ABORDAREA LEADER Cadru general

1. ABORDAREA LEADERCadru general Raluca CIUCA CONSULTANT Centrul de Training siConsultantaActiv Projects pentruSprijinireaMediului de Afaceri

2. STRUCTURA CURS • Abordarea LEADER in dezvoltarearurala II. LEADER si PAC dupa 2014 III. Axa LEADER si PNDR

3. I. Abordarea LEADER in dezvoltarearurala • Cunoasteti abordarea LEADER? • Care credeti ca pot fi avantajele pe care le poate aduce LEADER pentru comunitatea dvs?

4. I. Abordarea LEADER in dezvoltarearurala • LEADER reprezintă prima iniţiativă comunitară de dezvoltare rurală • LEADER înseamnă „Liaisons Entre Activités de Développement de l´Économie Rural”(Legături între Acţiuni de Dezvoltare a Economiei Rurale). • LEADER fost aprobată de către Comisia Europeană în data de 15 martie 1991 (COM 91/C73/14)

5. I. Abordarea LEADER in dezvoltarearurala • SCOP: Leader a fost lansat, cu scopul de a ameliora potenţialul de dezvoltare a zonelor rurale, prin exploatarea iniţiativelor şi competenţelor locale, prin promovarea dobândirii de cunoştinţe privind dezvoltarea locală integrată şi prin răspândirea acestor cunoştinţe în alte zone rurale

6. I. Abordarea LEADER in dezvoltarearurala • LEADER= un mod experimental de a reuni, la nivel local, diferite proiecte şi idei, factori interesaţi şi resurse • LEADER =un instrument ideal pentru testarea modului de extindere a oportunităţilor pentru zonele rurale (teritoriu acoperit, nr de GAL-uri, finantare)

7. Evoluţia abordării LEADER • Iniţiative Comunitare: • LEADER I (1991-93) – experiment: rezultatul criticilor aduse „abordării de sus în jos” din Politicile Structurale; • LEADER II (1994-99) – laborator: limitată la zone rurale dezavantajate, inovare, acţiuni pilot, introducerea cooperării transnaţionale; • LEADER + (2000-06) – faza de maturitate: eligibilitatea întregului teritoriu rural; rol consolidat al reţelelor şi cooperării transnaţionale (Leader+ măsură tip pentru noile State Membre 2004-2006) 2. „LEADER integrat” 2007-13: • LEADER axa 4 – nu mai există programe specifice; • abordare metodologică pentru a integra programarea DR; 3. Abordarea LEADER ca bază pentru dezvoltarea locală condusă de comunitate în Fondurile CSC (Cadrul Strategic Comun) 2014-20 • Posibilitatea ca teritoriile LEADER să implementeze strategii „cu finanţare multiplă”

8. LEADER: de la Iniţiativă Comunitară de Dezvoltare Locală la Dezvoltare Locală Condusă de Comunitate (DLCC) prin intermediul „integrării” Axei 4 Evaluarea performanţei

9. Cele şapte principiiesenţiale ale abordării LEADER

10. P1.Strategii de dezvoltarelocalaaxatepezona

11. P2.Elaborarea siimplementareastrategiilor de “ jos in sus”

12. P3.Parteneriate locale public –privat: GAL CE ROL ARE PENTRU COMUNITATEA DVS GAL-UL DIN CARE FACETI PARTE? • Reprezintă fără îndoială motorul tuturor activităţilorce se vordesfăşura în cadrul unui teritoriu • Funcţia de animare a agenţilor locali este poate cea mai importantă, intrucât numai stimularea participării în echipa a tuturor actorilor zonei poate da rezultatele dorite. • GAL-ul are responsabilitatea: Elaborării strategiei, Sprijiniriielaborării proiectelor, Primirii proiectelor, Selecţiei proiectelor,Justificării cheltuielilor şi arhivării Documentelor

13. P4. Facilitareainovatiei • Inovatiaprin LEADER presupune: stimulareaunorabordari NOI si NOVATOARE privinddezvoltareazonelorrurale • Formeleinovatiei: • Un produs/serviciu/ organizatie /procesnou(a) • Transferulsiadaptareainovatiilordezvoltate in alta parte • Modernizareaunorgandiritraditionale • Gasireaunorsolutiinoi la problemeleruralepersistente

14. P5. Actiuni integrate simultisectoriale • LEADER NU este un program de dezvoltaresectoriala • LEADER promoveaza: • Actiunilesiproiectele de la GAL care trebuiecorelatesicoordonate ca un ansamblu • Asigurareaunorlegaturidintresectoarele implicate sifactorisociali-economici-culturali.

