ISTORIC UL U E ŞI SCHENGEN

1. ISTORICUL UE ŞI SCHENGEN

2. STRUCTURA TEMEI • Bazele creării Comunităţii Europene • Tratatele U.E. • Istoricul şi dezvoltarea conceptului de spaţiu Schengen

3. TRATATELE COMUNITARE (CECO; CEE; CEEA) • Declaratia Schuman 9 mai 1950; • Planul Schuman • “...ansamblul producţiei de cărbune şi oţel franco-german, să fie pus sub conducerea unei Înalte Autorităţi Comune, deschisă şi participării altor ţări europene...” • “Europa nu se va crea dintr-o dată(...), se va face prin realizări concrete creând în primul rând o solidaritate de fapt”

4. IDEEA – JEAN MONNET • Responsabil în guvernul Franţei cu reconstrucţia ţării • Urmărea ca prin “fuziunea de interese” într-un domeniu limitat, dar esenţial, să se realizeze “o comunitate economică” prin intermediul căreia să apară “fermentul unei comunităţi mai ample şi mai profunde între ţări care, multă vreme au fost separate de divergenţe însângerate”

5. TRATATUL DE LA PARIS DE CONSTITUIRE A CECO • Semnat la 18 aprilie 1951, fiind încheiat pentru o perioadă de 50 de ani; a fost semnat de către Germania, Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda. • Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 şi a încetat să mai producă efecte la 23 iulie 2002. • Din cuprinsul tratatului se pot desprinde 4 principii sub forma unui capitol special din TCEE, preluate din Planul Schuman, care constituie baza edificiului comunitar actual, şi anume: • superioritatea instituţiilor; • independenţa instituţiilor comunitare; • colaborarea între instituţii; • egalitatea între state.

6. EGKS Belgia Germania Federala Franta Luxemburg Italia Olanda EGKS Comunitatea Europeana a Carbunelului si otelului 1951

7. CECO • Tratatul CECO dotează Comunitatea cu o structură instituţională proprie, originală, ce cuprinde următoarele instituţii: • Înalta Autoritate- ca organism supranaţional chemat să vegheze şi să pună în valoare interesele proprii ale organizaţiei; • Consiliul de Miniştri- constituit ca organism interguvernamental pentru apărarea intereselor ţărilor membre; • Adunarea Comună- reprezintă interesele popoarelor statelor membre. Este un organism de control democratic al factorului executiv (biexecutiv: Înalta Autoritate şi Consiliul de Miniştri); • Curtea de Justiţie- organism jurisdicţional care asigură respectarea normelor juridice ale Comunităţii.

8. Tratatele de la Roma instituind CEE şi EURATOM / CEEA • La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate 2 tratate, instituind, pe de o parte, Comunitatea economică europeană(CEE) • şi, pe de altă parte, Comunitatea europeană a energiei atomice(CEEA). • Tratatele au fost încheiate pentru o durată nelimitată şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, după ratificarea lor de către Germania, Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia şi Olanda.

9. A).TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND CEE • Tratatul constituind CEE a stabilit ca obiectiv pentru Comunitate, în art. 2, următoarele: • instituirea unei pieţe comune şi apropierea progresivă a politicilor economice ale statelor membre; • promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor economice în ansamblul Comunităţii; • extindere continuă şi echilibrată; • stabilitate mărită; • creştere accelerată a nivelului de trai; • relaţii mai strânse între statele membre. • armonizarea politicilor economice ale statelor membre; • stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul agriculturii, transporturilor, relaţiilor comerciale externe.

10. B) TRATATUL DE LA ROMA CONSTITUIND EURATOM • Tratatul constituind EURATOM urmăreşte formarea şi dezvoltarea unei industrii nucleare europene, impunându-se sarcini multiple, şi anume: • dezvoltarea cercetării şi difuzarea cunoştinţelor tehnice; • asumarea unei funcţii de reglementare a aprovizionării statelor cu combustibili nucleari şi minereuri; • înfiinţarea unei pieţe nucleare.

