoria D Publicaţii aflate în evidenţa Consiliului Naţional al Cercetării Stinţifice (CNCSIS) ROMÂNIA: - ROMÂNIA Intersecţii/Intersections Societatea “Teiu Botez” Iaşi Categoria C Publicaţii ştiinţifice de importanţă naţională Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Secţia Construcţii. Arhitectură Acta Tehnica Napocensis Series: Civil Engineering – Arhitecture Cluj – Napoca Buletinul ştiinţific al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti Analelel Universităţii Ovidius Constanţa – Seria Construcţii Drumuri şi poduri, Bucureşti Reviste Fig.6. Reviste

12. Banca de date Banca de date este un sistem informatic. Banca de date reprezintă un ansamblu format din: • baza de date; • sistemul care o gestionează (SGBD); • echipamentele necesare pentru înregistrarea şi memorarea datelor; • procedurile (automate sau neautomate) pentru gestionarea datelor.

13. Baza de date Baza de date reprezintă depozitul fundamental al datelor întreprinderii. Din acest depozit se pot extrage, cât mai convenabil, toate informaţiile privind patrimoniul drumurilor şi al lucrărilor de artă (poduri), cu ajutorul unor programe expert. Data reprezintă un caracter sau un şir de caractere (cifre, litere, punct, virgulă etc., care poate apărea într-un text, document etc.). Data este specifică unui instrument, aparat, dispozitiv. O dată printr-o anumită prelucrare, dacă capătă înţeles, devine informaţie. Informaţia trebuie să fie de bună calitate (completă şi sigură pentru a fi folosită în mod convenabil). şi disponibilă în timp. Informaţia este specifică omului. Folosirea cuvântului dată în loc de informaţie nu este o eroare!

14. Sistem expert Un sistem expert poate fi definit, în mai multe moduri, după cum urmează: • program informatic capabil să reproducă raţionamentele umane; • program informatic destinat să simuleze raţionamentul uman; • program informatic de luarea deciziilor; • program informatic ce conţine, în principal, toate cunoştinţele unui expert; • program informatic având următoarele particulalarităţi: • conţine o mulţime de reguli; • cuprinde o mulţime de fapte; • este capabil să efectueze deducţii; • are o funcţie de editare; • are capacitatea de a propune noi reguli.

15. Baze de date tehnice În domeniul transporturilor baza de date se proiectează cu două componente: • A – baza de date cu informaţii tipărite şi informaţii video (în special pe suport magnetic – casete video) şi cuprinde: • baza de date a normativelor şi STAS-urilor; • bibliografia tehnică şi ştiinţifică ( articole tehnice şi ştiinţifice, manuale şi tratate, proiecte etc) şi date despre structurile de poduri… • imagini video; • imagini foto: • imagini scanate în calculator şi stocate pe HDD sau CD; • B – baza de date cu informaţii stocate în calculator (hard disk, disckete, CD etc.) cuprinde: • fişiere specifice cu datele despre structurile de poduri, drumuri etc.