“ Invitatie la lectura ”

1. “Invitatie la lectura” Cerc Pedagogic 1.Formarea competenţelor de lectură a elevilor din ciclulprimar 2.Strategii Didacticefolosite in stimulareainteresuluipentrulectura Prof.inv.primar TANASE ESTERA,CALIN CATALINA SCOALA CU CLASELE I-VIII NR1 FUNDENI

2. Motto:Nu poţi să-i spui unui copil “Citeşte!”sau “Iubeste!”....Trebuie să-şi dorească singur asta!Verbul “A CITI”nu suportă imperativul! • În fata unor carţi câte unul se intreabă: ”Oare cine le va citi?” • In fata unor persoane câte unul se intreabă: ”Oare aceştia ce citesc?” • Ceea ce-i important, însa, este că se întâlnesc oameni şi cărţi.Andre Gide

3. Cu ce vom începe înclasa a II – a ? Lectura explicativă. Pune accentul pe analiza, înțelegerea și trăirea ideilor expuse în cuprinsul unui text (bucăți de lectură), pe aprecierea modului în care sunt exprimate aceste idei, pe scoaterea în evidență a valorilor și semnificației acestora. Este o foarte buna metodă de formare a deprinderilor de citire curentă, conștientă, corectă și expresivă; de dezvoltare a vorbirii, în general. Specific acestei metode este faptul că citirea este însoțită de explicațiile învățătorului și ale elevilor, de ilustrarea celor citite cu ajutorul unui material didactic adecvat. Ea caută să facă pe fiecare elev în stare să-și prezinte imaginile, ideile și sentimentele redate în text, să asimileze pe deplin cele citite. lor. Formarea unei culturi a lecturii, ca o coordonată a personalităţii umane, poate şi trebuie să înceapă în şcoală în mod sistematic. Poveştile citite cu expresivitatede către învăţătoare cu voceatremurândă, transpuncopilul in lumea magică, în care el se identifică cu personajulpreferatşitrăieştebucuriavictorieişiastfeleste stimulat interesul copiilor pentru lectură. Cu atât mai mult dacă acestea sunt citite în bibliotecă sau într-un loc special amenajat din clasă. Povestea poate fi animată în unele momente de mimică sau marionete. Mai târziu, copiii pot continua şi singuri acest exerciţiu de citire expresivă pentru colegii

4. ...cu exerciţii practice Jocuri de mimică şi gestică Aşa dansează ...Pinocchio.. Exemplu: ”Copleşit de bucurie că se putea mişca precum un baieţel adevărat, prinse să ţopaie prin odaie pâna îl trezi pe meşterul Gepetto.  » • Se urmăreşte activizarea şi nuanţarea vocabularului şi a cunoştinţelor elevilor , dezvoltarea memorieişicapacităţii de selectare. • Exerciţii de identificare a personajelor şi mimarea activităţii sugerate de text. • Se citeşte un fragment sugestiv fără pronunţarea numelui personajului.

5. Exerciţiu –joc:“ Ascult ceea ce mi se spune şi... exprim starea, reacţia mea la ceea ce mi s-a comunicat” • *Exerciţii de citire a unor fragmente literare , cu respectarea pauzelor gramaticale şi psihologice, a accentului logic şi psihologic, a ritmului şi intonaţiei adecvate conţinutului. • Întrebări facilitare: •Ce stare îţi sugerează următoarea comunicare...? •Ce efect are asupra ta?Ce simţi?

6. PUNEŢI-LE EFECTIV CARTEA ÎN MÂNĂ • Exerciţii-joc : se pot desfăşura atât în bibliotecă, cât şi în sala de clasă. • E cartea mea! Se aşază cărţile pe o masă cu titlurile la vedere. Fiecare elev îşi alege o carte. Învăţătorul citeşte o poveste care include titlurile cărţilor/fragmente din cartea respectivă/numele autorului. În timp ce se citeşte, copilul care are cartea cu titlul respectiv o ridică.