15. P6. Stabilirea de contacte in retea • Contactelein retea au ca rol: • Transferul de bunepractici • Schimb de informatiisibunacooperare • Armonizareasolutiilor in rezolvareaproblemelorde interescomun la nivel regional, national etc • Forme ale retelelor: • Institutionale(infiintate de CE): ENRD, RNDR • Nationale /Regionale/ Locale: ex: ELARD

16. P7. Cooperarea • Cooperareapresupunederulareaunuiproiectcomunintredouasaumaimulte Gal-uri cu scopcomun. • Forme ale cooperarii: • Inter-teritoriala: intre GAL-urisau cu organisme din alte zone cu interes similar celor de la GAL • Internationala: intrecelputindoua GAL-uri

17. P7. Cooperarea Exercitiu: Pentru 5 minute se valucra in grupe de cite 4- 5 cursanti , fiecaregrupaurmandsafaca o propunere de proiecte de cooperarelocala/regionala/nationalace pot satisface in mod real nevoiacomunitatii. Argumentatipropunereadvsprintr-o prezentare de 1 min.

18. Etape in procesul de implementare a programului LEADER la nivel local

19. LEADER: moştenirea unor realizări… dar şi a unor obstacole şi probleme 1. Raportul Curţii Europene de Conturi (ECA, 2010) „Implementarea abordării LEADER pentru dezvoltarea rurală” • „… în principiu, abordarea LEADER are o valoare adăugată cu mare potenţial, însă în numeroase cazuri – în principal datorită modului în care această abordare este transpusă în reglementările naţionale ale diverselor State Membre – această valoare adăugată nu este realizată…” 2. Printre motivele principale se numără: • limitarea excesivă a autonomiei GAL în formularea obiectivelor strategice şi selecţia proiectelor; • apariţia problemelor de transparenţă şi de conflicte de interese; • lipsa stimulentelor pentru ca GAL-urile să întreprindă proiecte inovatoare; • proceduri lungi şi complicate în ceea ce priveşte luarea deciziilor şi plăţile; • accent prea mare pemonitorizareaproiectelorşipreamicpeatingereaobiectivelorstrategiei; • proiecte care nu ţin cont de eficienţa costurilor – mare risc de scădere a eficienţei (implementare a proiectelor chiar şi fără subvenţie).

20. II. LEADER si PAC dupa 2014 • Cunoasteti care sunt noile prioritati ale PAC in perioada de programare 2014-2020? • Ce schimbari credeti ca va aduce noua politica agricola comuna in comunitatea dvs?

21. SCURT ISTORIC PAC • CE ŞTIM DESPRE POLITICA AGRICOLA COMUNA? • Politica agricolă a Uniunii Europene, cunoscută şi sub numele de Politica Agricolă Comună, garantează menţinerea unui echilibru între producţiaalimentară europeană şi dezvoltarea economică viabilă a comunităţilor rurale, pe de o parte şi măsurile de protecţie a mediului vizând combaterea schimbărilor climatice, gospodărirea apelor,bioenergia şi diversitatea, pe de altă parte. (ia nastere in 1957-tratatul de la Roma)

22. SCURT ISTORIC PAC

23. PAC 2014-2020Noiprioritati

24. PAC 2014-2020Noiprioritati

25. PropunerileComisieiEuropenepentru PAC 2014-2020

26. Mecanisme de gestionare a pieteidupa PAC 2014-2020

27. Cadrul Strategic Comun (CSC) Cadru unic pentru fonduri CSC: • Reglementarea fondurilor CSC acoperă: politicile de dezvoltare rurală (FEADR), politicile de coeziune (FEDR, FSE, FC), politicile maritime (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime – EMFF); • Coordonează fondurile CSC în slujba strategiei Europa 2020; • Stabileşte obiective tematice; • Le transpune pe acestea în priorităţi pentru fiecare fond în parte, cu acţiuni principale; • Stabileşte diverse principii, mecanisme. Abordare strategică consolidată a programării: • Înlocuieşte Normele Strategice de Dezvoltare Rurală ale UE; • Cadru Strategic Comun şi Contract de Parteneriat; • Ţinte cuantificate la nivel de program, corelate cu priorităţile; • Meniu de măsuri eficientizat care trebuie combinat în pachete relevante pentru a aborda

