REDIRECŢIONAREA RESURSELOR ŞI STIMULAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE – CAZUL SERBIEI

1. REDIRECŢIONAREA RESURSELOR ŞI STIMULAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE – CAZUL SERBIEI

2. MANDATELE DIN SECTORUL SERVICIILOR SOCIALE Nivel central • Case rezidenţiale • Adopţie • Salarii şi cheltuieli curente pentru Centrele de muncă socială (CMS) – servicii statutare Nivel local • Alte servicii comunitare non instituţionale • Costuri capitale pentru CMS

3. CĂILE REFORMEI – aspect financiar Două direcţii • În primul rând, redirecţionarea fondurilor de la instituţii la adopţie,păstrarea acestora la nivel central • În al doilea rând,crearea fondurilor la nivel central pentru a asigura serviciile în mandatul autoguvernării locale • Strategia cu MF • Economii în altă parte în buget folosite ca argument • Indicarea unui argument a costului de tranziţie

4. REDIRECŢIONAREA RESURSELOR DE LA INSTITUŢII LA ADOPŢIE

5. TRANSFORMAREA INSTITUŢIILOR ŞI NU ÎNCHIDEREA ACESTORA Instituţiile ca sursă şi nu ca obstacol pentru reformă: Utilizarea capacităţilor profesionale ale personalului, diminuând rezistenţa la reforme prin oferirea diferitor soluţii • Angajarea în servicii locale, Centre regionale pentru adopţie • Adopţie profesională • O nouă angajare a fost stopată Găsirea utilizării alternative a infrastructurii instituţiilor • Centre de deservire comunitare • Folosirea spaţiului pentru birourile Centrelor pentru muncă socială • “Negocierea” clădirilor cu alte sectoare

6. ACCENT PE ADOPŢIE Activităţi simultane • Creşterea substanţială a taxelor şi costurilor de rambursare pentru familiile adoptive • Taxele includ contribuţii la pensii şi asigurarea medicală • Rambursarea unei părţi a costurilorfamiliilor adoptive mari • Noul Drept al familiei • Standarde noi pentru îngrijirea adoptivă • Instruirea personalului CMS şi familiilor adoptive potenţiale • Campanii la nivel naţional şi local Decizia de a păstra adopţia în mandatul de la nivelul naţional

7. PAŞII 1. Punerea accentului pe adopţie, cu păstrarea majorităţii instituţiilor 2. Instituţii de finanţare – o parte din cheltuieli pe o bază de “pentru fiecare copil”, salariile personalului profesionist nefiind legate în mod direct de numărul copiilor 3. Investiţiile majore de capital au fost stopate 4. Negocierea cu AGL să preia instituţiile transformate în cazul în care numărul de copii începe să scadă rapid 5. Aprobarea Ministerului pentru amplasarea fiecărui copil în instituţiile rezidenţiale 6. Plan complex de transformare (plan general)

8. REZULTATE ŞI PLANURI Structura familiilor adoptive s-a schimbat – este mult mai urbană, părinţi adoptivi mai bine instruiţi cu mai puţini copii

9. REZULTATE ŞI PLANURI Numărul caselor pentru copii fără îngrijire părintească a scăzut de la 23la 17 Din cele şase care nu mai sunt în sistem: • Două au fost închise • Una a fost transformată şi a început să presteze servicii locale, finanţate din bugetul autoguvernării locale • Trei case din capitală şi-au schimbat funcţia în • Adăpost temporar pentru femei gravide şi mame cu nou-născuţi • Casă pentru copii cu handicap • Centru regional pentru adopţie

10. PLANUL GENERAL PENTRU URMĂTORII 5 ANI Celelalte case pentru copiii fără îngrijire părintească • Una pentru transformare, servicii locale • Una pentru 10 copii cu probleme de sănătate mintală plus servicii locale • Una pentru cazarea temporară a copiilor fără îngrijire părintească • 9 case mici pentru copiii cu handicap (20 - 40 beneficiari), plus servicii locale din bugetul local • 4 case mici pentru copiii cu handicap (25 beneficiari) plus pentru copiii cu probleme de sănătate mintală (5 beneficiari) • Una pentru 100 copii cu handicap

11. REDIRECŢIONAREA RESURSELOR Costuri lunare ipotetice – în cazul în care structura şi numărul copiilor ar fi rămas la fel ca şi în 2003. • Pentru 2200 copii din instituţii – 0.7 mil euro (322 pe copil) • Pentru 1600 copii din familii adoptive – 0.5 mil euro (300 pe copil) • Total pentru 3800 copii – 1.2 mil euro