7. Cartonaşul sus! • Elevii primesc un catonaş pe care sunt scrise numele unor personaje, numele unor autori sau titlurile unor cărţi citite. • Coordonatorul jocului emite informaţii despre un personaj,un autor sau despre conţinutul unor cărţi iar elevul care deţine cartonaşul corespunzător informaţiei trebuie să-l ridice.Se primeşte bulină roşie pentru răspunsul corect, copilul care adună cele mai multe buline este declarat cel mai bun bibliotecar.

8. “Să citeşti înseamnă să aduci experienţa din carte, în viaţa ta...” • Micii şcolari nu pot citi chiar de la început atât de bine încât lectura să le producă plăcere... • Este datoria adulţilor să îi introducă în minunata lume a cărţilor... • În scopul apropierii de carte ca de un obiect special se pot organiza activităţi diverse. • O astfel de activitate este cea de sortare acărţilordintr-o serie de materiale (periodice, alte materiale), cele care sunt cărţi, separate de cele care nu sunt cărţi. Apoi sortarea cărţilor după tip: cele care sunt cărţi de poveşti, de poezii, cărţi de ştiinţe, albume, dicţionare, etc. Viitorul cititor are acum ocazia să observe diversitatea informaţiei pe care o oferă cărţile. Este momentul în care copiii pot afla despre alcătuirea cărţii: coperţi, file, pagini, despre ce informaţii găsesc pe coperţile cărţii. • Realizarea propriu-zisă a unor cărţi.

9. Strategii benefice pentru formarea competenţelor de lectură: • organizarea unei biblioteci a clasei • întocmirea listeilecturilor citite de elevi • portofoliul de lectură, care poate să conţină: • Jurnalul de lectură, liste de întrebări şi răspunsuri pe marginea unui text, citate din texte preferate; • fişe de identitate a personajelor, scurte caracterizări ale personajelor, interviuri imaginare cu personaje, scrisori adresate personajelor; • fişe de lucru, repovestiri; • ilustraţii pentru texte, un proiect de copertă a unui text; • recomandările pentru lectura suplimentară.

10. Lectura în parteneriat!Învățătoarea împreună cu copiii stabilesc un parteneriart cu o clasă mai mare . Cele două clase se întâlnesc și citesc din diferite genuri de literatură, tanspunând apoi cele citite în dramatizări, repovestiri, concursuri/ expoziții de desene. Activitățile facilitează astfel înțelegerea lecturii de către elevii de vârste diferite,pe baza experienţei proprii în funcţie de puterile fiecăruia de înţelegere.

11. Interdisciplinaritatea ne ajută să activizăm elevii în cadrul orelor de lectură. Realizarea unor semene de carte. Alegerea unui personaj îndrăgit şi motivarea alegerii, prezentarea şi chiar caracterizarea personajului ales. Realizarea unor caricaturi ale personajelor negative întâlnite în poveşti.

12. O carte te trimite la alte cărţi şi toate împreună formează baza trainică a culturii noastre. Toate celelalte mijloace de răspândire a cunoştinţelor rămân subordonate cărţii şi subordonate vor rămâne oricât de mult se vor înmulţi şi perfecţiona procedeele tehnice. • Elevii cunosc numeroase personaje din desenele animate.De aceea i-am provocat să identifice personajele prezentate (imagini/desene) şi să-şi exprime părerea legată de acel personaj (Ţi- plăcut sau nu personajul ? De ce?).

13. Adevărata valoare a unei cărţi nu este data de preţul ei, ci de folosul pe care-l aduce. • Iată câteva exemple de sarcini care se pot da elevilor pentru a realiza o citire conştientă şi, cu timpul, discuţii pertinente asupra celor citite: • 1)Pictaţi un afiş cu scene din poveste şi povestiţi scena preferată! • 2)Povestiţi partea cea mai hazlie, cea mai interesantă sau care v-a plăcut cel mai mult! • 3) Alfabetul personajelor! Creaţi o carte alfabet în care fiecare literă să reprezinte un personaj dintr-o lectură . • 4) Realizaţi un afiş reclamă pentru cartea preferată! Realizaţi un afiş cu ,,Cartea săptămânii” . • 5) Construiţi un panou cu buzunăraşe în care să aşezaţi desene din cărţile citite! • 6) Scrieţi în ordine alfabetică 20 de cuvinte noi pe care le-aţi găsit în carte. Explicaţi-le cu ajutorul DEX-ului

