9 solutii ingenioase pentru salvarea Planetei!

1. 9 solutii ingenioase pentru salvarea Planetei! Echipa “Fii Ecool!” Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, Orhei Coordonator A. Trubceac

2. Planeta Pamant este amenintata din spaţiu şi de către activităţile omului. În spaţiu se găseşte Soarele, steaua care a făcut posibilă viaţa aici, însă care ne poate şi omorî pe toţi dacă nu ştim cum să micşoram efectele nocive ale razelor solare. Tot dincolo de atmosfera terestră se află miliarde de roci în mişcare. Oamenii de ştiinta cunosc relativ bine 93% dintre asteroizi, dar ramîn totuşi 7% care pot ameninţa planeta oricînd. Intrînd în patura protectoare şi coborînd spre pamant, ne lovim de o problemă tot mai pregnantă: încălzirea globală. La aceasta s-a ajuns prin emisiile tot mai mari de CO2, care au tot crescut temperatura.

3. 1. Omul s-a inspirat tot timpul din natura. Asa se face ca in 1991, vulcanul Pinatubo (Filipine) a erupt, aruncand in aer tone de sulfuri ce au ajuns pana in stratosfera. Acele sulfuri au reflectat razele solare si temperatura a scazut cu 0.5 grade Celsius. Evenimentul l-a inspirat pe Paul Crutzen, castigator al premiului Nobel in 1995 pentru studierea stratului de ozon, facandu-l sa vina cu ideea de a plasa sulfuri in paturile superioare ale atmosferei. Crutzen a marturisit ca incalzirea globala ar fi stopata in numai sase luni prin trimiterea unor baloane speciale, prevazute cu tunuri care pulverizeaza substanta chimica in aer.

6. 2. Daca ideea lui Paul Crutzen pare plauzibila si nu foarte dificil de aplicat, trebuie sa stiti ca astronomul britanic Roger Angel s-a gandit la altceva in locul sulfurii. Angel a propus asezarea pe orbita a unor oglinzi (16 trilioane la numar), capabile sa respinga 2% din razele solare care altfel ar fi ajuns pe pamant. Dar cum duci oglinzile acolo? Planul astronomului prevede construirea unei "praştii electromagnetice" pe un munte, care sa arunce discurile direct pe orbita. Proiectul ar necesita 30 de ani si costuri totale de aproximativ 4 trl $...

10. Poate ca Roger Angel ar trebui sa vada tunul propus de catre John Hunter, fizician la Lawrence Livermore National Laboratory, care a incercat inca din 1992 sa sunteze cumva lansarea clasica, pe baza de rachete, a diferitelor obiecte in spatiu. Motivul principal este destul de simplu: o racheta inseamna 10.000$ pe kilogram. Acestea sunt costurile. John a proiectat acum o platforma plutitoare denumita Quicklaunch, capabila sa trimita anumite componente direct pe orbita, cu o viteza de 13.000 mph. Quicklaunch are practic un tun cu hidrogen situat la 480 de metri sub apa. Cel mai jos exista un compartiment cu hidrogen, acesta fiind incalzit foarte tare prin arderea gazului metan. Hidrogenul se dilata si creste presiunea in compartiment de 500 de ori. O simpla valva elibereaza apoi gazul, impingand obiectul aflat pe teava. Hunter spune ca toate costurile se reduc la 500$ pe kilogram, adica de 20 de ori mai putin. Interesant, nu-i asa?

12. 3. Suntem tot timpul atenţionaţi cu privire la efectul încălzirii globale asupra gheţarilor, îndeosebi din zona arctică. Ei bine, trebuie să ştiţi că anual, rata de topire a gheţarilor este în creştere, ajungînd la aproximativ 90 de kilometri cubi. Efectele se traduc în posibile inundaţii, reconfigurări ale curenţilor oceanici şi modificări climatice importante în anumite regiuni ale globului.În Elveţia, ţara recunoscută pentru pîrtiile sale de schi, proprietarii acestor pîrtii îşi fac griji suplimentar, pentru că topirea gheţarilor autohtoni pune în pericol sursa lor principală de venit. Aşa se face că soluţia a venit prin "Ice Protector", un material textil special cu care au fost acoperiţi unii gheţari. Rezultatul? 80% mai puţină topire a lui Gurschen, în comparatie cu ceilalţi gheţari vecini. Neajunsul principal este că acel material costă 12 milioane de dolari pe kilometru pătrat, deci nu prea poate fi utilizat la scara mai largă...