11. Römische Verträge 1957 Belgia Germania Federala Franta Luxemburg Italia Olanda „Tratatele de la Roma 1957“ Comunitatea Economica Europeana (CEE) Comunitatea Europeana pentru Energie Atomica (Euroatom)

12. TRATATELE DE LA ROMAINSTITUŢII • Tratatele de la Roma(1957) prevăd înfiinţarea unor instituţii distincte, similare celor care au fost înfiinţate prin Tratatul de la Paris (1952). • Astfel, vom regăsi: • în domeniul decizional, câte un Consiliu; • în domeniul executiv- Comisia; • câte o Adunare, instituţie având atribuţii de control politic; • câte o Curte de justiţie, instituţie jurisdicţională.

13. TRATATUL DE FUZIUNE (1)(semnat la Bruxelles la 08.04.1965 - în vigoare la 01.07.1967) • Deşi o perioadă au existat, în paralel, 3 sisteme instituţionale internaţionale, s-a avut în vedere reunirea instituţiilor celor 3 Comunităţi, în instituţii unice, deci realizarea unui sistem instituţional unic. • La nivel jurisdicţional, apare, în anul 1958, o unică Curte de justiţie, ca organism jurisdicţional. • La nivel de control politic, unificarea s-a produs în anul 1960, luând fiinţă instituţia Adunării Parlamentare care, începând cu anul 1962, poartă denumirea de Parlamentul european. • La nivel decizional rezultă un organism unic, Consiliul de Miniştri. • La nivel executiv rezultă o singură instituţie - Comisia europeană. • Unificarea care s-a realizat a avut loc numai la nivel instituţional, cele 3 Comunităţi rămânând distincte, fiecare din cele 3 Tratate constitutive continuând să rămână separate.

14. ACTUL UNIC EUROPEAN – s 1986 – v 1987 • A fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele 12 membre şi, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia, Danemarca şi Grecia. • AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. • i se spune "unic", deoarece: • reuneşte dispoziţii referitoare la modificarea şi completarea celor trei tratate constitutive într-un singur act juridic şi, în acelaşi timp, • reuneşte dispoziţii privind unele reforme instituţionale şi competenţe comunitare, creează noi politici şi • pune bazele unei cooperări europene în materie de politică externă.

15. EXTINDEREA TERITORIALA A U.E. DE LA 6 STATE LA 27 DE STATE • 1951 –1957 -Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg; • 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca; • 1981 – Grecia; • 1986 – Spania si Portugalia; • 1995 – Austria, Suedia, Finlanda; • 2004 – Lituania, Letonia, Estonia, Polonia Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Malta si Cipru; • 2007 – Romania si Bulgaria; • state candidate la aderare – Croatia si Turcia.

16. 1986 Largirea (CE) Österreich 1995 Finnland 1995 Griechenland Portugal1986 Schweden 1995 Dänemark Spanien 1986 Irland Belgien Großbritannien Bundesrepublik Deutschland Frankreich Luxemburg Italien Niederlande 1995

17. TRATATELE UETRATATUL DE LA MASTRICHT 1992 (1993) • – sau TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE (TUE); 1. Modificări şi completări ale celor 3 tratate existente, constituind CECO, CEE şi EURATOM. 2. Tratatul CEE se va numi, de acum înainte Tratatul CE, iar Comunitatea economică europeană - Comunitatea europeană; 3. Dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne, deci, în special, între autorităţile poliţieneşti şi cele judiciare. Aceste dispoziţii fac parte din tratatul general privind Uniunea Europeană, dar ele nu sunt integrate celor 3 tratate cu privire la CECO, CEE şi EURATOM. Raţionamentul constă în aceea că mai multe state membre nu sunt încă pregătite să transfere întreaga competenţă în aceste domenii Comunităţii;

18. TRATATUL DE LA MASTRICHT (TUE)(2) 4. Adoptarea unei politici comune in aparare si securitate (PESC), precum si in justitie si afaceri interne (JAI); Acestea constituie un capitol separat, în afara câmpului celor 3 tratate anterioare; 5. Dispoziţii privind politica socială.

19. OBIECTIVELE UE – art. 2 TUE • Promovarea progresului economic şi social; • Afirmarea identităţii sale pe plan internaţional; • Politică externă şi de apărare comună; • Crearea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei.