14. Metodele activ-participative şi aplicarea lor în scopul îmbunătăţirii competenţelor de lectură • Ca să-l poată implica, cu adevărat pe cel care învaţă, metodele activ-participative pun accentul pe procesele de cunoastere (învăţare) şi nu pe produsele cunoaşterii. Ele sunt, deci, metode care ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle singur solutii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstruiri şi resistematizări de cunoştinţe. • 1) Ştiu, vreau să ştiu, am aflat • 2) Ciorchinele • 3) Cubul • 4) Cadranele • 5) Pălăriile gânditoare

15. DRAMATIZĂRILE fac lecţiile mai frumoase, interesante, atractive, cunoştinţele sunt însuşite mai repede şi mai temeinic, elevii contribuind ei înşişi cu idei originale. Mult stimate spectator, Prea iubit auditor, Am venit astăzi pe scena Cu-o anumita problema! Nu e vorba de algebra Fiti,deci calmi,nu faceti febra! Copiii clasei noastre, S-au pregatit si-au invatat Costume frumoase-au imbracat! Declar deschisa sarbatoarea noastra Deci,CARNAVALUL poate sa porneasca!

16. Sunt un bun păpuşar! • Utilizarea marionetelor îi provoacă pe elevi să creeze scurte dialoguri sugerate de statutul marionetelor.

17. “O carte bună de citire, în varstafragedă, este, poate, unadinîmprejurărilecele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multecariereintelectuale nu se datorescalteiîmprejuraridecatunei cărţi căzute la vreme bunăîn mâinileunuicopil, tot aşa precumumbramultorstejariseculari se datoresc căderiiuneighindepe pământ prielnic `` Caragiale, I.L. – • Cu trecerea anilor, nevoia de frumos – cea mai înalta nevoie – devine imperativă la elevii cu înclinaţii spre lecturăşi singuri îşi vor selecta lecturile în care vor căuta eroii justiţiari, cu idealuri înalte pe care le ating pe căi drepte, cinstite. Aceşti elevi vor merge de-acum de bunăvoie şi plăcere in bibliotecă. • Succesul transformării elevului în cititor conştient, pasionat constăîn strategia conlucrării cu elevii în care trebuie să se implice toţi factorii educativi : familia,învăţătorul, bibliotecarul,profesorul de limba română, dirigintele,toţi profesorii, directorul.

18. STRATEGII DIDACTICE FOLOSITE IN STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURA “ Cultura unui om se formeaza ,in primul rand,prin lectura.De aceea,din frageda copilarie e bine sa iubim cartea,sa o citim,sa o pastram cu grija ca pe un bun de pret. “ ( Nicolae Iorga ) Citind aceste randuri ar trebui sa ne dam seama cat de importanta este cartea care este comoara fara de pret,este invatatura care te conduce la bine,te face sa te bucuri,sa razi sau sa plangi.Din pacate,intr-o perioada in care suntem invadati de vizual,internet si televiziune lectura devine o varianta mai putin accesibila de petrecere a timpului liber pentru tinerii din ziua da azi.De aceea putem constata ca ei citesc mai greu,nu le place sa citeasca,nu inteleg ceea ce citesc,iar dorinta de a se informa este mai rapida.Gustul pentru citit nu vine de la sine ci se formeaza printr-o imbinare a factorilor educationali (scoala si familia )o munca ce se caracterizeaza prin rabdare,perseverenta,continuitate si vointa.

19. Citirea cartilor contribuie la imbogatirea cunostintelor elevilor,la formarea unui vocabular bogat,la dezvoltarea exprimarii.Ceea ce citesc in copilarie se intipareste in amintirea lor toata viata,influentand personalitatea fiecaruia.Pentru a ajunge la actul lecturii copiii invata mai intai sa citeasca.Stimularea interesului pentru lectura incepand chiar din clasa I contribuie la exersarea unei citiri corecte si constiente.Invatatorul trebuie sa aleaga pentru scolarul mic o lectura adecvata pe care mai intai i-o citeste cu voce tare si mai tarziu o va citi el insisi.De asemenea este important sa fie folosite diverse forme de indrumare care sa aiba drept scop stimularea interesului pentru lectura iar cea mai deasa forma folosita este povestirea.Elevii citesc povestirea acasa,iar in ora povestesc lectura citita.Continutul povestirii e redat de mai multi elevi ceea ce duce la activizarea si antrenarea lor in activitate.Elevii se intrec in a povesti cat mai frumos si mai mult,antrenand astfel si pe cei mai putin dornici de lectura.