15. 4. Problema topirii ghetarilor l-a motivat pe Peter Flynn, un inginer canadian care a propus instalarea unor barje in apropierea Groenlandei, capabile sa pompeze constant apa in timpul anotimpului rece, refacand astfel nivelul ghetii din zona. Sistemele ar inversa practic fenomenele accelerate de incalzirea globala, la costuri mult mai reduse decat acel "Ice Protector".

18. 5. Depasim efectele nocive ale temperaturilor crescande si privim putin catre spatiu, acea ultima frontiera. In Armageddon, Bruce Willis si compania au plecat pe un asteroid pentru a monta o bomba atomica, in speranta ca vor salva astfel lumea. Zis si facut, mai ales ca vorbim despre un film (unde mai putem ca eroul moare pentru binele omenirii).In realitate, oamenii au fost ingroziti mereu de tot felul de stiri despre asteroizi care sunt pe cale sa distruga planeta. Frica este normala, mai ales ca cercetatorii au cam cazut de acord cu privire la disparitia dinozaurilor, pricinuita de caderea unui corp din spatiu. Ce putem face daca suntem cu adevarat amenintati? Este lumea pregatita? Da si nu. Interventia cu arme nucleare este posibila pentru a devia traiectoria sau chiar a distruge un asteroid, insa aici jos sunt multe lucruri neclare. In 1963, un tratat a interzis folosirea bombelor atomice in spatiu. El ar trebui modificat ad-hoc, cu repercursiuni importante pe termen lung. Asadar, exista mai intai de toate probleme politice. Apoi, Dumnezeu cu mila. Asteroidul se poate rupe in bucati suficient de mari, cazand insa tot pe pamant...

20. 6. Rusty Schweickart, fondatorul B612 Foundation, a venit cu o solutie mai eleganta. Omul de stiinta a propus ciocnirea controlata sau tractarea unui asteroid, astfel incat corpul sa treaca oarecum calculat pe langa Pamant. Totusi, operatiunea delicata ar putea pune in pericol anumite areale ale planetei. Schweickart a propus un coridor de risc, format in mare parte din Rusia si Venezuela. Asta inseamna ca daca metoda da gres, asteroidul ar cadea in cel mai rau caz in acest culoar, minimizand pierderile. Acum, poti convinge popoarele sa accepte asemenea riscuri? Desigur, noi am fi spre exemplu de acord, dar cum credeti ca ar reactiona rusii sau venezuelenii daca planul lui Schweickart ar fi ales in caz de urgenta?

23. 7. În regulă, poate că nu sunteţi fanii bombelor atomice şi poate nici nu vreţi să aruncăm cu pietre în ruşi! Atunci s-ar putea să îndrăgiţi soluţia lui David French, care propune aruncarea unei contragreutăţi în spaţiu, care să se prindă de asteroid cu o funie specială, modificînd suficient de mult traiectoria pentru a ocoli Terra. Metoda pare desprinsă din cărţile SF, însă Institutul American de Aeronautică a acceptat-o şi urmează a fi dezbatută în detaliu în cîteva întîlniri la nivel foarte înalt. Va imaginaţi oamenii aruncînd cu un lasou în spaţiu, sperînd să prindă o rocă la 40.000 de km/h pe care să o devieze cu o bilă de metal uriaşa?

25. 8. Un grup de ingineri de la Universitatea din Essex au construit anul trecut primul peşte robotizat capabil sa analizeze compozitia apei, precum si starea unor conducte submarine importante. Pestele robot vede eventualele nereguli si le transmite prin WiFi unor centre din apropiere. El, chiar daca momentan costa 30.000 de $, va naviga incet (3 kilometri pe ora) prin raurile Europei, pastrandu-le mai curate. Apoi prin toate apele lumii, asigurand a dezvoltare mai buna a faunei marine, precum si o apa mai sanatoasa pentru om. Pentru ca incalzirea globala este o problema mai acuta decat apa sau alimentatia din apa cu produse ce se dezvolta in ea, pestele ar putea fi folosit in scurt timp si ca un veritabil analizator al nivelului de CO2, al modificarilor produse in curenti sau pentru studierea mai atenta a planctonului.

27. 9. Apa poate reprezenta un răspuns. Cercetătorii au demonstrat în cateva teste ca, aruncînd fier în apă, acesta atrage planctonul cu o dezvoltare incredibilă. Toate acele plante aparent lipsite de importanţă absorb 20% din CO2, precum şi alte gaze din atmosferă. De aici şi ideea punerii a miliarde de tone de fier în oceane, tocmai pentru a ţine sub control nivelul crescînd de dioxid de carbon. Oamenii de ştiinţă îşi pun mari speranţe în această solutţe, utilizînd fierul ca un fertilizator pentru plancton. De ce tindem să credem că nu se va aplica niciodataă Tocmai pentru că omul are nevoie mare de fier pe uscat...