Consecinţele fumatului activ şi pasiv asupra sănătăţii

1. Consecinţele fumatului activ şi pasiv asupra sănătăţii Antigona Trofor Clinica Pneumologica Iasi

2. Fumatul de ţigarete = singura şi cea mai de evitat cauză de deces şi boală Tutunul Obişnuinţa de a fuma Dependenţa de nicotină Boli legate de fumat Epidemia tabagismului

3. Efectele complexe ale fumatului asupra sănătăţii omului • Efectele biologice ale componentelor chimice din fumul de ţigară: monoxidul de carbon, nicotina, gudron, iritanţi • Riscurile pentru boli • Organele ţintă (boli respiratorii, cardiovasculare) • Dependenţa nicotinică: aspecte sociale şi comportamentale, aspecte psihologice

4. Fumatul este nociv • Dacă nu apare nici o boală: speranţa de viaţă se scurtează cu 5-8 ani! • Dacă apare o boală: speranţa de viaţă se scurtează cu 18-22 ani!! • Există o relaţie puternică doză-răspuns între fumatul excesiv, durata cât a fumat şi fumatul la o vârstă fragedă. Aceasta se reflectă în riscurile crescute pe care le au fumătorii pentru boli grave şi chiar mortale. • Discrepanţa pe sexe • Riscul relativ (RR) = riscul unui fumător de a dobândi o anumită boală comparativ cu riscul pe care îl poate avea un nefumător pentru aceeaşi boală.

5. Fumul de ţigară este periculos • Tutunul şi fumul de ţigară conţin o mulţime de potenţiale toxine incluzând oxidanţi, compuşi organici, metale toxice şi metale tranzitive care pot cauza inflamaţie şi boală pulmonară. • Fumul de tigara contine peste 50 de carcinogene dovedite • S-a demonstrat de asemenea că tutunul şi fumul de ţigară conţin endotoxină, un potenţial mediator al inflamaţiei căilor aeriene. • Lucrări recente au concluzionat că mediul poluat şi endotoxina din fumul de ţigară pot duce la dezvoltarea şi progresia bolilor respiratorii, sugerând că CD-14, receptorii Toll-like şi GST pot modula răspunsul individual la virusuri, fumul de ţigară şi endotoxina inhalată.* * Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.

6. Principalele componente toxice(se găsesc în porţiunea centrală a ţigaretei, cea care este fumată efectiv)

7. Nicotina • Fumul de tutun conţine în primul rând nicotină, un drog care determină dependenţă puternică, la fel de puternică ca heroina sau cocaina. • Are efecte cardio-vasculare: favorizează apariţia hipertensiunii arteriale şi are rol constrictiv asupra vascularizaţiei. • Efectul său cerebral de stimulare a sistemului nervos central, face ca ţigara să fie atât de căutată, pentru îmbunătăţirea activităţii intelectuale, creşterea atenţiei, a vigilenţei, impresia generală de “energizare” asociată aportului de nicotină în organism.

8. Monoxidul de carbon • Responsabil de apariţia plăcilor de aterom şi implicit a numeroaselor afecţiuni cardio-vasculare. Ateroscleroza, cardiopatia ischemică cronică, accidentele vasculare cerebrale, arteriopatiile obliterante ale membrelor, care pot ajunge până la consecinţe mutilante - amputarea. • Se leagă de hemoglobină, formând carboxihemoglobina cu o consecinţă nefastă asupra oxigenării normale a sângelui.

9. COMPUŞII IRITANŢI: bioxidul de azot, fenoli, crezoli, acidulcianhidric • Modifică clearance-ul mucociliar (care asigură capacitatea de apărare a aparatului respirator în faţa agenţilor infecţioşi şi a impurităţilor care pătrund în căile aeriene) determinând infecţii respiratorii mai frecvente, care se vindecă mai greu.

10. SUBSTANŢELE CANCERIGENE: hidrocarburi aromatice policiclice, nitrosamine, formaldehida • Reprezintă un pericol major pentru sănătate, prin rolul dovedit în producerea de cancere cu diferite localizări: pulmonar, gastric, cavitatea bucală, esofag, laringe, etc.

