3.26k likes | 7.57k Views
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. Curs MTS Satu Mare 25.11.2011. Evaluarea şcolară.
E N D
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE Curs MTS Satu Mare 25.11.2011
Evaluarea şcolară • a fost definitǎ ca ”proces de obţinere a informaţiilor asupra elevului, profesorului însuşi sau asupra programului educativ - şi de valorificare a acestor informaţii în vederea elaborǎrii unor aprecieri care vor fi utilizate la adoptarea unor deciziie.” ( Terry Tenfrink )
Perfecţionarea sistemului de evaluare vizeazǎ: • Subordonarea conţinutului verificǎrii şi aprecierii faţǎ de finalitǎţile şi exigenţele învǎţǎmântului formativ; • Diversitatea formelor şi metodelor de evaluare; • Perfecţionarea instrumentelor şi tehnicilor de verificare a cunoştinţelor şi a deprinderilor; • Analiza rezultatelor verificǎrii şi reglarea procesului instructiv-educativ; • Ritmicitatea verificǎrii; • Motivarea notǎrii.
Operaţionalizarea sistemului de evaluare: • „ce evaluǎm?” • „de ce evaluăm? ” • „cui serve şte evaluarea?” • „pe cine evaluǎm?” • „când evaluǎm?” • „prin ce mijloace evaluǎm?”
Funcţiile evaluării: • Funcţia de verificare a cunoştinţelor însuşite, comparând ceea ce se observǎ cu o normǎ exterioarǎ aşteptatǎ, cu un etalon referent - EVALUARE NORMATIVǍ • Funcţia de sprijinire a elevilor sǎ înveţe. Se dă prilejul sǎ îşi dea seama ce se întâmplǎ: ce învaţǎ? cum învaţǎ? de ce reuşesc (sau nu) sǎ înveţe? - EVALUARE FORMATIVǍ
Conditii ale unei evaluari eficiente • Să asigure un flux continuu de informaţii; • Săînlăture pe cât posibil barierele încomunicare; • Să fie flexibil; • Să fie uşor de aplicatîn practicăşi simplu, astfel încât să poată fi înţeles de către toţi participanţii (evaluatori si evaluaţi ); • Să confere eficienţă, consumând cât mai puţine resurse; • Să fie oportun; • Să ofere posibilităţi şi ocazii de îmbunătăţire a operaţiilor;
Metode alternative de evaluare: • Hărţile conceptuale; • Portofoliul; • Proiectul; • Jurnalul reflexiv; • Tehnica 3-2-1; • Metoda R.A.I.; • Studiul de caz; • Proba practică ; • Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului; • Fişa pentru activitatea personală a elevului; • Investigaţia .
PORTOFOLIUL Reprezintă “ cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să î i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). TIPURI DE PORTOFOLII • Portofoliu de prezentare sau introductiv • Portofoliu de progres sau de lucru • Portofoliul de evaluare
PORTOFOLIUL • Portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. • Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. • “Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea continuă, progresivă şi multilaterală cu activitatea şi cu produsul final. Aceasta sporeşte motivaţia învăţării.” (Ioan Cerghit)
HĂRŢILE CONCEPTUALE • “Oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni .” (Horst Siebert) . • Important este nu cât cunoşti , ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate. • PERFORMANŢA depinde de modul în care individul îşi organizează experienţa, ideile, de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora.
Avantajele utilizării hărţilor conceptuale : • duce la uşurarea reprezentării procesului de învăţare şi în evaluarea sistemelor de cunoştinte • poate fi folosită în organizarea cunoştinţelor deja existente în mintea elevului se deschid pespective către un proces de învăţare activ şi conştient • duce la stimularea celui care învaţă să acorde atenţie relaţiilor existente între concepte • facilitează înţelegerea şi cunoaşterea şi uşoara aplicabilitate a cunoştinţelor teoretice în practică • permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţele elevului • relevă modul cum gândesc participanţii şi cum folosesc ceea ce au învăţat
Dezavantajele utilizării hărţilor conceptuale: • solicită timp îndelungat; • nivelul ridicat al standardizării; • rigoarea şi ordinea în care subiectul trebuie să lucreze.
Aplicaţiile hărţilor conceptuale : • stimulează generarea de idei; • proiectează o structură complexă; • comunică sau prezintă idei complexe; • explică modul în care noile cunoştinţe se integrează în sistemul celor vechi într-un domeniu de studiu; • crează soluţii alternative unei probleme date; • analizează şi evalu ează rezultatele; • uş urează înţelegerea şi accesibilizează cunoaşterea; • ilustrează modul de percepţie, reprezentare şi gândire a unei realităţi, fapte, lucruri; reprezintă reţelele între concepte şi face diagnosticarea lacunelor şi lipsa legăturilor între acestea; • se folosesc în desfăşurarea activităţilor de grup;
PROIECTUL • Proiectul este o formă activă, participativă care presupune şi încurajează transferul de cunoştinţe, deprinderi capacităţi, facilitează şi solicită abordările interdisciplinare, şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor.
Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape: • 1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect; • 2. Culegerea, organizarea, prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă; • 3. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei; • 4. Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă.
