INTEGRAREA ELEVILOR CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE

1. INTEGRAREA ELEVILOR CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE CENTRUL DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA BUCURESTI

2. REALITATILELUMII CONTEMPORANE Cercetarile din �ntreaga lume au demonstrat ca T�nara generatie prezinta un nivel �ngrijorator de scazut al g�ndirii critice Si un nivel crescut al atitudinilor extremiste

3. CAUZELE DIFICULTATILOR DE ADAPTARE-�NVATARE Socio-culturale Genetice Emotionale Economice � saracia duce la dezvoltarea necorespunzatoare a sistemului nervos, reduce calitatea stimularii si acumularii cunostintelor si a formarii strategiilor de �nvatare

4. SE IMPUNE O alta abordare a educatiei La nivelul g�ndirii sa stimuleze g�ndirea critica sa dezvolte capacitatea de �nvatare sa formeze strategii de �nvatare La nivelul relationarii sociale sa dezvolte capacitatile de acceptare a celuilalt, toleranta, empatia

5. EDUCATIA SPECIALA In sens restr�ns conceptul de educatie speciala se suprapune cu cel de �nvatam�nt special (educatie specializata pentru copiii cu deficiente) In sens larg conceptul se extinde la o categorie mai mare de elevi care include si copiii cu dificultati de �nvatare sau dezvoltare Acest sens are �n vedere un anumit tip de educatie adaptata destinata copiilor care nu reusesc fara ajutor sa atinga un nivel de educatie corespunzator v�rstei si cerintelor societatii Educatia speciala a fost initial doar apanajul scolilor speciale, dar in ultimul timp a devenit un atribut al scolilor publice, deoarece s-a constientizat faptul ca oricarui copil i se poate �nt�mpla sa treaca printr-o perioada de tranzitie �n care sa prezinte dificultati de �nvatare

6. EDUCATIA INCLUZIVA SE BAZEAZA PE EDUCATIA COGNITIVA- elevul este �nvatat sa �nvete si sa g�ndeasca pornind de la realitatile dezvoltarii sale psihice EVALUARE DINAMICA- evaluarea nu este standardizata ci personalizata

7. COMPONENTELE CARE FACILITEAZA �NVATAREA COGNITIVA Elementul cheie �l reprezinta atitudinea corecta a profesorului Componenta emotionala Componenta motivationala

8. TERMENUL DE NEVOIE SPECIALA Termenul "special" este utilizat pentru a desemna ceea ce se constituie �n ceva �ndepartat de obisnuit, de norma statistica si care este destinat unor finalitati particulare. Elevul cu cerinte speciale poseda alaturi de nevoile generale si alte nevoi cu caracter particular, care nu sunt comune, obisnuite, oarecare. Pentru valorizarea sociala a caracteristicilor de acest tip a fost utilizat termenul special cu sens de ocazional, remarcabil sau rar, deosebit. Nu este desemnat un defect sau stigmat, care marginalizeaza social.

9. CENTRUL SCOLAR DE EDUCATIE INCLUZIVA Scolarizeaza copiii Depisteaza si asigura interventia timpurie a copiilor cu CES Evalueaza, diagnosticheaza si urmareste evolutia scolara a elevilor cu CES Realizeaza si aplica planuri de servicii personalizate Asigura asistenta terapeutica si recuperatorie copiilor cu CES

10. EDUCATIA SPECIALA este o forma de educatie adoptata si destinata copiilor care cu resursele proprii nu pot sa atinga un nivel de educare corespunzator v�rstei si cerintelor societatii pentru un om activ, independent si autonom EDUCATIA INCLUZIVA recunoaste necesitatea reformei scolii obisnuite cu scopul de a raspunde dezideratului o societate pentru toti PRINCIPIUL NORMALIZARII presupune eliminarea separarii copilului cu CES si acceptarea lui alaturi de ceilalti copii �n scoala de masa precum si asigurarea serviciilor care sa reduca deficientele si discriminarea. Accesul copilului cu CES �n societate nu este rodul unui act de caritate ci un drept legitim care stipuleaza obligativitatea asigurarii accesului la serviciile publice.