20. PRINCIPIILE UE – Art. 6 TUE • UE este fondată pe: • principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept, acestea fiind principii comune tuturor statelor membre. • UE respectă drepturile fundamentale, aşa cum sunt acestea garantate de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (CDLO) şi cum rezultă ele din tradiţiile constituţionale comune statelor membre, ca principii generale ale dreptului comunitar (art. 6 TUE).

21. CONŢINUTUL TUE • TITLUL I : conţine “dispoziţii comune” celor 3 piloni – “o nouă etapă în procesul care crează o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei, în care deciziile sunt luate cel mai aproape posibil de cetăţeni”; • TITLUL II,III şi IV : au modificat Tratatele constitutive; • TITLUL V : consacrat PESC; • TITLUL VI : cooperarea în domeniul JAI; • TITLUL VII : “Dispoziţii finale” prevede - limitele competenţei Curţii de justiţie - raportul dintre TUE şi Tratatele institutive ale CE - revizuirea Tratatelor - aderarea la Uniune - abrogarea dispoziţiilor Tratatului de fuziune a executivelor(1965) şi ale AUE - durata, ratificarea, depozitarea şi redactarea TUE.

22. TRATATUL ASUPRA UNIUNII EUROPENE MAI PREVEDE:(1) • A) O CETĂŢENIE UNIONALĂ. Toţi cetăţenii statelor membre sunt cetăţeni ai Uniunii. Fiecare cetăţean are dreptul: • să se deplaseze şi să-şi stabilească domiciliul în mod liber pe teritoriul statelor membre; • să voteze şi să candideze la alegerile municipale şi europene care se desfăşoară în statul în care îşi are domiciliul; • de a fi protejat de autorităţile diplomatice sau consulare ale ori cărui stat membru; • de a se adresa Parlamentului şi funcţionarului însărcinat cu sondarea opiniei publice (ombudsman);

23. PREVEDERI ALE TUE(2) • B) UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ(UEM) • Uniune economică, în sensul că direcţiile politicii economice ale statelor membre şi ale Comunităţilor vor fi adoptate de către Consiliul de miniştri, care, în acelaşi timp, va supraveghea evoluţia economiei în fiecare stat membru şi în Comunităţi; • Uniune monetară - de la începutul fazei finale a UEM, Comunităţile vor avea o singură politică monetară, osingură monedă.

24. PREVEDERI ALE TUE(3) • C) UNIUNEA POLITICĂcare cuprinde, în principal, următoarele aspecte: • politică externă şi de securitate comună, care va cuprinde formularea, pe termen lung, a unei politici de apărare, procesul Conferinţei asupra Securităţii şi Cooperării în Europa (CSCE), • aspectele de natură economică pe care le ridică securitatea; • creşterea rolului Parlamentului european;sporirea competenţelor Comunităţilor; • politică comună în domeniul juridic şi al afacerilor interne.

25. TRATATUL DE LA AMSTERDAM (1) • La 2 octombrie 1997 cei 15 miniştri ai afacerilor externe din ţările membre ale Uniunii Europene au semnat la Amsterdam tratatul redactat în iunie 1997. • Tratatul de la Amsterdam reprezintă o etapă de mare importanţă în desfăşurarea procesului de reformă a instituţiilor comunitare în sensul adâncirii integrării prin creşterea calităţii democratice a Uniunii, a identităţii ei în perspectiva lărgirii organizatiei, toate acestea trebuind să determine o Europă mai apropiată de cetăţeni. • Lărgirea organizatiei înseamnăprocesul de extindere geografică prin adeziunea unornoi ţări membre; O Europă care va avea într-un viitor nu prea îndepărtat circa 30 de state membre cere reforme structurale pe toate planurile, reforme de mare eficacitate şi din punct de vedere democratic. • Necesitatea creării unei cetăţenii europene a fost recunoscută pentru prima dată în scris în proiectul de tratat asupra Uniunii Europene.

26. TRATATUL DE LA AMSTERDAM (2) • Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bună definiţie cetăţeniei europene şi a legat-o mai strâns de respectarea drepturilor omului stabilind o regrupare a drepturilor referitoare la cetăţenia europeană într-un capitol unic. • S-a subliniat că definirea cetăţeniei europene precum şi o mai înaltă respectare a drepturilor omului constituie un obiectiv prioritar de realizat în cadrul reformei Uniunii.

