TULBURARI CIRCULATORII

1. TULBURARI CIRCULATORII Curs

2. Cuprins • Edemul • Hiperemia şi congestia • Hemoragia • Tromboza • Embolia (embolism) • Ischemia • Şocul

3. acumularea în exces de lichide în ţesuturi şi cavităţi seroase Tipuri de edeme: neinflamatorii (transudat): Generalizate pH crescută: insuficienţă cardiacă, etc p.c.o. scăzută: pierdere proteică (SN), sinteză proteică scăzută (CH) retenţie de sodiu: consum crescut de sare, etc Localizate obstrucţie limfatică: neoplasm, intervenţii chirurgicale inflamatorii (exudat): inflamaţie acută şi cronică EDEMUL

4. EDEMUL • Edemul neinflamator- transudat • se produce în deranjamente hidrodinamice • este sărac în proteine< 3 g/dl • are o greutate specifică < 1.012 • Edemul inflamator- exudat • este produs prin permiabilitate vasculară crescută • este bogat în proteine > 3 g/dl • are o greutate specifică > 1.012

5. Edemul neinflamator • Morfologia edemelor neinflamatorii • MA: tumefierea ţesuturilor şi mărirea organelor • MI: tumefiere celulară discretă şi separarea elementelor MEC. • Localizarea edemului: • orice ţesut sau organ • frecvent în ţesuturi subcutanate, plamani şi creier. • Tipuri de edem: fx de locul acumulării exceselor lichidiene (interstiţiu şi cavităţile corpului) : • tisular: subcutanat, localizat sau difuz. • intracavitar: hidrotorax, hidropericard, hidroperitoneu (ascită), hidrocel şi altele. • generalizat: anasarca = edem sever şi generalizat cu localizare tisulară şi cavitară.

6. Edemul cardiac • se produce în ICD • edem tisular localizat în ţesuturi subcutanate, • edem cald, cianotic, localizat. • edem maleolar în ortostatism • edem sacral în clinostatism

7. Edemul renal • se produce în SN – p.o. < • edem s.c. mai sever decât edemul cardiac • debutează în ţesuturi conjunctive laxe  edem periorbital • in evolutie  caracter difuz • este un edem pufos, alb şi rece edem periorbital la compresiune godeu

8. Edemul pulmonar

9. Edemul cerebral • Edemul cerebral: • localizat în arii lezate (abces, neoplasm cerebral) • generalizat (encefalită, crize hipertensive). • MA- în edemul generalizat • creierul este tumefiat; • cavităţileventriculare sunt comprimatehernierecerebrală. • MI  edem mai evident în substanţa albă • spaţii clare perineurale si pericapilare • textura axonală este laxă.

10. Tablou clinic • edemul pulmonar: • cauza de moarte prin interferarea cu funcţia ventilatorie normală: lichidul alveolar împiedică difuzia oxigenului • lichidul alveolar crează un mediu favorabil dezvoltării infecţiilor bacteriene. • edemul cerebral: • poate fi rapid fatal prin • hernierea substanţei cerebrale prin foramen ovale • compresiunea circulaţiei trunchiului cerebral.

11. HIPEREMIEŞI CONGESTIE • creşterea volumului de sânge în teritoriul unui ţesut sau organ prin dilatarea reţelei vasculare. • Tipuri: • proces activ (hiperemie sau congestie activă); ex. în focarul inflamator Tesut rosu-sange oxigenat • proces pasiv (congestie pasivă sau stază); ex. cz.gen-în ICD sau ICS; cz. locală în obstrucţie venoasă). Tesut cianozat-sange ne-oxigenat

12. Efecte generale ale stazei • Edemul • acumulare în exces de apă în interstiţiu şi cavităţi seroase prin transudare (pH crescută). congestia şi edemul se produc adesea împreună • Hipoxia • congestia pasivă cronică + hipoxie cronică  leziuni degenerative celulare sau necroze celulare • Hemosideroza localizată • congestia pasivă cronică - ruptura capilarelor  microhemoragii focale acumularea de siderofage. • Cianoza • acumularea de Hb neoxigenată colorarea albastră a tegumentelor şi mucoaselor.