20. Promovarea lecturii se mai poate face si prin vizita la biblioteca,elevii fiind astfel indrumati spre lectura personala prin imprumutul cartilor.O astfel de vizita am efectuat-o cu elevii mei inca de cand au erau “bobocei “.Intrand intr-o incapere cu cartile frumos randuite ,estetic si functional,cu portrete dominand peretii precum si cu citate celebre referitoare la carte ei au reusit sa se orienteze dupa cartea importanta,sa intre in contact cu fisele de evidenta ale cititorilor si,in plus de asta,sa fie in contact cu lumea cartilor,sa caute sa se documenteze ,totul indemnandu-i la lectura. La clasele mici ,printre mijloacele pasionante care-i invita pe copii la lectura se pot numara si jocurile literare.”Povestirea in lant “este un joc prin care continutul povestilor citite este redat de mai multi elevi.Ei sunt asezati in cerc,formand un lant.Este numit primul elev sa povesteasca ,acesta povesteste un fragment iar alt elev continua povestea de acolo de unde s-a oprit primul si tot asa pana la sfarsitul povestii.Copilul care nu poate continua povestirea ”rupe lantul “si ,drept pedeapsa,trebuie sa citeasca o lectura in plus.De asemenea,ghicitorile literare au un rol important in stimularea interesului pentru lectura.Acestea se pot desfasura astfel : se citeste un fragment apoi se cere elevilor sa recunoasca si sa indice opera/autorul sau sa recunoasca lectura in care este specificat eroul principal. Foarte apreciat de elevi este “ jocul cu versurile “in care invatatorul recita 1-2 versuri dintr-o poezie iar elevii o continua.

21. Diafilmele,benzile auditive si video cu povesti constituie un alt mijloc important de indrumare a lecturii.Ele prezinta opere literare in imagini vizuale si auditive.Dupa lectura elevii pot face comparatii,stabilind asemenari sau deosebiri intre intamplarile prezentate. La clasele mai mari interesul pentru lectura se amplifica.La studierea unor autori am cautat sa-i stimulez pe elevi sa citeasca si alte opera scrise de acestia.Am intocmit cu elevii portofolii pentru fiecare sciitor cunoscut ce cuprindea portretul acestuia,date bibliografice si aspecte esentiale din opera lor sub forma de imagini si citate ,starnindu-le astfel interesul si dragostea pentru lectura. Si organizarea unor sezatori literare are rolul de a verifica asimilarea continutului lecturilor citite de elevi deoarece acestea reprezintă o formă recreativă foarte potrivită pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse in cadrul orelor de limba si literatura română. Dacă elevii iubesc poveştile, cântecele, poeziile, glumele atunci realizarea unei astfel de sezatori va fi benefica,deoarece acestea dau viata unei astfel de activitati.

22. Şezătoarea literară se poate organiza fie in cadrul clasei , fie cu clase diferite. Este o formă atractivă, recreativă şi dinamizatoare şi reprezintă cadrul cel mai adecvat manifestării libere a elevilor, mijloc eficient de exersare şi cultivare a relaţiilor de colaborare, încredere. La sezatoare acestia pot deveni mici actori,interpretand rolul unor personaje preferate din lecturile citite.La astfel de sezatori pot participa si parintii pentru a le demonstra rolul important pe care il au cartile. Multi dintre acestia pot deveni astfel cititori alaturi de copiii lor si ,cumparand cartile recomandate,vor pune bazele unei mici biblioteci scolare O astfel de sezatoare am organizat-o si eu cu elevii avand ca tema “Ion Creanga-povestitorul copiilor “.Intr-un cadru festiv elevii au interpretat diverse roluri din povestile scrise de el,iar prin intermediul calculatorului au fost prezentate aspecte din viata acestuia. Principalul scop al acestei activităţi a fost stimularea creativităţii copiilor, a expresivităţii şi a interesului pentru lectură. Obiectivele care au stat la baza acestei şezători au fost: documentarea şi înregistrarea datelor biografice referitoare la viaţa povestitorului, compunerea de poezii şi eseuri inspirate din opera sa, realizarea unor desene care sa ilustreze diferite aspecte din opera sa . Prin îmbinarea într-un mod creativ a metodelor şi tehnicilor de lucru, precum şi a întâlnirilor de lucru, alături de dialog, expunerea, vizionarea şi audierea diferitelor fragmente de operă, întreaga activitate a dat dovadă de o mare reuşită.

