Download
1 / 18
390 likes | 982 Views
SINDROMUL ASPERGER. BOLOS(MURESAN)ANCA PSIHOLOGIE EDUCATIONALA MASTER ANUL II. Generalitati.
E N D
SINDROMUL ASPERGER BOLOS(MURESAN)ANCA PSIHOLOGIE EDUCATIONALA MASTER ANUL II
Generalitati • Sindromul Asperger se caracterizeaza printr-o tulburare a dezvoltarii, in care individul afectat are dificultati in intelegerea modalitatilor de interactiune sociala. Oamenii cu sindrom Asperger au unele manifestari de autism (concentrare anormala asupra propriei persoane, caracterizata prin tulburari grave de comunicare, dificultati de concentrare si interactiune sociala), in special abilitati sociale slabe si tendinta spre rutina. Totusi, spre deosebire de cei cu autism, copiii cu sindromul Asperger incep sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani (varsta la care se dezvolta vorbirea in mod normal). Nivelul lor de inteligenta este normal sau superior normalului.
De ce este numit sindrom Asperger? • În 1944, un austriac pediatru Hans Asperger a observat patru copii care au întâmpinat dificultăţi de integrare socială. Desi inteligenta lor a aparut normala, copiii nu aveau abilitati nonverbale de comunicare, nu au reuşit să demonstreze empatia cu colegii lor. Modalitatea lor de a vorbi a fost excesiv de formala, iar concentrarea lor se realiza catre un singur subiect de interes si manifestat in coversatii. Dr. Asperger, a denumit condiţia "autistic psychopathy" şi a descris-o ca o tulburare de personalitate în primul rând marcat de izolare socială.
De ce este numit sindrom Asperger? • Observaţiile lui Hans Asperger au fost publicate în limba germană dar nu au fost cunoscute până în 1981, atunci când un medic numit Romana Lorna Wing a publicat o serie de studii de caz de copii care prezintă simptome similare, devenind astfel cunoscut ca sindromul Asperger. Scrierile lui Wing au fost publicate pe scară largă şi popularizate. Sindromul Asperger a devenit o boală cu diagnostic în 1992, când a fost inclus în a zecea editie publicata de Organizaţia Mondială a Sănătăţii a manualului de diagnostic, Clasificarea Internationala a bolilor s (ICD-10) şi în anul 1995 a fost adaugat si în Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale (DSM-IV).
Cauze • Nu se cunoaste cauza exacta a sindromului Asperger. Sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe cale genetica (tendinta ca boala sa fie regasita la mai multi membrii ai unei familii), cu toate ca cercetatorii nu au descoperit exact care este gena vinovata. Multi specialisti considera ca exista si alti factori ce tin de mediul individului, care ar putea juca un rol in producerea bolii, cu toate ca cercetatorii, studiind mai multi dintre acesti factori incriminati, inclusiv vaccinurile, nu au descoperit o cauza clara.
Simptome • Exista mai multe simptome prin care ar putea sindromul Asperger sa se manifeste. Copilul poate avea simptome variate ca si intensitate, de la usoare pana la severe si, de asemenea, se pot manifesta cateva sau mai multe dintre acestea. Datorita varietatii largi a simptomatologiei, nu exista doi copii cu sindrom Asperger care sa se manifeste la fel.
Simptome in timpul copilariei *Parintii remarca de obicei, simptomele sindromului Asperger in momentul in care copilul lor incepe sa mearga la gradinita si sa interactioneze cu alti copii. Acesti copii afectati de sindromul Asperger pot sa se manifeste in urmatoarele moduri: -ii displace orice schimbare in rutina zilnica; -incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si lipsa unor abilitati sociale innascute , precum capacitatea de a citi limbajul trupului,de a incepe si mentine o conversatie si de a- si astepta randul pentru a vorbi; -lipsa de empatie; -incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul conversatiei, prin care vorbitorul schimba snsul unei relatari(astfel copilul nu va putea intelege o gluma);
Simptome in timpul copilariei -poate avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat comparativ varstei sale ; -poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur ;-poate avea expresii aparte ;-poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care stie foarte multe; -multi copii cu sindromul Asperger par a fi interesati excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de puzzle-uri, proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de detaliate sau pot fi pasionati de astronomie
Simptome in timpul copilariei -pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este des intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent exteriorizate -este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul poate invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a linguritei, de a merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge; poate avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este frecvent deficitar -poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la zgomote de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau texturi aparte -poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati aparte in matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze date, formule si numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in ceea ce priveste detaliile.
Simptome in adolescenta si la adultul tanar *Majoritatea simptomelor persista in timpul adolescentei si, cu toate ca bolnavul poate incepe sa deprinda abilitati de interactiune sociala, dificultatile in comunicare raman.. *Adolescentul cu sindrom Asperger, precum ceilalti adolescenti, va dori sa-si faca prieteni, dar se poate simti timid sau intimidat la abordarea celor de varsta lui. Se va simti diferit de ceilalti. Datorita faptului ca ceilalti adolescenti pun mare pret pe a fi si a arata "de gasca", efortul de a se integra poate deveni frustrant si epuizant emotional pentru adolescentii cu sindrom Asperger.