13. Cauze: Staza localizată - prin obstrucţia venoasă într-un teritoriu (b) Staza generalizată sau sistemică -ICS -ICD -ICG CONGESTIE PASIVA PULMONARA RECENTA CRONICA HEPATICA RECENTA CRONICA Congestia pasivă (staza)

14. Congestia pasiva pulmonară recenta(staza pulmonara recenta) ICS din HTA, CI şi SA. 

15. Congestia pasiva pulmonară cronică/ staza pulmonară prelungită

16. Macroscopie induraţie brună pulmonară

17. MA Congestia pasivă hepatică (staza hepatică) ICD cronică- stagnarea retrogradă a sângelui venos în sistemul venelor cave ICD-fibroze pulmonare de diferite etiologii Ficat muscad

18. Microscopie

19. HEMORAGIA • extravazarea sângelui din cord şi vase în timpul vieţii. • cauze variate: • rupturi capilare - în congestii capilare sau în diateze hemoragice • rupturi arteriale şi venoase - posttraumatic, ateroscleroza complicată • procese inflamatorii şi neoplazice ale peretelui vascular • rupturi cardiace - în traumatismele toracice sau în IMA complicat • Tipuri de hemoragii: (a) hemoragia externă - sângele extravazat se elimină în mediul extern; (b) hemoragia internă - sângele extravazat se elimină in mediul intern, cavităţi seroase sau ţesuturi: • hemoragii intracavitare (cavităţi seroase) • hemoragii interstiţiale (ţesuturi).

20. Tipuri de hemoragiiexterne • epistaxisul • hemoragia cu origine în mucoasa nazală • se exteriorizează prin picături; • hemoptizia • hemoragia cu origine în pulmon • se exteriorizează prin expectoraţii; • hematemeza • hemoragia cu origine în TGS • se exteriorizează prin vărsături; • melena • hemoragia cu origine în TGI • se exteriorizează prin scaun; • hematuria • hemoragia cu origine în TU • se exteriorizează prin urină;

21. Tipuri de hemoragiiinterne • Hemoragii intracavitare: • hemotorax • hemopericard • Hemoperitoneu • Hemartroză • Hemoragii interstiţiale fx de volumul de sânge extravazat • hemoragii mici-petesii, purpure • hemoragii intratisulare difuze=echimoze • hematomul

22. Hemoragii interstiţiale • hemoragii mici, punctiforme de origine capilară: • peteşii (1-2 mm) - piele, membrane mucoase sau suprafeţe seroase • survin în trombopenii, deficit ale factorilor de coagulare sau plachetari. • purpure (peste 3 mm) • traume şi vasculite, fragilitate vasculară crescută. Hemoragia subcutanată – peteşii şi purpură

23. Hemoragii interstiţiale • hemoragii intratisulare difuze=echimoze • > 1-2 cm si nu deformează ţesuturile afectate • se produc adesea posttraumatic • Ex.-echimoze cutanate • Ex.-hemoragia subarahnoidiană

24. Hemoragia subarahnoidiană • ruperea arterelor cerebrale cu malformaţii congenitale, berry.

25. Hemoragii interstiţiale • Hemoragii mari = hematom • colecţie voluminoasă de sânge care deformează ţesutul afectat: • se produc adesea posttraumatic • Ex.- hematomul retroperitoneal masiv,; • Ex.-hematomul cerebral. hematomul prin anevrism aortic rupt

26. Hematomul extradural • cauză traumatică Ex.fracturi liniare ale craniului- rupturi ale arterelor meningiene mijlocii.

27. Hematomul subdural • cauză traumatică • ex.fracturi ale craniului cu înfundare - rupturi ale venelor mici în punţi.

28. Hematomul cerebral • Co- HTA - ruperea unui microanevrism localizat la artera cerebrală mijlocie (A. Charcot-Bouchard).