11. TIPURI DEFICIENTE Copii cu retard mintal Copii cu deficiente senzoriale Copii cu tulburari de limbaj Copii cu tulburaride comportament Copii cu deficiente de �nvatare Copii cu autism Copii cu ADHD Copii cu HIV/SIDA Copii orfani Copii institutionalizati

12. BENEFICIARII INVATAM�NTULUI INCLUZIV Copii cu deficiente cu v�rste cuprinse intre 0 si 3ani Copii cu deficiente cu v�rste cuprinse �ntre 4 si 16 ani cuprinsi �n �nvatam�ntul special Copii cu cerinte speciale integrati �n �nvatam�ntul de masa

13. CONSILIEREA COPIILOR CU CES Consilierea persoanelor cu insuficiente, deficiente sau dizabilitati are caracteristici specifice. Consilierea elevilor cu CES are loc �n colaborare cu medici, psihologi, psihopedagogi, asistenti sociali, cu familia. Consilierul obtine de la specialisti informatii despre conduita elevului si le pune la dispozitia acestuia, cu evidentierea aspectelor pozitive si posibilitatilor, oportunitatilor de integrare (scolara, profesionala, sociala). Perspectiva din care lucreaza consilierul este de �ntarire a partilor pozitive, de maximizare a potentialului copilului pentru asumarea de roluri sociale posibile si realiste, care ofera perspectiva unor performante bune. . �n fiecare generatie de elevi exista copii cu deficiente, adica cu pierdere, tranzitorie sau definitiva, a structurilor de functionare fiziologica sau psihologica. C�nd incapacitatea sau limitarea, rezultata din deficiente, este necesara orientarea spre institutii speciale de �nvatam�nt. Dar deficienta poate fi diminuata �n multe cazuri. Solutia preconizata indica raspunsuri educative adecvate la nevoile elevului, formulate ca cerinte speciale. C�nd aceste raspunsuri sunt adecvate si suficiente pentru sustinerea dezvoltarii personale si adaptarii scolare, atunci se poate vorbi de o posibila integrare sociala si profesionala

14. CONDITII ALE INTEGRARII EFICIENTE ?Evaluarea copilului �nainte de integrarea sa scolara ?Pozitia directorului scolii fata de integrarea ?Prezenta si colaborarea specialistilor care sustin si ajuta �nvatam�ntul integrativ ?Implicarea parintilor copilului �n proiectul de integrare ?Informatiile acordate celorlalti copii din clasa asupra deficientei copilului integrat ?Informatii si/sau explicatii acordate parintilor celorlalti copii ai clasei despre integrarea scolara a copilului cu cerinte educative speciale.

15. PRINCIPIILE INTEGRARII COPILULUI CU CES CONFIDENTIALITATEA RESPECTUL INDIVIDUALITATII SINCERITATEA INCREDEREA INTERVENTIA COMPLEXA PERSONALIZATA PARTENERIATUL CU FAMILIA DESCHIDEREA CATRE COMUNITATE NEDISCRIMINAREA RESPECTAREA DREPTURILOR FIECARUI COPIL

16. Elevul cu dificultati de �nvatare Termenul dificultati de �nvatare semnifica �nt�rzierile �n achizitia unei/unor discipline scolare sau �n ansamblul disciplinelor scolare. Acesta este utilizat atunci c�nd un elev are performante scolare slabe, �n pofida unui potential intelectual normal. Elevul cu dificultati de �nvatare este cel care, desi nu are o deficienta, nu rezolva unele sau toate sarcinile �nvatarii scolare. El nu are nevoi speciale semnificative, reclam�nd doar anumite abordari educative speciale.

17. Elevul cu deficiente socioculturale Provine din medii defavorizate Prezinta deficiente intelectuale si lingvistice Prezinta tulburari afective Trebuie diferentiat de elevul cu deficiente mintale sau de �nvatare Are nevoie de compensare prin metode psihopedagogice

18. Elevul cu deficiente intelectuale Problema este daca un elev sau altul, cu dificultati scolare generate ascuns, neobservabile si greu de diagnosticat are un deficienta socioculturala sau este instalata pe fondul unui intelect de granita. Cazul de granita se considera un efect al distributiei populatiei de referinta pe o scala continua a performantelor intelectuale, masurate cu teste de inteligenta. Elevul aflat �n aceasta stare are dificultati scolare, cu risc de esec scolar si uneori tulburari comportamentale. Din punct de vedere medical este susceptibil la �ncadrarea �n deficienta intelectuala usoara.