28. Dezvoltare locală condusă de comunitate (DLCC) în noul cadru Strategia Europa 2020: Dezvoltare teritorială la nivel subregional ca problemă transversală pentru creşterea inclusivă 2. CSC abordează DLCC ca instrument pentru dezvoltarea teritorială 3. Contractele de Parteneriat (CP) vor trebui să abordeze DLCC 4. Reglementarea Prevederilor Comune (RPC) pentru Fondurile CSC: • oferă o abordare comună pentru susţinerea DLCC; • proiectul de reglementare (articolele 28-31) pentru DLCC viitoare se bazează pe abordarea LEADER şi priveşte toate Fondurile CSC; • în cazul FEADR şi EMFF stabileşte un singur set de reguli: articolele 28-31, care sunt completate de caracteristici specifice fondului Acest lucru permite utilizarea integrată a tuturor Fondurilor CSC la nivel subregional pentru: • consolidarea implementării administraţiei multi-nivel prin strategii de dezvoltare locală cu „finanţare multiplă” • perfecţionarea deciziilor strategice la nivelul Statelor Membre în ceea ce priveşte dezvoltarea locală

29. Definirea metodei DLCC (Art. 28.1 al RPC) 1. Axată pe teritorii subregionale specifice; • Cerinţe privind definirea zonelor şi a populaţiei într-un act delegat (art. 29.6) 2. Condusă de comunitate; • prin grupuri de acţiune locală alcătuite din reprezentanţi ai intereselor socio-economice publice şi private, unde la nivelul luării deciziilor nici sectorul public şi nici vreun grup de interese nu vor reprezenta mai mult de 49% din drepturile de vot. 3. Realizată prin strategii de dezvoltare locală integrate şi bazate pe mai multe sectoare; 4.Ia în considerare necesităţile locale şi potenţialul local, inclusiv inovarea, networking-ul şi cooperarea locală.

30. Imagine asupra viitorului instrumentului LEADER ca instrument de dezvoltare locală(1) Strategii de dezvoltare „cu finanţare multiplă” în practică: • Principiu: „O zonă = o strategie cu mai multe fonduri”; • Zone funcţionale – intervenţie coordonată a mai multor Fonduri; • SM trebuie să aleagă/definească partea din teritoriul lor care ar trebui acoperită de SDL; • Armonizarea regulilor de eligibilitate ale diverselor Fonduri va contribui la managementul la nivel naţional, regional şi local • Posibilitatea de a opta pentru un „fond conducător” • Stimulente: 10% în plus dacă Axa Prioritară este realizată prin DLCC „Finanţare unică” • O zonă – un Fond

31. Imagine asupra viitorului instrumentului LEADER ca instrument de dezvoltare locală (2) Beneficiul grupurilor LEADER: • Strategii „cu adevărat” integrate; • Lărgirea bazei de finanţare; • Consolidarea legăturilor rural-urban şi rural-litoral; Provocări pentru grupurile LEADER • Strategiile cu finanţare multiplă sunt mai greu de conceput şi de implementat şi necesită un anumit nivel de experienţă şi suficientă capacitate la bază; • Strategiile cu finanţare multiplă necesită parteneriate GAL mai largi, deoarece strategiile pot aborda un număr mai mare de probleme şi sectoare. Acest lucru aduce cu sine mai multe posibilităţi, dar şi o mai mare complexitate şi necesită metode de management mai sofisticate. • Dezvoltarea locală necesită timp. În trecut s-a realizat o investiţie considerabilă la toate nivelurile pentru a crea structuri de realizare (GAL-uri, dar şi la nivelul administraţiei) şi a mobiliza participanţii locali în jurul unei strategii comune. Este esenţial să se protejeze rezultatele acestei investiţii, inclusiv dinamica locală existentă, iar crearea oricărui nou cadru ar trebui să ia în considerare structurile şi strategiile deja existente.