23. Caietul de lectura este un important element de lucru atat pentru elevi cat si pentru invatator.Acesta ajuta elevii sa-si formeze deprinderea de a citi in mod corect o carte,de a observa trasaturile personajelor si a formula propriile opinii despre o carte.In ei acestia pot nota : • Elemente de identificare : • autorul si titlul cartii ; • editura si anul aparitiei ; • nr de pagini . • Continutul cartii : • subiectul pe scurt ; • personajele ; • expresii artistice care urmeaza a fi folosite in propriile compoziii • In urma analizarii acestor caiete se poate face o clasificare a elevilor,cei care citesc mai mult pot fi recompensati cu o diploma.Realizarea acestor caiete poate duce la cresterea interesului celor care citesc mai putin sau uita sa citeasca.

24. Alături de aceste activităţi extracurriculare şi familia are un rol important în promovarea lecturii, în formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură. Când în familie nu există o mica bibliotecă, sau când membrii familiei nu citesc, rareori se poate aştepta ca un copil să dovedească de timpuriu pasiune pentru lectură, pentru carte în general. Exemplul personal în familie este esenţial în îndrumarea elevului. În acest scop,povestirea continutului,comenterea unei carti in mediul familial reprezinta un bun mijloc de dezvoltare a dragostei pentru lectura. Am sugerat părinţilor copiilor mei, ca în momentul lecturii să încurajeze copilul să redea prin desen ceea ce a înţeles el din conţinutul citit sau să asculte diverse fragmente muzicale potrivite textului audiat, dezvoltandu-li-se astfel gustul pentru lectura. Această dragoste pentru lectură, formată cât de cât în familie, este întreţinută apoi de către şcoală prin activităţile ei curriculare şi extracurriculare, aceasta având rolul cel mai important în apropierea copilului de lumea cărţii şi, implicit pentru lectură.

25. Această dragoste pentru lectură, formată cât de cât în familie, este întreţinută apoi de către şcoală prin activităţile ei curriculare şi extracurriculare, aceasta având rolul cel mai important în apropierea copilului de lumea cărţii şi, implicit pentru lectură. În afară de toate acestea, orice plimbare poate fi un motiv pentru lectură, dar un alt tip de lectură şi anume cea a comportamentului, a culorilor, a reacţiilor celorlalţi. Chiar şi călătoriile prin şi în afara localităţii reprezintă un prilej de a povesti istoricul locurilor, pentru amintiri şi impresii. Aşadar, necesitatea modernizării strategiei didactice, în vederea ameliorarii performantei elevilor in domeniul lecturii în ciclul primar, constituie o preocupare permanentă a tuturor persoanelor implicate in procesul educativ. Învăţătorul reprezintă cel mai important factor în ceea ce priveste delimitarea a doua lucruri: lectura si media. Nazareno Padellano scria: ”Profesorul citeşte şi ştie să citească bine. Dacă vrea să-i facă pe elevi să iubească lectura este necesar să nu-şi satisfacă gustul personal,ci să se străduiască să caute cărţi construite în jurul polilor de atracţie ai acţiunii şi imaginaţiei..”

26. BIBLIOGRAFIE: Cosmovici, Andrei - Psihologie şcolară, Iaşi, Editura „Polirom” , 1998 2. Costea, Octavia –Didactica lecturii.O abordare functionala, Institutul european Iasi,2006 Şerdean, Ion -,Metodica predării limbii române la clasele I-IV”, EDP, Bucureşti, 1991 Prof.inv.primar TANASE ESTERA,CALIN CATALINA SCOALA CU CLASELE I-VIII NR1 FUNDENI