19. REGULI ALE ORIENTARII SCOLARE IN CAZUL COPIILOR CU CES Orientativ, pentru a se evita riscul confuziei �ntre posibilitatile �n evaluarile medicale se va utiliza diagnosticul clinic numai individual. Se va decide orientarea copilului spre �nvatam�ntul special, cu caracter temporar si revenire pentru reexaminare complexa si reorientare. Se va evita, pe c�t este posibil, practica de a decide reorientarea cazurilor, dupa gradul si tipul deficientei, totdeauna �n jos, de la unitati scolare cu cerinte instructiv-educative de nivel mai ridicat catre unitati educationale cu oferte educative reduse. Se impune diversificarea standardelor educationale, cu marcarea nivelurilor de progres ale fiecarui elev. Este de dorit sa se valorifice avantajele �mbogatirii ofertelor educative si deschiderea unitatilor scolare din �nvatam�ntul obisnuit pentru primirea elevilor cu CES �n clase speciale. Esentiala este schimbarea de atitudine fata de persoana cu CES si disponibilitatea de investitie materiala si de resurse umane pentru asigurarea ajutorului necesar.

20. PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT P.I.P NUMELE SI PRENUMELE ELEVULUI SPECIALISTI CARE INTERVIN �N REALIZAREA PIP (�nvatatori care realizeaza interventia, copilul, parinti, alti colaboratori) DATA REALIZARII PIP DATA REVIZUIRII PIP ACTIUNE ASUPRA ELEVULUI ACTIUNE LE NIVELUL CLASEI ACTIUNE LA NIVELUL FAMILIEI ACTIUNE LA NIVELUL PERSONALULUI DIDACTIC SCOP OBIECTIVE RESURSE STRATEGII PERIOADA DE INTERVENTIE MODALITATI DE EVALUARE REZULTATE OBTINUTE �N URMA APLICARII PIP:

21. FUNCTIILE PLANULUI PERSONALIZAT DE INTERVENTIE FUNCTIA DE INFORMARE � actualizarea informatiilor despre caz, despre evolutia copilului,despre alte programe derulate de comunitate FUNCTIA DE MONITORIZARE �monitorizarea se face conform planului de interventie aprobat de echipa interdisciplinara si de managerul de caz si se prezinta DPC-ului FUNCTIA DE EVALUARE � se realizeaza periodic pentru toate categoriile de activitati care au fost cuprinse �n PPI pe baza rapoartelor �ntocmite de fiecare specialist FUNCTIE DE CONSILIERE � se realizeaza de consilier si presupune initierea unui proiect personalizat de interventie pe baza evaluarii primarea a cazului

22. ADAPTAREA CURRICULUM-ULUI PENTRU PREDAREA DIFERENTIATA -Curriculum-ul trebuie sa respecte caracteristicile de v�rsta ale elevului, corelate cu principiile psihologice ale �nvatarii -Curriculum-ul trebuie sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim �n folosul lor si al societatii -Principii privind �nvatarea: -Elevii �nvata �n stiluri diferite si �n ritmuri diferite -Principii privind predarea: -Profesorii trebuie sa creeze oportunitati de �nvatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse -Profesorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor -Principii privind evaluarea -Evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o �mbunatatire continua a performantelor

23. CADRUL LEGISLATIV 1.OMECT nr.4925/2005 privind Regulamentul de organizare si functionare a �nvatam�ntului special 2..OMECT nr.5379/2005 privind Metodologia de organizare si functionare a serviciilor educationale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinte educationale speciale din �nvatam�ntul de masa 3 H.G nr. 5418/2005 privind Metodologia de organizare si functionare a Centrului de Resurse si Asistenta Educationala