RĂSCOALA DE LA 1784 CONDUSĂ DE HOREA , CLOŞCA ŞI CRIŞAN

RĂSCOALA DE LA 1784 CONDUSĂ DEHOREA , CLOŞCA ŞI CRIŞAN

MOTTO: “România este patria noastră şi a tuturor românilor. E România celor de demult şi-a celor de mai apoi . E patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.” Barbu Ştefănescu Delavrancea

CAUZELE RĂSCOALEI În a doua jumǎtate a secolului al XVIII-lea situaţia ţăranilor din Transilvania s-a agravat ; au crescut obligaţiile ţǎranilor iobagi faţǎ de nobili: • în produse ( dijmǎ ) ; • în bani ( cens ); • în muncǎ ( clacǎ ). situaţia cea mai grea o aveau moţii, iobagi pe domeniile statului din Munţii Apuseni.Aceştia erau obligaţi la munci nesfârşite în minele de aur din ţinuturile Apusenilor.

CONDUCĂTORII RĂSCOALEI

DESFĂŞURAREA RĂSCOALEI  rǎscoala a izbucnit la 28 octombrie 1784 în zona Zarandului, iar apoi a cuprins cu repeziciune regiunile Aradului, Hunedoarei, Sibiului, Haţegului ; în fruntea rǎsculaţilor se aflau Horea , Cloşca şi Crişan; rǎsculaţii doreau desfiinţarea nobilimii şi împǎrţirea pǎmânturilor cǎtre ţǎrani ; de frica rǎsculaţilor nobilii s-au refugiat la adǎpostul zidurilor cetăţilor din oraşele: Deva, Cluj, Arad, Hunedoara, Oradea ;

La 11 noiembrie 1784, Horea adresează nobilimii refugiate în Deva un ultimatum, care rezuma ideile politice şi sociale ale răscoalei: „Nobilul comitat, împreună cu toţi stăpânii de moşii şi cu toată seminţia lor, să jure pe cruce; nobili să nu mai fie, ci fiecare dacă va putea găsi o slujbă să trăiască din aceea. Nobilii stăpâni pe moşii să părăsească odată pentru totdeauna moşiile nemeşeşti. Şi ei să plătească dare ca poporul de rând. Dacă comitele şi nobilii stăpâni de moşii se vor învoi la aceasta, ţăranii le făgăduiesc pace, iar în semnul păcii să ridice pe cetate, pe la marginile oraşului, peprăjini cât mai înalte, steaguri albe.”  Programul cerea şi eliberarea ţăranilor arestaţi, preconiza eliberarea naţională şi organizarea, după planurile lui Horea, a unei "republici populare".

nobilii înspǎimântaţi de proporţiile rǎscoalei, au cerut ajutorul armatelor austriece ;  bǎtǎlia decisivǎ dintre rǎsculaţi şi armatele imperiale s-a desfǎşurat la Mihǎileni, la 7 decembrie 1784 ; rǎsculaţii au fost învinşi; Horea în fruntea unui grup de rǎsculaţi

ÎNFRÂNGEREA RĂSCOALEI ŞI EXECUŢIA  Horea cere oamenilor să se retragă pe la casele lor până trece iarna;  nobilii au pus pe capul conducătorilor un premiu de 300 de galbeni; Prin trădare, la 27 decembrie 1784, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului din Munţii Gilăului; În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier şi Crişan; Arestaţii au fost depuşi la Alba Iulia; sentinţa comisiei de anchetare numitǎ de împǎrat a fost condamnarea la moarte prin tragere pe roatǎ;

Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost executaţi prin tragerea cu roata la 28 februarie 1785; trupurile lor tǎiate în bucǎţi au fost expuse la margini de drumuri; la execuţie au fost obligaţi sǎ asiste vreo 6 000 de ţǎrani; Execuţia conducǎtorilor rǎscoalei

DEALUL FURCILOR, LOCUL UNDE AU FOST ZDROBIŢI CU ROATA, MARTIRII NEAMULUI

URMĂRILE RĂSCOALEI • sute de moţi au fost strămutaţi în Banat şi Bucovina conform ordinului împăratului, ca “toţi românii care vor fi neîndoios cunoscuţi că au comis maltratări, să fie mutaţi cu vitele şi ustensilele lor.” • Moţilor li se acordă libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimţământul nobilului şi dreptul la învăţătură.

ECOURILE RĂSCOALEI • Din Austria până în Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat broşuri, calendare, articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii răscoalei; • Unii oameni de cultură şi filosofi au apărat şi explicat acţiunea ţăranilor; • Lui Horea i s-a atribuit, cu precădere de către presa europeană, gândul de a reface Dacia, fiind chiar numit "Rex Daciae”;

CINSTIREA EROILOR Obeliscul este opera a sculptorului I. Feketeşi a arhitectului O. Mihǎilean. Înalt de 22,5 metri , se aflǎ la intrarea oraşului Alba-Iulia, pe dealul Furcilor . Monumentul a fost ridicat în 1937 în memoria lui Horea, Cloşca şi Crişan ( cei trei ţǎrani care au condus revolta din 1784 şi care au fost torturaţi şi ucişi din ordinul Habsburgilor ).

BIBLIOGRAFIE • Octavian Beu: Răscoala lui Horia 1784-1785, Bucureşti 1935, • Octavian Beu: Bibliografia răscoalei lui Horia, Sibiu 1944, • Nicolae Edroiu: Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Cluj 1976, • Alexandru Sterca-Şuluţiu: Istoria Horii şi a poporului românesc din Munţii Apuseni ai Ardealului, manuscris publicat în volum în anul 1983, în: Izvoarele răscoalei lui Horea. 1784-1785. Seria B. Izvoare narative. Vol. II. 1786-1860, Editura Academiei, Bucureşti 1983, p. 332-447. • Liviu Rebreanu: Crăişorul Horia PREZENTARE REALIZATĂ DE: INSTITUTOR VERONICA NICOLETA FILIP GRUPUL ŞCOLAR “MOGA VOIEVOD” HĂLMAGIU

RĂSCOALA DE LA 1784 CONDUSĂ DE HOREA , CLOŞCA ŞI CRIŞAN