32. II. LEADER si PAC dupa 2014Suntadaptaterealitatiinoileinstrumente de gestiune a pieteidupa PAC 2014?Precizati o initiativalocalape care o aveti in vederesa o implementati in perioadaurmatoare 2014-2020 avand in vederenoul PAC!

33. III. Axa LEADER si PNDR • Va rog sa precizati avantajele si dezavantajele PNDR 2007-2013? • Ce elemente de noutate ati propune pentru PNDR 2014-2020?

34. III. AXE DIN PNDR

35. AXA 1. Crestereacompetitivitatiisectoruluiagicolsiforestier

36. Axa2. Imbunatatireamediuluisi a spatiului rural

37. AXA 3. Calitateavietii in zoneleruralesidiversificareaeconomieirurale • Masuri de diversificare a economiei rurale

38. AXA 4. LEADER

39. AXA 4.LEADER CE ROL ARE PENTRU COMUNITATEA DVS GAL-UL DIN CARE FACETI PARTE? • Reprezintă fără îndoială motorul tuturor activităţilorce se vordesfăşura în cadrul unui teritoriu • Funcţia de animare a agenţilor locali este poate cea mai importantă, intrucât numai stimularea participării în echipa a tuturor actorilor zonei poate da rezultatele dorite. • GAL-ul are responsabilitatea: Elaborării strategiei, Sprijiniriielaborării proiectelor, Primirii proiectelor, Selecţiei proiectelor,Justificării cheltuielilor şi arhivării Documentelor

40. AXA 4.LEADER

41. AXA 4.LEADER

42. AXA 4.LEADERExemple de bunapractica

43. AXA 4.LEADERExemple de bunapractica • În primele două semestre ale anului 2012, au fost efectuate verificări pe eșantion aferente Contractelor de Finanțare (pentru GAL-urile selectate în sesiunea din septembrie - octombrie 2010) pentru implementarea Sub-măsurii431.2 – “Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea decompetențe și animarea teritoriului”. • În urma verificărilor efectuate (conform prevederilor procedurale în vigoare la momentul verificării) s-a ajuns la concluzia că cel puțin trei GAL (Asociația GAL Valea Nirajului, jud. Mureș, GAL Drumul Vinului, jud. Buzăuși GAL Vrancea Sud Est, jud. Vrancea) au desfășurat activități corespunzătoareși eficiente în ceea ce privește implementarea Sub-măsurii 431.2 (componentelea și b), precum și a Măsurii 41 – “Implementarea strategiilor de dezvoltarelocală”.

44. ASPECTE AVUTE IN VEDERE LA EVALUAREA UNUI GAL (1) 1. Personalul (resursele umane) a fost angajat în conformitate cu prevederile Planului de Dezvoltare Locală, respectând atât numărul de angajațicât și organigrama aprobată în cadrul Planului de Dezvoltare Locală; 2.Pregătirea angajaților (fișele de post și dosarele profesionale ale angajaților) corespunde cerințelor prevăzute în Planul de Dezvoltare Locală; 3.Contractele de muncă ale tuturor angajaților și pontajele sunt conforme cu situația declarată; 4. Sediile operaționale ale GAL-urilor respectă locațiile prevăzute în contractul de comodat precum și prevederile Planului de Dezvoltare Locală în ceea ce privește echipamentele;

45. ASPECTE AVUTE IN VEDERE LA EVALUAREA UNUI GAL (2) 5. Situația administrativă a GAL-urilor (spațiu închiriat, utilități plătite etc.).Este conformă celei declarate ; 6. Serviciile externalizate de care au beneficiat GAL-urile pot fi demonstrate prin documente justificative/ doveditoare; 7.Numărul de sesiuni de selecție propuse de către GAL-urile sunt respectate; 8. în urma controlului pe teren, aferent acțiunilor specifice componentei b) se poate constata că în cadrul acestei componente au fost efectuate activități corespunzătoare de instruire privind personalul angajat al GAL-urilor și a liderilor locali, de promovare în teritoriu a strategiei de dezvoltare locală, precum și de informare privind acțiunile realizate;

