FONDURI DE INVESTI ŢII

1. FONDURI DE INVESTIŢII Cursul 10 Hedge Funds si ETF

2. Denumirea “hedge fund” (hedge – acoperirea riscului) este una de sorginte istorica Initial au aparut pe piata de tip “bear”, scopul lor fiind acela de a reduce riscul prin adoptarea de pozitii “short” Fonduri de tip privat, cu un numar limitat de investitori. In SUA, majoritatea investitorilor trebuie sa fie investitori calificati Gradul scazut de lichiditate, durata investitiei - cel putin un an Hedge Funds

3. Hedge Funds • Hedge funds sunt fonduri de investitii administrate activ, avand ca obiectiv obtinerea unei rentabilitati absolute cat mai mari. • Managerii acestor fonduri primesc un anumit procent din profitul fondului. ! Recapitulare: Administrare activa – utilizarea unei game largi de instrumente si strategii – randament absolut Administrare pasiva – urmarirea unui indice - randament relativ – prin comparatie cu un benchmark (de ex. randament BET 10%, randament fond 8% -randamentul relativ este multumitor, desi investitorii inregistreaza pierderi)

4. Hedge Funds • Spre deosebire de fondurile deschise, hedge funds au limitari in ceea ce priveste marketingul • Principala diferenta consta insa in libertatea mult mai mare in utilizarea tehnicilor de investitii: • Laverage - cumpararea in marja, prin apelarea la credite • Short selling – imprumutul de actiuni si vanzarea acestora, in speranta scaderii cursului bursier. Actiunile sunt rascumparate si returnate ulterior • Derivative

5. Hedge Funds • Spre deosebire de fondurile deschise, hedge funds au un grad de transparenta scazut, datorita dorintei administratorilor de a isi pastra avantajele competitive. • Probleme pentru investitori – greutati in indentificarea strategiilor de investitii si a gradului de risc.

6. Hedge Funds

7. Hedge Funds Hedge Funds au un grad de risc mai ridicat decat riscul pietei. • Un caz celebru de default – LTCM (Long Term Capital Management), infiintat de manageri cu experienta, o parte din ei laureati ai premiului Nobel. LCTM a imprumutat sume mari de bani in vederea adoptarii de expuneri mari pe anumite piete. • Robertson, adept al “value investments” a refuzat sa investeasca in actiunile din domeniul internet, foarte populare in perioada 1999-2000. Ca rezultat, randamentele scazute comparative cu piata l-au determinat sa lichideze fondurile Tiger. • George Soros, adept al investitiilor bazate pe alegerea momentelor potrivite de intrare in piata, a inclus actiunile din domeniul internet in portofoliile fondurilor sale. Atunci cand “bubble-ul” s-a spart, fondurile Soros au inregsitrat pierderi masive datorita expunerilor mari pe sector si au trebuit sa fie restructurate. • Michael Berger a raportat in fals in anul 2001 castiguri enorme din short selling pentru Manhattan Fund.