29. Tabloul clinic • Fx de volumul, locul şi rata sângerării: • Hemoragia rapidă, în cantitate mare –de peste 20% din volumul sanguin produce moarte prin şoc hipovolemic. • Hemoragia cronică, în cantitate mică, în funcţie de locul sângerării, poate produce: (a) moarte, dacă interesează organe vitale (trunchi cerebral); (b) anemie feriprivă, dacă interesează diferite alte organe (UPC).

30. TROMBOZA • proces patologic: • T=coagularea sângelui într-un sistem cardiovascular integru în timpul vieţii • tromb (cheag de sânge) • masă solidă, zbarcita, mată, friabilă, aderentă la peretelevascular • dgn. diferenţial: cheagul sanguin postmortem • masă solidă, netedă, lucioasă, elastică, neaderentă, care ia forma vasului • DD-Hemostaza= proces fiziologic • coagularea sângelui produsă înafara sistemului vascular lezat,în timpul vieţii • cu formarea unui cheag hemostatic la locul leziunii vasculare.

31. Patogenie Sunt 3 FF ce predispun la formarea trombului (triada Virchoff): • Lezarea sau disfuncţia endoteliului • plăci ATS ulcerate, vasculite, etc. • agresiunea endoteliului - stări de stres hemodinamic asociate cu hipertensiune, hipercolesterolemie, iradiere, sau produse toxice absorbite din ţigarete. • Modificări în circulaţia sângelui • staza şi alterările fluxului sanguin (turbulenţa) • Modificări ale compoziţiei sângelui (stări de hipercoagulabilitate) = dezordini primare (genetice) şi secundare (dobândite): • modificări primare: absenţa ereditară a factorilor anticoagulanţi (antitrombină III, proteina C, etc) • modificări secundare: stări de hipercoagulabilitate prin fibrinogen crescut, protrombină crescută x

32. Formarea trombului

33. Microscopie • trombusul - elementecomponente ale sângelui: • Ex. • trombusul recent Plachete agregate Fibrină Eritrocite • Trombii se pot dezvolta oriunde în sistemul cardiovascular: • în camerele cardiace, pe valve, în artere, vene şi capilare.

34. Tromb - macroscopie Trombusul recent • este o masă solidă, uscată şi sfărimicioasă ce aderă la locul formării. Dgn.diferenţial-cheagul de sănge postmortem: • o masă solidă, lucioasă, elastică şi neaderentă la locul formării

35. Clasificarea trombilor • după structură (culoare): • trombii albi(trombi fibrino-plachetari) • sunt compuşi din fibrină şi plachete; ei se formează în artere mici. • trombii roşii • sunt compuşi din fibrină şi hematii încarcerate; ei se formează în vene mari. • trombii mixti (trombi laminaţi) • sunt compuşi din straturi alternative de trombi albi şi roşii (liniile Zahn); • ei se formează în cavităţi cardiace şi cavităţi anevrismale. • după relaţia trombului cu endoteliul vascular: • murali sau parietali • ocluzivi sau obliteranţi • după localizare: • cardiaci: atriali, ventriculari si valvulari • vasculari: arteriali, venosi si capilari

36. după structură (culoare): după localizare după relaţia cu endoteliul vascular

37. Posibilităţi de evoluţie ale trombilor • rezolutie: liza trombului • propagare: trombul poate creşte • organizarea conjunctivă cu retracţia la perete şi refacerea parţialăa lumenului • organizarea trombului obliterant prin ţesut de granulaţie cu recanalizarea trombilor • trombembolia: trombii se pot disloca tromb-emboli • calcificarea trombului -împregnare cu calciu (flebolit); • Consecintele trombilor: • ischemie cronica in tesutul vascularizat de artera stenozata prin tromb parietal • ischemie acuta (infarct) in tesutul vascularizat de artera obstruata prin tromb ocluziv

38. Organizare conjunctiva Ma: lumenul arterei obliterate este înlocuit de 3 lumene mai mici (tromb recanalizat) Mi: tromb organizat conjunciv