Inventarierea mărcilor tradiţionale de produse agroalimentare româneşti

1. Inventarierea mărcilor tradiţionale de produse agroalimentare româneşti Prof. univ. dr. Victor MANOLE

2. Recunoaşterea produselor alimentare tradiţionale conferă consumatorului siguranţă în alegerea produselor, siguranţă ce creează confort psihic, fenomen foarte apropiat de satisfacerea dorinţelor consumatorului. • Până în anul 2006, forma de inventariere efectuată relevă următoarele: • la nivel naţional există un număr de 271 de game care din punctul de vedere al ponderii pe clase (familii) se pot diferenţia în trei trepte: • cu cele mai ridicate ponderi pentru derivate lactate, preparate din carne şi cereale procesate (nivelurile în cifre relative fiind de 38,0%, 32,1% şi respectiv 19%); • nivelul clasei mijlocii pentru legume-fructe procesate şi băuturi alcoolice (ponderile fiind de 4% şi respectiv 6%); • cele mai scăzute ponderi pentru peşte şi miere (nivelurile fiind între 0,7% şi respectiv 0,3%) (figura 4.1.).

3. Structura de produse tradiţionale atestate pe game si linii/articole obţinute în România, în anul 2006 Sursa: MADR

4. Structura sortimentală a gamelor de produse tradiţionale atestate, în anul 2006 Sursa: MADR

5. Structura sortimentală a liniilor / articolelor de produse tradiţionale atestate, în anul 2006 Sursa: MADR

6. Aceste game structurate la nivelul teritorial administrativ al judeţelor, evidenţiază aceleaşi trei trepte de încadrare a acestor game de produse.Se pot menţiona: • judeţe cu un număr semnificativ de game de produse cum sunt Alba, Argeş, Covasna, Sibiu şi Suceava care împreună deţin 44,6% din totalul gamelor; • cu un nivel mediu judeţele Bihor, Bistriţa, Hunedoara, Mureş Neamţ, Sălaj şi altele; • cu un nivel scăzut judeţele Călăraşi, Galaţi Gorj, Prahova, Tulcea şi altele; • În ceea ce priveşte numărul de linii/articole de produse tradiţionale atestate, acestea cumulează la nivel naţional 948, se constată o similitudine în structurarea în cadrul aceloraşi trei niveluri menţionate anterior.

7. Ponderea produselor tradiţionale atestate pe regiuni de dezvoltare, în anul 2007 Sursa: MADR

8. Inventarierea efectuată arată următoarele: - teritorial, la nivelul naţional românesc regiunile Sud-Muntenia, Nord - Vest şi Centru deţin numărul cel mai mare al produselor alimentare tradiţionale din România. În cifre relative, ponderea totală deţinută este de 73,47%, structurată pe cele trei regiuni astfel: 22,24%, 22,12% şi 28,95%. În cadrul judeţelor, o pondere semnificativă faţă de totalul naţional revine următoarelor: judeţul Suceava cu 7,08%, judeţul Argeş cu 20,6%, judeţul Satu - Mare cu 13,53%, judeţul Alba cu 7,58% şi judeţul Sibiu cu 11,98%. Totodată, se poate constata că ponderea unor judeţe în totalul regiunii din care fac parte este semnificativă. Astfel, judeţul Suceava reprezintă 61,08% din totalul regiunii respective, judeţul Argeş 93,52% faţă de regiune, judeţul Satu - Mare cu 61,19% din totalul acestei regiuni; - din analiza ansamblului produselor pe cele 10 game de produse, se poate constata o structurare diferenţiată Facem precizarea că 97,36% din totalul produselor agroalimentare tradiţionale aparţin unui număr de patru game, şi anume: produse din cereale (20,93%), derivate lactate (44,92%), produse din carne (20,86%) şi băuturi alcoolice (10,65%). Celelalte şase produse (legume-fructe procesate, peşte, miere, bere, bragă şi borş tărâţe) deţin ponderi nesemnificative, dar importante ca valoare a vocaţiei tradiţionale a zonelor teritoriale româneşti.