27. INTEGRAREA AQUIS – ului SCHENGEN ÎN CEL AL UE • Printr-un Protocol Schengen la Tratatul de la Amsterdam, întregul acquis Schengen (format din Tratatele Schengen, Acordurile de aderare, hotărârile şi declaraţiile Comitetului Executiv - vezi Anexa la Protocolul Schengen) a fost preluat în cadrul juridic al UE. • CAAS - AIS este acum o componentă a dreptului european, dar îşi păstrează caracterul internaţional.

28. TRATATUL DE LA NISA (2000-2003) • TRATATUL DE LA NISA (Jurnalul Oficial CE nr. C 80 pag. 1 din 10.03.2001) a intrat în vigoare la 01.02.2003. • Asemeni Tratatului de la Amsterdam, el modifică tratatele deja existente (TUE, TCE, TEuratom) şi pregăteşte UE pentru extindere (deocamdată aderă 10 state), punându-se accentul pe patru domenii centrale (reformă instituţională): • se adaptează dimensiunea şi componenţa Comisiei, • se modifică raportul ponderii voturilor în Consiliu, • un număr mai mare de domenii politice se subordonează deciziilor majorităţii calificate • şi se extinde posibilitatea unei mai strânse colaborări între statele UE.

29. TRATATUL DE LA LISABONA-2007 • Documentul a fost semnat în 13 decembrie 2007 şi va intra în vigoare din 2009. • Până atunci însă, textul trebuie să fie ratificat de toate cele 27 de state membre. • Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord pe tema noului Tratat UE, în cadrul summitului de la Lisabona. • Cele mai dificile discuţii le-au reprezentat negocierile cu Polonia şi Italia, cele două state fiind nemulţumite de sistemul de vot din UE şi respectiv distribuirea mandatelor de eurodeputat. • În final, compromisul la care s-a ajuns a fost apreciat de către toţi participanţii un real succes.

30. TRATATUL DE LA LISABONA-2007 • Noul Tratat semnat la Lisabona înlocuieşte textul Tratatului Constituţional respins în 2005 de francezi şi olandezi. • Varşovia a obţinut un compromis referitor la clauza Ioannina. Această clauză permite ţărilor aflate în minoritate în timpul voturilor să suspende temporar luarea unor decizii. • Roma a obţinut un mandat de deputat în plus în Parlamentul European, ajungând astfel la egalitate cu Marea Britanie şi aproape de numărul eurodeputaţilor pe care îi va avea Franţa. • Şi Bulgaria a obţinut ceea ce a cerut, anume dreptul de a numi moneda europeană "evro" şi nu "euro", folosind alfabetul chirilic.

31. Uniunea Europeană Baza legală: TUE, în vigoare din 01.11.1993 în versiunea Tratatului de la Nisa Organ: Consiliul European al şefilor de guvern Cei trei piloni ai UE

32. ADERAREA ROMANIEI LA U.E. • 1 FEBRUARIE 1993 – Acordul de Asociere la U.E.(Acordul european) este semnat de Romania cu Comunitatile Europene si statele membre ale acestora; • 22 iunie 1995 – Romania depune cererea de aderare la Uniunea Europeana; • 1 februarie 2000 – se deschid oficial negocierele de aderare; • 25 aprile 2005 – semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei la U.E.; • 1 ianuarie 2007 – Aderarea Romaniei la U.E.

33. CRITERII DE ADERARE • Până la momentul aderării, ROMÂNIA A îndeplinit criteriile politice şi economice pentru aderarea la UE, stabilite de Consiliul European la reuniunea sa din iunie 1993 de la Copenhaga (Catalogul de Criterii de la Copenhaga). • Este vorba, în principal, despre următoarele trei domenii • „Criteriul politic”: stabilitate instituţională, ordine democratică şi de drept, respectarea drepturilor omului, precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor. • „Criteriul economic”: economie de piaţă funcţională şi capacitatea de a face faţă concurenţei pe Piaţa Internă a UE. • „Criteriul acquis-ului”: Capacitatea de a-şi însuşi obligaţiile şi obiectivele care rezultă din calitatea de membru al UE, adică: preluarea normelor juridice comunitare, a „acquis-ului comunitar”, (adică aproximativ 80.000 de pagini de texte de lege).

