INFECŢII GASTRO-INTESTINALE

1. INFECŢII GASTRO-INTESTINALE Inflamaţia epiteliului gastric si intestinal, Simptome : - anorexie, greţuri, vărsături (tub digestivsuperior), - diaree, - discomfort abdominal

2. Etiologie: bacteriană: - Salmonella - Shigella - E.Coli - Campylobacter virală : - V.Norwalk, - rotavirus, - adenovirus parazitară: -lambliaza, - kryptosporidium toxică: - ciuperci, - fructe de mare, - metale grele

3. Fiziopatologie: - mecanism noninvaziv: enterotoxine împiedică absorbţia din lumen şi determină secreţia de apă şi electroliţi v. cholerae, E. Coli - mecanism invaziv: germenii penetrează mucoasa digestivă - ulceraţii, - sângerări, - exudat bogat în proteine, apă, electroliţi: Shigella, Salmonella, E.Coli - infecţii sistemice

4. INVAZIVE: SHIGELLA E. COLI ENTEROPATOGEN SALMONELLA YERSINIA C.JEJUNI ENTEROCOC PROTEUS PIOCIANIC NON IVAZIVE: VIBRION HOLERIC E.COLI ENTEROTOXIC ENTEROBACTER KLEBSIELLA CL.PERFTINGENS B.CEREUS STAF.AURIU CITROBACTER ROTAVIRUS PARVOVIRUS ADENOVIRUS ENTEROVIRUS V.NORWOLK V.BALTIMORE SISTEMICE: SALMONELLA E.COLI YERSINIA CAMPILOBACTER

5. Toxiinfecţiile alimentare - boli acute, apar sporadic/focare după consumde alimente contaminate cu diverse microorganisme şi/sau toxinele lor Clinic : - debut brutal - fenomene digestive - fenomene toxice generale.

6. Etiologie: - se poate preciza doar în 40-60% din cazuri; - enterobacteriacee- Salmonella, - Shigella, - E.coli -stafilococ -enterococ Alimente cel mai frecvent contaminate: -carne şi produse din carne, peşte -lapteşi produse lactate, lapte praf -ouă (în special raţă), praf de ouă

7. Patogenie -virulența si patogenitatea germenilor, -cantitatea de germeni sau toxine ingerate, -caracteristici ale organismului infectat (vârsta, stare de nutriție, boli de fond ) -conditii de mediu La 6-36 ore de la ingestie  inflamația mucoasei gastro-intestinale  pierderi de apă si electroliți prin vărsaturi și scaun => deshidratare -pierdere de Na, K, Ca -astenie, hipo TA -IRA -acidoză

8. Toxiinfecţia alimentară cu Salmonella Incubația - 12-36 ore (4-48 ore) Debut -brusc sau brutal -stare de rău general, astenie -cefalee, amețeli -greață, vărsături, colici -tegumente reci, palide

9. Perioada de stare -diaree, scaune frecvente, abundente, apoase, galben-verzui sau verzi (piure de mazare) -SAD, mialgii -obnubilare -febra , herpes - hipoTA (soc infectios)-oligurie -cefalee, ameteli, somnolenta sau agitatie +/-sindrom meningean

10. Biologic - uree  -Cl, Ca, K scazut - RA scăzută, BE crescut +/- hemocultura - coprocultura : Salmonella +, Atb

11. Forme clinice -ușoare -medii -severe -10-14 zile -hipertoxice  deces Complicații -pielonefrite -flebite -redeșteptarea unei colecistite Diagnostic pozitiv -clinic -laborator - coprocultura

12. Diagnostic diferențial: -intoxicații accidentale -febră tifoidă -holera Tratament -repaos -dieta – alimentțtie de tranzitie -antiemetice, pansamente gastrice -antibioterapie - reechilibrare hidroelectrolitică, acidobazică, HSH

13. DIZENTERIA BACTERIANA Boala infecțioasă acută a colonului determinată de Shigella -dureri abdominale, -tenesme, -scaune muco-pio-sanguinolente, -fenomene toxice generale.

