90 likes | 242 Views
Factori structurali si individuali ai participarii comunitare in Romania urbana. Adrian Hatos Tomina Saveanu NEC 2004/2005 Grant CEEX 2006-2008. Probleme. Caracterul fragmentat al modelelor participarii Politica Comunitara Voluntara (asociativa)/ capital social
E N D
Factori structurali si individuali ai participarii comunitare in Romania urbana Adrian Hatos Tomina Saveanu NEC 2004/2005 Grant CEEX 2006-2008
Probleme • Caracterul fragmentat al modelelor participarii • Politica • Comunitara • Voluntara (asociativa)/ capital social • Problema participarii in tarile post-comuniste • Obiective • Reconceptualizarea participarii • Teoretizarea participarii comunitare in mediul urban
Modele ale participarii in actiune colectiva • Cererea de actiune colectiva – sinergia institutionala (Skockpol) • Oferta de actiune colectiva • Resurse – materiale, competente civice, momentul din ciclul vietii • Retea – importanta retelelor (McAdam, Freedom Summer) • Cultura – valori, norme, • Cultura civica (Almond, Verba; Smith si Alexander) • Religie civila (Bellah) • Cultura de clasa • Activismul – habitus de clasa (ex. Noile miscari sociale ca manifestare a culturii post-materialiste a “noii clase mijlocii’) • Factori psihologici si psihosociologici (Verba, Shlozmann, Brady) • Distinctie intre lideri/activi/pasivi
Scara de bloc – context de actiune colectiva • Probleme comune posibilitatea crearii de bun colectiv prin actiune colectiva • Granite clare • Structuri democratice de organizare stabilite prin lege (sustine modelul sinergiei institutionale)
Cercetarea • Interviuri semi-structurate– 10 scari de bloc • In fiecare: • Un lider (sef de scara) • Un activ (ales aleator din 3 nominalizati de lider) • Un pasiv (ales aleator din 3 nominalizati de lider) • In total: 30 de interviuri
Rezultate • Se respinge: teoria determinarii de clasa • Cele trei categorii au aceeasi compozitie din punct de vedere al grupului ocupational • Putini sunt cu studii superioare importanta mobilitatii sociale din perioada comunista pentru lipsa de claritate a unor habitusuri de clasa (care sa includa si propensiunea spre activism) • Nu se sustin/ nu se resping ipotezele culturaliste • Pozitia cauzala a elementelor de discurs este discutabila • Se sustine, partial, modelul sinergiei institutionale • Scarile au realizari remarcabile, folosind cadrul organizatoric stabilit prin Legea Locuintei • Exista variabilitate intre scari – cadrul legal nu explica decat o parte din actiunea colectiva
Factori structurali şi de reţea • Macro: segregarea rezidenţială – produce microcontexte de mobilizare - reţele dense, omogene, de indivizi cu interese similare • Nivelul mezo/micro, al scării: microcontextul de mobilizare: “nucleul activ al scării” – persoane de peste 55 de ani, muncitori calificaţi sau pensionari, locuiesc de peste 20 de ani în bloc
Factori individuali - resursele • Momentul din ciclul vieţii disponibilitatea/ prioritatea capacitatile fizice • Biografia organizationala – cauzalitate neclara Cariera in organizatiile comuniste ? Leadership/ activism ? ? Activism latent/ talent de activist
Concluzii • Participarea • determinata atat de factori structurali cat si individuali • Rezultat atat al cererii cat si al ofertei de participare • Respingem modelul determinarii de clasa • DEterminarea culturalista slab sustinuta • Exista resurse pentru participare comunitara in Romania