34. III. ISTORICUL ŞI DEZVOLTAREA CONCEPTULUI DE SPAŢIU SCHENGEN

35. CONSTITUIREA ACORDULUI(1) LA 14 IUNIE 1985, BELGIA, GERMANIA, FRANŢA, LUXEMBURG ŞI REGATUL ŢĂRILOR DE JOS AU SEMNAT ACORDUL DE LA SCHENGEN CU PRIVIRE LA DESFIINŢAREA TREPTATĂ A CONTROALELOR LA FRONTIERELE COMUNE. ACEST ACORD GUVERNAMENTAL AVEA SCOPUL DE A CREA ÎN INTERIORUL UE O EUROPĂ FĂRĂ FRONTIERE INTERNE, DAR NU CONŢINEA ÎNCĂ DETALII.

36. CONSTITUIREA ACORDULUI(2) • -DETALIILE - au fost stipulate de catre statele partenere în Convenţia de Aplicare a Acordului Schengen din 19.06.1990 (CAAS-AIS) – un tratat de stat care necesita ratificarea.- Prin Tratatul de la Amsterdam (în vigoare la 01.05.1999), întreaga legislaţie Schengen (anexa Protocolul Schengen la Tratatul de la Amsterdam) trece în cadrul legislativ al UE.- CAAS-AIS - a fost şi rămâne deschis tuturor statelor UE (actuale şi viitoare).

37. CONSTITUIREA ACORDULUI(3) • - Statele candidate preiau acquis-ul odată cu aderarea la UE. - Cu statele SEE - Islanda şi Norvegia se vor încheia acorduri de asociere privind aplicarea legislaţiei Schengen (Jurnalul Oficial CE nr. L 176 pag. 36 din 10.07.1999). - Elveţia doreşte să adere la Schengen.

38. MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(1) • Eliminare controalelor la frontierele interne şi stabilirea unui set de reguli pentru trecerea frontierelor externe; • Separarea fluxurilor de pasageri în porturi şi aeroporturi; • Armonizarea regulilor privind acordarea vizelor; • Stabilirea unor reguli pentru solicitanţii de azil;

39. MĂSURI ADOPTATE DE STATELE SCHENGEN(2) • Introducerea unor reguli referitoare la supravegherea şi urmărirea transfrontalieră pentru forţele de poliţie din statele Schengen ; • Întărirea cooperării judiciare prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi implementare a deciziilor judecătoreşti;- Crearea SISTEMULUI INFORMATIC SCHENGEN (SIS)

40. 1. Austria 2. Belgia 3. Danemarca 4. Finlanda 5. Franta 6. Germania 7. Grecia 8. Islanda 9. Italia 10. Luxemburg 11. Olanda 12. Norvegia 13. Portugalia 14. Spania 15. Suedia 16. Cehia 17. Estonia 18. Ungaria 19. Letonia 20. Lituania 21. Malta 22. Polonia 23. Slovacia 24. Slovenia STATELE SCHENGEN(STATELE CARE IMPLEMENTEAZA PE DEPLIN ACQUIS-UL SCHENGEN): Cipru, Bulgaria si Romania nu sunt inca State Schengen cu drepturi depline, insa aplica regulile comune in materie de controlul frontierelor externe.

41. EFECTELE CAAS-AIS • Odată cu decizia de intrare în vigoare a AIS la 26.03.1995, s-a renunţat la controlul la frontierele interne. • În compensaţie-înăsprit controlul la fr. ext. • SIS • Viză uniformă • Drept la liberă circulaţie-cet.state terţe care trăiesc legal în SS-cu titlu de sedere. • Standard unitar de control.

42. INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL COMUNITAR(1) • Prin Protocolul (anexat Tratatului de la Amsterdam) privind includerea acquis-ului Schengen în cadrul legislativ al Uniunii Europene, reglementările Schengen au devenit parte a dreptuluiUE. • Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne stabileşte baza legală pentru fiecare prevedere Schengen şi hotărâre Schengen (art. 2 alin. 1 pag. 3 din Protocolul Schengen), însemnând că acestea sunt subordonate primului sau celui de-al treilea pilon. Domeniile atribuite primului pilon pot fi modificate prin norme CE (de regulă, Regulamente şi Directive – vezi art. 249 TCE) în cadrul procedurii legislative conf. TCE.- se aplică cu întâietate-drept secundar; • SIS- este subordonat colaborării interguvernamentale din cel de-al treilea pilon.

43. INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL COMUNITAR(2) • Dreptul Schengen nu este nici drept comunitar primar,nici drept comunitar secundar şi nu este comparabil nici cu tratatele de drept internaţional încheiate de CE. • Este un drept adoptat „sui generis“.

44. INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL COMUNITAR(3) • Chiar dacă sunt subordonate primului pilon, aceste prevederi nu au efectul juridic al Regulamentelor CE sau Directivelor CE, respectiv nu primează asupra legislaţiei naţionale. • Reglementările Schengen îşi păstrează caracterul de drept internaţional

45. INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL COMUNITAR(4) • Prin includerea acquis-ului Schengen, AIS a devenit la rândul său drept UE,dar în principiu se menţin raporturile de subordonare (art.134 CAAS). • În special dreptul de liberă circulaţie a persoanelor (art. 18, 39, 43, 49 TCE) continuă să primeze asupra CAAS.

46. INTEGRAREA ACQUIS-ULUI SCHENGEN ÎN CEL COMUNITAR(5) • CAAS nu reglementează intrarea şi şederea cetăţenilor UE. • Reglementările pentru cetăţenii străini se referă doar la cetăţenii străini terţi, adică la străinii care nu deţin cetăţenia unui stat UE. • Cetăţeni străini terţi se consideră şi cetăţenii SEE (în mod formal), precum şi membrii de familie ai acestora, cât şi membrii de familie ai cetăţenilor UE, în măsura în care nu sunt, la rândul lor, cetăţeni ai unui stat UE. • Conf. art. 134 CAAS, în cazul acestora CAAS se aplică doar în măsura în care nu le este îngrădit dreptul la liberă circulaţie.

47. OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN • În prezent, din cele 10 state care au aderat la UE în 2004, 9 state aplică pe deplin acquis-ul SCHENGEN(mai puţin Cipru) şi cele două care au aderat în 2007 au preluat acquis-ul SCHENGEN, dar acesta nu a intrat în vigoare în deplinătatea sa; • ROMÂNIA şi BULGARIA vor asimila AIS, dar nu va intra în vigoare decât după un timp în care vor fi guvernate de dispoziţii tranzitorii; • Se va urmări cum funcţionează controlul – aşa s-a procedat şi în cazul celorlalte valuri de extindere;

48. OBLIGATIVITATEA NOILOR STATE MEMBRE DE A APLICA ACQUIS-UL SCHENGEN • În Acordul de aderare este un capitol care reglementează chiar problematica Schengen; • De la 13.10.2006 s-au abrogat art. 2-8 din AIS, fiind înlocuite de art.4-17 din CODUL FRONTIERELOR SCHENGEN care se aplica de la 01.01.2007 si in Romania(nu se aplică art. 5 lit. “d”); • Peste 2-3 ani îşi vor găsi aplicabilitatea toate articolele din AIS.

49. VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL(1) • Iniţial, CAAS a fost încheiat ca tratat internaţional. • În principiu, îşi păstrează efectul de tratat internaţional, chiar şi după trecerea sa în cadrul juridic al UE. • Efectele concrete asupra ordinii de drept naţionale se determină conform dreptului constituţional naţional

50. VALABILITATEA CAAS-AIS LA NIVEL NAŢIONAL (2) • tratatele internaţionale conţin numai obligaţii pentru state, pe care părţile contractante trebuie să le implementeze la nivel naţional. • În principiu, tratatele internaţionale - implicit şi CAAS – nu generează drepturi şi obligaţii pentru cetăţean şi nici nu conţin abilitări pentru intervenţia autorităţilor. • Aceste tratate angajează numai organele legiuitoare care au obligaţia elaborării legilor corespunzătoare.