11. Alte efecte toxice • Trabuc: nitraţi,amoniac • Ţigări mentolate: mentol- prin acţiunea sa răcoritor-anestezică induce bronhodilatare şi creşte fluxul salivar, ceea ce duce la absorbţia crescută a substanţelor în cavitatea bucală şi face posibilă o apnee (ţinerea respiraţiei) de durată mai mare - consecinţa: un aport crescut de compuşi ai fumului de tutun în organism • Filtrele ţigărilor: diverse microparticule materiale pot fi absorbite în organism din filtre: fragmente celulozice, de filtru charcoal rezistente biodegradării în organism, răşini, metale precum cuprul, zincul şi aluminiul.* • Hârtia de înveliş, pe bază de fibre de in, pânzeturi şi ameliorată cu adaosuri chimice* - sare, citrat de Na şi K, • Pigmentul de înălbire (carbonat de calciu) • Adezivul, care poate fi clei natural sau amidon prelucrat.

12. Fumatul şi sănătatea • Efecte pe termen scurt: • Psihoactive: memoria, energia, dispoziţia, emoţiile, atenţia, comportamentul, tulburările de somn; • Creşte frecvenţa cardiacă şi presiunea arterială; • Vasoconstricţie periferică; • Creşterea frecvenţei respiratorii.

13. Fumatul şi sănătatea • Efecte pe termen lung: • Boli respiratorii; • Boli cardiovasculare; • Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare şi osteoarticulare; • Diferite tipuri de cancere; • Scade imunitatea; • Consecinţe negative asupra fertilităţii, sarcinii şi fătului.

14. Clasificare

15. Fumatul şi aparatul respirator • Afectează dezvoltarea pulmonară (în caz de expunere prenatală); • Creşte reactivitatea bronşică, datorită acţiunii iritante; • Creşte nr. celulelor neuroendocrine în plămân; • Modifică răspunsul imun.

16. Aparatul respirator • Bronhopneumopatia cronică obstructivă • Cancerul bronhopulmonar • Astmul bronşic • Infecţii respiratorii frecvente

17. Adapted from Fletcher and Peto, Burrows

18. BPOC ( Bronhopneumopatia cronicăobstructivă) • principalul factor de risc: Fumatul (toxic şi iritant) • de 6 ori mai frecventă la fumători; • rata de supravieţuire la 5-10 ani de la diagnosticare • este de 50% • Petty TL., 2000 Pacient cu BPOC forma severă, Clinica de Pneumologie Iaşi-Dr. A.Trofor (2004)

19. BPOC Fumul de ţigară Componentele chimice active (toxice şi iritante) din fumul de ţigară induce: • Modificări inflamatorii ale căilor aeriene în parenchimul pulmonar (infiltraţie neutrofilică, alveolite) cu afectarea structurii şi sistemului de apărare celular; • Afectarea clearance-ului mucociliar a căilor aeriene.

20. Efectele sistemice ale fumatului • Inflamatie sistemica • Stress oxidativsistemic • Efect asupra functiei vasomotorii si endoteliale

21. Inflamatia sistemica

22. THE PULMONARY MICROCIRCULATION CAPILLARY BED MacNee et al NEJM 1989

23. THE RESPONSE OF THE HUMAN BONE MARROW TO CHRONIC CIGARETTE SMOKING Control Smoker p-value PMNx109/l 3.2 0.194.20.18 0.003 Band cellsx109/l 0.030.006 0.180.04 0.01 * 4 4 * 3 3 Myeloperoxidase MFI 2 2 PMN L- selectin MFI 1 1 0 Control Smoker Control Smoker Van Eeden and Hogg ERJ 2000;15:915

25. Chan-Yeung et al Thorax 1998:43;462 Chan Yeung et al. Am J Med 1984;76:31 Leukocyte count, smoking, and lung function