14. DIZENTERIA BACTERIANA Etiologie -Shigella, bacili gram negativi, imobili, nesporulaţi A - Sh. Dysenteriae (Sh. Shigae) -10 serotipuri B - Sh. Flexneri - 6 serotipuri C - Sh. Boydii -15 serotipuri D - Sh. Sonnei - 1 serotip

15. DIZENTERIA BACTERIANA Patogenie - calea de transmitere - digestivă - doza infectantă -10-100 germeni - multiplicare în intestin gros (sigmoid, rect)

16. DIZENTERIA BACTERIANA Forme clinice: - diaree simplă (gastroenterită) - formă medie - dizenterie toxică (sugar) - colită hemoragică

17. DIZENTERIA BACTERIANA Tablou clinic Incubație -1-7 zile (medie 2-4 zile) Debut-brusc cu colici abdominale, diaree, tenesme -febra +/- vărsături Scaune dizenterice-afecaloide, cu mucus, puroi, sânge (20-100/24 ore) -cantitate redusă (cat o spută) -coardă colică

18. DIZENTERIA BACTERIANA Tablou clinic Perioada de stare Scaune dizenterice - afecaloide, cu mucus, puroi, sânge (20-100/24 ore), - cantitate redusă (cat o spută), - coardă colică. Manifestări generale - +/- febră, - alterarea stării generale, - cefalee, - +/- SAD - oligurie

19. DIZENTERIA BACTERIANA Biologic -leucocitoză cu neutrofilie, -astrup, ionogramă, -coprocultură, atb Evoluție -vindecare, -cronicizare cu recrudescențe, -purtător cronic.

20. DIZENTERIA BACTERIANA Complicații -nevrite periferice toxice, -artrite nesupurative, -anemie, scădere ponderală. Diagnostic diferențial -toxiinfecții alimentare, -enterocolite cu alţi germeni (E. coli), -dizenterie amoebiană, -rectocolita ulcerohemoragică, -la sugar -invaginația intestinală.

21. DIZENTERIA BACTERIANA Tratament Reechilibrarehidro-electrolotică şi acido-bazică - soluţii pentru rehidratare orală - i.v Ringer Calmarea durerilor abdominale (căldură locală) - se evită anticolinergicele Antibioterapie – cotrimoxazol - acid nalidixic - ampicilină Eubiotice, probiotice

22. INFECŢII CU ROTAVIRUS Rotavirus – cea mai obisnuită cauză a diareei însoţită de deshidratare la copil - incidenţa cea mai crescută la 3-15 luni, la adulţi determină forme uşoare - cele mai multe îmbolnăviri – în sezonul rece

23. INFECŢII CU ROTAVIRUS Transmiterea – pe cale fecal-orală Incubaţie – 1-3 zile Perioada de stare – febră - diaree apoasă ( rar cu mucus sau sânge) 5-7 zile - vărsături

24. INFECŢII CU ROTAVIRUS Diagnostic - clinic - excluderea diareei bacteriene sau parazitare - detectarea Ag rotavirus în scaun (test rapid)

25. INFECŢII CU ROTAVIRUS Tratament - reechilibrare hidro-electrolitică - combaterea vărsăturilor - eubiotice, probiotice

26. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI E.Coli - colonizează tubul digestiv în primele 40 ore de viaţă, aderând la mucus în intestinul gros - majoritatea tulpinilor fac parte din flora intestinală normală - rol în producerea vitaminei K şi în prevenirea infecţiilor intestinale cu patogeni

27. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI E.Coli - bacili Gram-negativi, facultativ anaerobi, nesporulaţi - determină - infecţii intestinale - infecţii urinare - meningo-encefalită neonatală

28. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI - Enterotoxic (ETEC) - Enteropatogen (EPEC) - Enteroinvaziv (EIEC) - Enterohemoragic (EHEC) - Enteroagregativ

29. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI Suşe de E. Coli - 0157-H7 - 0121 - 026 - 0103 - 0111 - produc toxine care împiedică absorbţia apei din intestin

30. INFECŢII DIGESTIVE CU E. COLI EHEC - frecvente la om, vacă, capră şi determină: - diaree sangvinolentă în absenţa febrei ( E.Coli este moderat invaziv) - sindrom hemolitic-uremic cu IRA - SIRS – prin toxina indusă de fag ( ca şi toxina Shiga)