12. REDIRECŢIONAREA RESURSELOR Costuri lunare reale • Pentru 800 copii din instituţii – 0.4 mil E (500 europe copil) • Pentru 4000 copii din adopţie – 1.2 mil E (300 europe copil) • Total pentru 4800 copii 1.6 mil euro Diferenţa dintre costurile ipotetice şi cele reale parţial este datorită numărului mai mare de copii incluşi în sistem În cazul în care numărul de copii nu a crescut, costurile lunare totale pentru 3800 copii ar fi 1.3 mil euro

13. STIMULAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE

14. OBIECTIVE • Introducerea serviciilor comunitare şi prestatorilor de servicii noi la nivel local • Abordarea imediată a unei părţi de nevoi, fără a aştepta reforma întregului sistem • Coordonarea fondurilor donatorilor • Implicarea în reformă şi a instituţiilor de stat, nu doar a ONG-urilor • Păstrarea în sectorul social a ONG-urilor create în timpul fazei umanitare • Sprijinirea/completarea reformelor la nivel central şi răspândirea cunoştinţelor despre serviciile noi • Diseminarea ideilor cu privire la reformă printre părţile interesate la nivel local – implicându-i în procesul reformei cel puţin prin angajarea acestora în aplicarea la fonduri

15. MECANISMELE INTRODUSE Fondul organizaţiei persoanelor cu dizabilităţi (FOPD) Fondul social de inovare (FSI)

16. AMBELE FONDURI REPREZINTĂ • Mecanisme pentru reformă / introducerea unor servicii noi/prestatori de servicii • Mecanisme de decentralizare • Mecanisme de acoperire a costurilor de tranziţie • Mecanisme de transmitere a practicilor bune şi întărirea capacităţii la nivel local

17. AMBELE FONDURI • Finanţează proiecte/iniţiative la nivel local • Insistă asupra durabilităţii şi/sau co-finanţării de la guvernele locale • Acordă prioritate parteneriatelor între OG şi sectorul ONG • Deţin audit încorporat de calitate şi buget

18. DIFERENŢE DINTRE FOPD ŞI FSI Fondul organizaţiei persoanelor cu dizabilităţi (FOPD): • Finanţează doar serviciile legate de persoanele cu dizabilităţi • Sprijină în mod primar OPD-urile • Este finanţat exclusiv din bugetul (de stat) • A servit ca exerciţiu pilot pentru proiectele FSI

19. DIFERENŢE DINTRE FOPD ŞI FSI Fondul social de inovare (FSI): • Are un domeniu de aplicare mai larg, care cuprinde toate serviciile sociale • Asigură statut egal tuturor prestatorilor de servicii • Este finanţat din buget şi din fondurile donatorilor • Complimentează proiectele orientate spre reforme, în special transformarea instituţiilor şi îngrijirea substitutivă

20. FSI Proiecte tipice orientate spre copii şi tineret • Case sigure pentru femei şi copii, victime ale abuzului şi violenţei • Centre de zi pentru copii cu handicap • Cluburi pentru tineret care se află în conflict cu legea • Centre corecţionale de tranzit • Grădiniţe de copii mobile pentru copii cu handicap, copii romi, copii victime ai violenţei În perioada 2003-2009 - 235 proiecte în valoare de 6 milioaneeuro, 73 proiecte orientate spre copii

21. FOPD Proiecte tipice orientate spre copii şi tineret • Centre de zi/activităţi de îngrijire zilnică • Educaţia & instruirea copiilor cu handicap • Campanii de sensibilizare • Înlăturarea barierelor • Avocatura În perioada 2002-2006 - 538proiecte în valoare de 4.9 milioane euro

22. REZULTATE • Dezvoltarea serviciilor sociale alternative • Din 2000 până în 2007 numărul Centrelor de zi a crescut de 4 ori, numărul de beneficiari de 3 ori, cu 60% prestatorii serviciilor ONG • Împuternicirea comunităţii locale şi beneficiarilor / creşterea participării active • Sporirea conştientizării despre problemele sociale la nivel local • Experienţa acumulată contribuie la schimbarea politicii (cadru legal) – introducerea transferurilor alocate la nivel naţional pentru finanţarea durabilă a serviciilor din municipiile mici şi cele subdezvoltate