Simptome in adolescenta si la adultul tanar *Pot fi imaturi, comparativ cu varsta lor biologica si pot fi naivi si prea increzatori, ceea ce ii va face tinte usoare pentru batjocura si cicalire.Toate aceste dificultati pot determina adolescentii cu sindrom Aspernger sa devina izolati si retrasi din punct de vedere social si sa sufere de depresie si anxietate. *Totusi, unii dintre adolescentii suferinzi de sindromul Asperger, sunt capabili sa-si creeze si intretina cateva prietenii de-a lungul anilor de scoala. *Adolescentii cu sindrom Asperger sunt in mod tipic dezinteresati in a urmarii normele sociale si de a gandi dupa niste norme conventionale, permitand dezvoltarea unei gandiri creative si urmarirea unor interese si scopuri originale.
Cum este diagnosticat Sindromul Asperger ? • Majoritatea medicilor se bazează pe prezenţa unui grup de comportamente de baza pentru posibilitatea de a da o diagnoză a Sindromului Asperger. Acestea sunt: *contact anormal al privirii *nu se intoarce cand este strigat pe nume *eşecul de a folosi gesturi pentru a indica sau a afişa *lipsa tendintei catre jocul sau activitatile interactive *lipsa de interes catre colegii de breaslă • Unele dintre aceste comportamente pot fi evidente in primele luni de viata la copil, sau pot apărea mai târziu. Probleme în cel puţin unul dintre domeniile de comunicare şi de socializare trebuie să fie prezente înainte de vârsta de 3 .
Boli asociate • Multi copii cu sindrom Asperger au boli asociate si pot avea si simptomele acestora. Printre afectiunile asociate se numara: -tulburarea caracterizata de deficitul de atentie si hiperactivitate -tulburare anxioasa-depresie (mai ales la adolescenti) -comportament obsesiv-compulsiv -tulburarea de anxietate sociala.
Investigatii Sindromul Asperger este o tulburare a dezvoltarii, prin care individul intampina dificultati in a intelege cum sa interactioneze din punct de vedere social. Stabilirea diagnosticului se realizeaza cel mai bine prin culegerea de informatii de la parinti, medici, profesori si alti indivizi implicati in ingrijirea si supravegherea copilului, caci acestia sunt cei care cunosc cel mai bine comportamentul copilului. Diagnosticul de sindrom Asperger se stabileste atunci cand se intalnesc anumite criterii. Acestea includ: -interactiuni sociale defectuoase -comportament, interese si activitati neobisnuite -limbaj dezvoltat normal -lipsa tulburarilor in dezvoltarea abilitatilor de autoingrijire si a curiozitatii fata de mediul inconjurator
Tratamente si modalitati de diminuare a simptomelor • Un program de tratament eficient se bazează pe interesele copilului, ofera un program previzibil, predă sarcini ca o serie de paşi simpli, atrage activ atenţia copilului în activităţi foarte structurate. Acest fel de program în general, include: *formarea abilităţilor sociale, o formă de terapie de grup care predă copiilor aptitudini de care ei au nevoie pentru a interacţiona cu succes cu alti copii *terapia cognitiv comportamentală, un tip de "discuţii" terapie care poate ajuta pe copii să-şi gestioneze mai bine emotiile *medicamente, pentru tulburarile co-existente, cum ar fi condiţiile de depresie şi anxietate *terapie ocupationala sau motorie, pentru copii cu probleme de integrare senzorială sau de proasta coordonare motorie *formarea părintelui de sprijin, educarea părinţilor in a utiliza tehnici comportamentale la domiciliu
Programe scolare • Se vor analiza mai multe scoli pentru a se stabilii care dintre acestea se potriveste cel mai bine cu nevoile copilului. Criterii pentru alegerea scolii: -se lucreaza cu grupuri de copii restranse ca numar -exista un specialist in comunicare, specialist care poate ajuta la dezvoltarea abilitatilor sociale -exista oportunitatea de a interactiona social intr-o forma organizata si supravegheata -se insista pe acumularea de deprinderi utile in viata reala si se incurajeaza interesele si talentele speciale ale copilului -se doreste individualizarea curriculei scolare (programa scolara) -exista indrumatori care se isi pot concentra activitatea pe confortul emotional al copilului si care pot constitui ca o legatura a acestuia cu familia -exista entuziasm si respect pentru diversitate si exista compasiune pentru elevi.
Cum sunt afectate familiile copiilor cu sindrom Asperger? • Parintii copiilor cu acest sindrom trebuie sa infrunte multe provocari in cresterea copiilor cu nevoi speciale. Pot intampina adesea dificultati in gasirea persoanelor specializate in tratarea acestei conditii. In plus, este probabil ca profesorii sa nu poata fi de nici un ajutor pentru acesti copii.Alta problema bine de stiut este faputul ca, aditional, acesti copii sufera de obicei si de alte afectiuni: deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD), tulburari de anxietate, sociale, depresive, tulburari obsesiv-compulsive. Multi parinti gasesc ajutor de la persoane care au in familie cazuri asemanatoare. De asemenea, reteaua de prieteni si comunitatea pot fi un sprijin pentru parintii copiilor cu sindromul Asperger.
Bibliografie *www.sfatulmedicului.ro/.../sindromul-asperger_28 *Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale (DSM-IV). *www.logopedics.info/sindromul-asperger.php