26. Cox proportional hazards model of factors predicting mortality Variable Hazard 95% CI ratio Age1.84 1.51-2.23 FEV1 0.60 0.45-0.80 WBC 1.12 1.02-1.20 Smoking status 1.40 0.99-1.97 Total cholesterol 1.03 1.00-1.06 Systolic BP 1.09 0.99-1.21 Relation of FEV1 and peripheral blood leukocyte count to total mortality: The normative aging study • 1,956 men (aged 21-81)in Boston Mass 1961-69 Weiss et al Am J Epidemiol 1995;142:493

27. The interactions between cigarette smoking and reduced lung function on systemic inflammation 5.0 4.0 3.0 Odds ratio of having an elevated CRP 2.0 1.0 0.0 Q4 & Cot<10 Non-smoker Good FEV1 Q4 & Cot>10 Smoker Good FEV1 Q4 & Cot<10 Non-smoker Poor FEV1 Q4 & Cot>10 Smoker Poor FEV1 Gan et al. Chest 2005;127:558

28. Stres oxidativ sistemic 6000 Different molecules 100,000,000,000,000,000 oxidant molecules per puff

29. Endothelial dysfunction and atherothrombosis Novel risk factors Infection/inflammation Physical inactivity Homocysteine Air pollution? ? COPD Impaired vasodilatation Impaired fibrinolysis Platelet activation Monocyte adhesion Atherosclerotic lesion formation and progression Plaque rupture Thrombosis and vasospasm Classical risk factors Smoking Diabetes mellitus Dyslipidaemia Hypertension Vascular endothelium

30. Cancerul pulmonar • Peste 95% din cancerele pulmonare au ca factor de risc fumatul (carcinogen). • Relaţie doza-efect. Clinica de Pneumologie Iaşi-Dr. A.Trofor(2003)

31. CBP – istoricul natural Leziuni preneoplazice Evoluţie asimptomatică a tumorii Simptome Metastaze Celule bronşice normale Timp Deces Prevenirea fumatului Chirurgie Chimioterapie Chemopreventie Agenti antioxidanti Preventie Detectare precoceTratament

32. CBP – 2 studii de referinţă Fumatul determină apariţia cancerului E.L. Wynder, E.A. Graham, JAMA 1950; 143:329-346 R. Doll, A.B. Hill, Br Med J 1952; 2:1271-1286

33. CBP şi numărul de ţigarete fumate R.Doll, R.Peto –1978

34. CBP şi durata fumatului

35. CBP şi durata fumatului Numărul de ţigarete fumate / zi Durata fumatului (ani) 1-10 11-19 20 21-30 > 30 21-30 2.9 6.7 13.6 18.4 18.9 31-40 7.9 19.2 19.2 26.5 25.3 41-70 10.0 17.0 25.1 34.3 38.8 L. Garfinkel, Cancer Res 1988;48:6951-6955

36. Infecţii ale tractului respirator mai frecvente • (compuşii chimici din fumul de ţigară afectează mecanismele de apărare ale organismului) • Pneumonii • Bronşite cronice • Alte infecţii respiratorii

37. Spectrul de infecţii respiratorii la fumătorii adulţi • Pneumonii: • Patogeni atipici: Legionella, Chlamidia; • Asociaţi cu boli cronice legate de fumat: Gram negativ (Pseudomonas) sau Pneumococcus, risc major de bacteriemie. • Risc semnificativ pentru pneumonie severă • Factor de risc puternic şi independent pentru formele invazive a infecţiilor respiratorii la imunocompromişi • Bronşite cronice: - 50% din marii fumători (10-20% dintre ei dezvoltă afectarea cronică a căilor aeriene) - recurenţa exacerbărilor infecţioase.  BPOC: - Exacerbare acută obişnuită: Streptococcus pn., Haemophilus infl., Moraxella catarrhalis - Formele severe cu VEMS<35%, bacterii enterice şi speciile Pseudomonas.

