Uniunea pentru Reconstrucţia României

1. Uniunea pentru Reconstrucţia României

2. Adrian Stanciu Vicepreşedinte Uniunea pentru Reconstrucţia României Analiză critică şi soluţii la principalele probleme ale educaţiei în România

3. Contextul • Sistemul de educaţie produce efecte pe termen lung, 15-20 de ani • Acest termen depăşeşte cu mult durata unui ciclu politic • Ca atare reforma educaţiei nu e problema unui partid ci a societăţii iar partidele responsabile trebuie să se alieze într-un pact politic cel puţin pe această temă

4. Scopul • Orice reformă şi orice sistem trebuie să se subsumeze unui scop • Scopul unui sistem social trebuie să plece de la priorităţile cetăţeanului plătitor de taxe • Scopul educaţiei trebuie să fie integrarea individului în societatea de mâine • Asigurarea coeziunii şi stabilităţii societăţii • Asigurarea unei infrastructuri sociale • Asigurarea egalităţii de şanse a membrilor societăţii pentru a permite afirmarea celor mai valoroşi

5. Valori ale societăţii • Spirit de iniţiativă • Spirit de echipă • Toleranţă şi deschidere • Respectul faţă de tradiţii • Responsabilitate individuală • Responsabilitate civică

6. Principii fundamentale • Pragmatism. Orientarea către scopul final. • Accentuarea caracterului performativ si formativ • Absolvenţi care pot şi sunt nu numai ştiu • Adecvarea la cerinţa socială • Etape clare, cu finalitate şi certificare • Revitalizarea învăţământului vocaţional • Implicarea mediului economic şi a societăţii

7. Principii fundamentale • Flexibilitate • Adoptarea unor programe şcolare flexibile, cu posibilităţi multiple de alegere pe verticală (cariere) şi orizontală (vocaţii) • Reafirmarea şi promovarea învăţământului vocaţional • Descentralizarea deciziei şi aducerea ei la nivelul cel mai apropiat de subiectul asupra căruia se decide • Redobândirea autorităţii de decizie şi a autonomiei de către instituţiile profesionale cu atribuţii în educaţie • Limitarea deciziei administrative (executive) la aspecte legate de administraţie • Creşterea rolului şi a importanţei autorităţilor locale

8. Principii fundamentale • Spirit civic • Promovarea spiritului civic cu accent pe caracterul formativ şi nu doar informativ • Crearea de legături strânse între şcoală şi comunităţile locale; implicarea activă a elevilor în viaţa şi problemele comunităţii • Identificarea de activităţi cu caracter formativ care să dea elevilor practica exerciţiului democratic

9. Principii fundamentale • Depolitizare • Fără ingerinţe politice • Fără populism ieftin • Fără bătălii electorale ale căror victime devin copii noştri • Fără deturnarea resurselor necesare educaţiei

10. Motivaţia • Salarizarea • Din buget prin: • Creşterea colectării; stoparea facilităţilor pe criterii clientelare • Reducerea administraţiei centrale • Oprirea jafului şi şpăgilor • Realocarea efortului către domeniul învăţământului obligatoriu care trebuie să devină sub acest aspect prioritar • Extra buget prin: • Implicarea mediului economic; crearea cadrului legislativ pentru co-finanţarea privată a învăţământului • Creşterea adecvării şi utilităţii sociale • Accent mărit pe învăţământul vocaţional

11. Motivaţia • Stimularea cadrelor didactice • Răsplata după performanţă • Măsurarea performanţei în funcţie de îndeplinirea misiunii sociale şi nu de parcurgerea unor etape birocratice • Evaluarea parcursului nu a stadiului • Evaluarea independentă de politic şi administrativ pentru a evita corupţia generalizată • Răsplătirea sistematică a performanţelor şi atitudinilor de excepţie, cu rol de model

12. Motivaţia • Stimularea elevilor şi a studenţilor • Finalitate clară a procesului de învăţământ, certificată prin examene de certificare şi consecvenţă cel puţin pe un ciclu de învăţământ • Distincţie clară între examenele de certificare şi cele de selecţie; acordarea de greutate şi valoare diplomelor certificate • Adecvarea şcolii la cerinţa socială şi economică; asigurarea de cariere şi locuri de muncă şi nu (numai) de diplome

13. Ajustarea sistemului educaţional • La nivel strategic • Modificarea misiunii • Decizie politică cu caracter organic, consensual • Consecvenţă pe termen lung • La nivel operaţional • Depolitizat şi independent de creatorii sistemului • Implicarea organizaţiilor profesionale şi a societăţii civile • Constituirea unei Comisii de Control subordonate Parlamentului, cu rol de monitorizare şi reglare

14. Învăţământul universitar • Specificităţi • Transferul beneficiului educaţiei de la societate la individ • De aici necesitatea transferării unei părţi a responsabilităţii pentru finanţarea învăţământului universitar către studenţi • Rolul universităţilor ca producătoare de cunoaştere şi nu doar ca reproducătoare de cunoaştere • De aici prioritatea pentru reforma acestui tip de învăţământ şi accentuarea rolului său în cercetare

15. Co-finanţarea • Introducerea taxelor pentru accesul în universităţi. Susţinerea de către stat a taxelor prin credite rambursabile pe termen lung cu dobândă subvenţionată; privatizarea prestaţiei de învăţământ • Multiplicarea resurselor alocate, în parteneriat cu studenţii • Crearea unui mecanism de competiţie sănătoasă între universităţi care ar duce la creşterea rapidă a adecvării lor la lumea reală • Realocarea sumelor destinate în prezent învăţământului universitar către învăţământul obligatoriu şi liceal. Rezolvarea definitivă a problemei sub-finanţării cronice a învăţământului şi repunerea lui pe baze decente • Lărgirea bazei învăţământului universitar şi realinierea României la Europa din acest punct de vedere • Abordarea problemei egalităţii de şanse cu metode raţionale, responsabile şi nu populiste

16. Cercetarea • Acordarea unei importanţe speciale rolului cercetării universitare • Accent pe cercetare aplicată, cu adecvare la cererea mediului economic • Implicarea studenţilor; crearea unor oportunităţi de carieră începând din timpul universităţii • Susţinerea de către stat a cercetării fundamentale şi teoretice, fără relevanţă economică imediată (ex. cercetarea lingvistică)