“LUMEA MEA POATE FI ALTFEL”

1. “LUMEA MEA POATE FI ALTFEL” Scrisoarecătre TineDragă...Nici nu ştiu exact către cine trimitacesterânduri, nicidacărezultatulvaficelaşteptat. Nu ştiunicimăcardacăvaficineva care să-şifacătimp s-o studieze.Trăiescînsă cu speranţacămaiexistăîngerişi un Dumnezeuascunsdupănori, care va face câtecevaînloculadulţilorprimuluideceniu al mileniului III.Asculta-măpuţin...Ştii, dacăeşti un înger, ai o hainăalbăşilungă, ochialbastrişimultă, preamultăbunătateînsuflet. Dar şipePământexistăîngeri. Ingerirăniţi, cu ochiiseci, cu braţeletopiteîn lacrimi, cu sufletulgolşiuscat. Pentruei, o bucatăuscată de pâine e echivalentulunui tort sau al unui roman bun. Pentruei, un caietînseamnă o întreagăbibliotecă. Tot îngeri sunt şi ei. Dar îngeri care, din greşeală, au alunecat în lumea asta crudă şi violentă. I-AI, Doamne-napoi la Tine! De ce-i laşiaici, să se chinuie, sămoarăblestemându-şimama care i-a născut ? I-AI, Doamne, ai milă! Căci azi totul e schimbat: copiii sunt mai maturi decât adulţii, iar oamenii mari sunt nişte alintaţi. Nu sunt în stare să conducă o ţară înfometată şi însetată de bani. Ei sunt hoţii, nu mama care fură o pâine dintr-un magazin, pentru că nu-i mai mâncaseră copiii de două zile. Pe chipul îngerilor de azi citeşti, însă, cu oarecare uimire, două versuri ale unui poet contemporan: “Puteţilovi, Eu nu mai plâng! “ I-AI, Doamne-napoi la Tine!Acolounde le e locul! P.S. Ascultă-le lacrimile, ascunderâurile de suferinţăsubmunţi! Gheorghe Daniela VI B