46. ASPECTE AVUTE IN VEDERE LA EVALUAREA UNUI GAL (3) 9. Activitățile derulate, urmează programul prevăzut în Raportul Inițial și seîncadrau în tipurile de activități eligibile. De asemenea, rezultatele obținutecorespund cu cele prevăzute în Raportul Inițial; 10. Activitățile din rapoartele de activitate sunt în concordanță cu rezultatulverificărilor pe teren și iar materialele întocmite pentru scopul proiectului sunt depuse în timpul perioadei de raportare; 11.Documentele aferente activității GAL-urilor, prin modul în care sunt gestionate,oferă posibilitatea unei verificări facile și eficiente pe fiecare categorie deactivități desfășurate de acestea;

47. AXA 4.LEADER • ELEMENTE CHEIE COMUNE GAL-URILOR DE SUCCES (Gal Drumul Vinului, Gal): • IDENTIFICAREA CORECTĂ A PROBLEMELOR DIN TERITORIU SI PERMANENTAEVALUARE A NEVOILOR COMUNITATII • O ACTIVITATE DE ANIMARE A TERITORIULUI “AGRESIVA” DAR EFICIENTA SI INTR-UN RITM CONSTANT • INFORMAREA MEMBRILOR COMUNITATII ASUPRA CEEA CE INSEAMNA ABORDAREA “DE JOS IN SUS” SI STIMULAREA IMPLICARII ACTIVE A ACESTORA LA IDENTIFICAREA SI REZOLVAREA PROBLEMELOR COMUNITATII • IDENTIFICAREA RESURSELOR UMANELE LOCALE EFICIENTE SI PERFORMANE PRECUM SI PERMANENTA PREGATIRE/INFORMARE A ACESTORA • IDENTIFICAREA SURSELOR DE FINANTARE PERTINENTE SI PERMANENTE CARE SA ASIGURE FLUXUL DE CAPITAL PENTRU A DERULA ACTIVITATILE PLANIFICATE

48. AXA4.LEADER • ELEMENTE CHEIE COMUNE GAL-URILOR DE SUCCES (Gal Drumul Vinului, Gal): • IDENTIFICAREA CORECTĂ A PROBLEMELOR DIN TERITORIU SI PERMANENTAEVALUARE A NEVOILOR COMUNITATII • O ACTIVITATE DE ANIMARE A TERITORIULUI “AGRESIVA” DAR EFICIENTA SI INTR-UN RITM CONSTANT • INFORMAREA MEMBRILOR COMUNITATII ASUPRA CEEA CE INSEAMNA ABORDAREA “DE JOS IN SUS” SI STIMULAREA IMPLICARII ACTIVE A ACESTORA LA IDENTIFICAREA SI REZOLVAREA PROBLEMELOR COMUNITATII • IDENTIFICAREA RESURSELOR UMANELE LOCALE EFICIENTE SI PERFORMANE PRECUM SI PERMANENTA PREGATIRE/INFORMARE A ACESTORA • IDENTIFICAREA SURSELOR DE FINANTARE PERTINENTE SI PERMANENTE CARE SA ASIGURE FLUXUL DE CAPITAL PENTRU A DERULA ACTIVITATILE PLANIFICATE

49. Plan de Dezvoltare Locala al teritoriului „Berceni-Vărăşti-Colibaşi’’(1) • NEVOIA:Proiectul de parteneriat „Berceni-Varasti-Colibasi” a plecat de la necesitatea de dezvoltare a teritoriului existent prin stabilirea unor prioritati care vor avea drept scop imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural. • Obiective: • sensibilizareaactorilorlocali prin animarea teritoriului si informarea acestora privind initiativa parteneriatului; • unei campanii de informare a actorilor prin prezentarea obiectivelor de dezvoltare economica si sociala in spatiul administrativ al teritoriului care se vaface prin analizarea si prezentarea punctelor tari si slabe existente in momentul actual in spatiul rural. • elaborarea dosarului de candidatura precum si identificarea potentialului economic si social al teritoriului prin intermediul serviciilor de consultanta.

50. Plan de Dezvoltare Locala al teritoriului „Berceni-Vărăşti-Colibaşi’’ (2)Obiective operationale