38. Bolile cardio-vasculare • Fumatul – factor de risc important : în 81% din cazurile de cardiopatie ischemica (nicotinaşi monoxidul de carbon)

39. Boli cardio-vasculare • Hipertensiunea arterială sistemică • Ateroscleroza • Arteriopatiile obliterante ale membrelor • Anevrismele- arteriale • Cardiopatia ischemică cronică • Accidente vasculare cerebrale • Tulburări de ritm cardiac (îndeosebi fibrilaţia ventriculară) • Moartea subită • Stenoze de arteră carotidă • Trombangeita obliterantă Buerger

40. Fumatul şi funcţia plachetară Fumatul cauzează activare plachetară şi trombogeneză→formare de plăci. US Surgeon General’s Report, 2006 Burghuber, Chest 1986

41. Fumatul şi funcţia endotelială • Atât fumatul activ cât şi cel pasiv favorizează disfuncţia endotelială→ aterogeneza.

42. Diverse forme de cancer • Cancerul pulmonar • Cancerul laringian • Cancerul de colon • Cancerul de pancreas • Cancerul de esofag • Cancerul gastric • Cancerul renal • Cancerul cavităţii bucale • Cancere din sfera genitală (prostată, penis, col uterin, sân

43. Fumatul şi cancerul • Carcinogenele din fumul de tutun includ: • Benzopyren, N-nitrosamine, aminobiphenyl, acetaldehyd, benzen, isopren, cadmium, nickel, polonium, etc. • Cancerele dezvoltate extrapulmonar sugerează transportul de carcinogene sau alterări ale mecanismelor reparatorii ale ADN.

44. Cancerul laringian • Fumatul este răspunzător de apariţia cancerului laringian în peste 84% din cazuri. Dr.Raluca Daraba, studii doctorale, Iaşi, 2004

45. Cancere ale cavităţii bucale • De 4 ori mai frecvent la fumători (carcinogeni) vs. nefumători • Riscul este crescut la consumatorii de alcool, smokeless tobacco ( tutun mestecat ). • 2/3 apar în cavitatea bucală, cel mai frecvent (20%) interesând limba; 1/3 interesează faringele. Clinica B.M.F., UMF, Iaşi, 2004

46. Alte forme de cancere • Cancerul gastric: 72% sunt fumători ( carcinogeni) Gastro-enterologic Institute, Iasi, Prof.dr.C.Stanciu, 2004

47. Cancerul esofagian • De 2- 4 ori mai frecvent la fumătorii de pipăşi trabuc (carcinogeni) I.G.H., Iaşi, Prof.dr.C.Stanciu, 2004

48. Alte boli pentru care fumatul este considerat factor de risc • Boala Alzheimer • Cataracta • Leucemia • Anxietatea • Diverse simptome psihice: tulburări depresive, modificări ale comportamentului şi dispoziţiei, tulburări de personalitate, de memorie • Schizofrenie • Ulcerul peptic • Fractura de mandibulă • Afecţiuni periodontale

49. Afecţiuni oculare Cataracta: în special la tineri, prin expunere îndelungată la fumul de ţigară (cadmiu). Dr. D.Todea, UMF Cluj, 2004.

50. Fumatul & Ulcerul Gastro-Duodenal* • Legătura epidemiologicăîntre fumat şi ulcerul gastroduodenal datează din 1927, când s-a semnalat căproporţia fumătorilor este de 82% la bolnavii ulceroşi, faţă de 55% la neulceroşi. • Prevalenţa ulcerului este de 2,1 mai mare la bărbaţii fumători şi de 1,6 ori mai mare la femeile fumătoare, decât la persoanele nefumătoare. • Bolnavii ulceroşi fumează mai mult şi timp mai îndelungat decât fumătorii neulceroşi. • Fumatul a peste 15 ţigarete pe zi multiplică de 2 ori riscul de apariţie a unui ulcer gastroduodenal, prelungeşte evoluţia ulcerului prin scăderea vitezei de cicatrizare a ulcerului evolutiv (mai ales a celui duodenal), creşte riscul de recidivă a UD, predispune la complicaţii (hemoragie, perforaţie) şi dă nota rezistenţei la tratament. * Fumatul - implicatii etiopatogenice in bolile respiratorii cronice si ulcerul gastro duodenalA. Somesan*, Ghe. Dancau**Articol preluat din publicatia Medicina Moderna pentru sectiunea EMC medicina interna, luna august 2007