Cadrul didactic apreciază rezultatele proiectului urmărind: • adecvarea metodelor de lucru, a materialelor şi a mijloacelor didactice folosite la scopurile propuse; • acurateţea produsului; • rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui; • raportul final şi modul de prezentare a acestuia; • gradul de implicare al participanţilor în sarcina de lucru.
JURNALUL REFLEXIV: • Este o „ excelentă strategie de pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive ” , constând în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzând reprezentările pe care le-a dobândit în timpul derulării acestuia. Se urmăreşte: • autoreglarea învăţării (prin examinarea atitudinilor, a dedicaţiei şi a atenţiei concentrate în direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare); • controlarea acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza planificării, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarciniişi a rezultatelor obţinute); • controlarea cunoaşterii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor înregistrate şi a cauzelor acestora).
Avantaje si dezavantaje AVANTAJELE aplicării metodei jurnalului reflexiv : • este o modalitate reflexivă, deschisă şi flexibilă de evaluare ; • elevul poate să-şi exprime propriile nemulţimiri , dar şi expectaţiile , exprimându-şi dorinţele şi satisfacţiile; • profesorul poate să cunoască (cu voia elevului) şi alte aspecte care influenţează procesul învăţării şi astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii; • cunoscând aceste aspecte, se produce o mai mare apropiere între învăţător şi elev , acesta din urmă simţindu-se înţeles şiconştientizând faptul că sunt luate în consideraţie circumstanţele; DEZAVANTAJELE jurnalului reflexiv ţin de elaborarea sa: • solicită disciplină; • notarea cu regularitate a reprezentărilor şi a părerilor critice.
TEHNICA 3-2-1: Tehnica 3-2-1 este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice sau a unei activităţi. Elevii scriu: 3 termeni (concepte ) din ceea ce au învăţat, 2 idei despre care ar dori să înveţe mai mult în continuare 1 capacitate, 1 pricepere sau 1 abilitate şi pe care consideră ei că au dodândit-o în urma activităţilor de predare-învăţare.
METODA R. A. I.: • Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor RĂSPUNDE – ARUNCĂ – INTEROGHEAZĂ • Se desfăşoară în scopuri constatativ-ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin notă sau calificativ. • Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns. Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi elevi se simt încurajaţi, comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât învăţarea cât şi evaluarea.
STUDIUL DE CAZ: • Caracteristicile acestei metode o recomandă în predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. • Ca medodă alternativă de evaluare măsoară capacitatea elevilor de a realiza un demers (de analiză, de înţelegere, de interpretare a unui fenomen, de exersare a capacităţii de argumentare, de emitere a unor judecăţi de valoare, precum şi de formare şi dezvoltare a trăsăturilor de personalitate). • “... studiul de caz se realizează prin analiza şi dezbaterea cazului pe care îl implică” – Ion T. Radu
STUDIUL DE CAZ: Cazul este prezentat elevilor în trei forme: • descrierea completă – elevii primesc toate informaţiile de care au nevoie pentru soluţionarea problemei (se aplică elevilor care au experienţă redusă de studiu); • descrierea parţială (familiarizează elevii cu sursele de cunoaştere şi le dezvoltă abilitatea de a formula întrebări); • enunţarea cazului sub forma unei sarcini concrete de rezolvat (este recomandată elevilor care ştiu să identifice sursele de informare şi să le valorifice în mod critic). Avantaje: • contribuie la dezvoltarea capacităţii intelectuale; • Formează abilitatea de argumentare şi analiză; • Pregăteşte elevii pentru a lua decizii eficiente.
PROBAPRACTICĂ Elevii sunt avizaţi asupra: • Tematicii lucrărilor practice; • Modului în care ele vor fi evaluate (baremele de notare); • Condiţiilor care le sunt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate, unelte, săli de sport).
OBSERVAREA SISTEMATICǍ A ACTIVITǍŢII ŞI A COMPORTAMENTULUI ELEVILOR: • Reprezintă o modalitate eficientă de a urmări evoluţia şi progresul elevilor în contextul activităţilor şcolare.
Oferă informaţii despre: ABILITĂŢI INTELECTUALE: ♦ exprimarea orală; ♦ capacitatea de a citi şi de a scrie; ♦ operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, clasificarea, generalizarea, concretizarea, abstractizarea; ♦ capacitatea de deducţie;
Oferă informaţii despre: ABILITĂŢI SOCIALE: ♦ capacitatea de a colabora cu ceilalţi; ♦ cultivarea de relaţii pozitive în grup; ♦ participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor; ♦ interesul pentru a menţine un climat stimulativ şi plăcut; ♦ capacitatea de a lua decizii; ♦ toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal; ♦ capacitatea de a asculta cu atenţie; ♦ rezolvarea nonviolentă a conflictelor; ♦ asumarea responsabilităţilor;
Instrumente de înregistrare şi sistematizare a constatărilor : • FIŞA înregistrează datele factuale despre evenimentele importante din comportamentul elevului şi din modul lui de acţiune. • SCALA DE APRECIERE sau de clasificare însumează un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluării. (scala lui Likert: elevului îi sunt prezentate enunţuri în raport cu care el îşi manifestă acordul/dezacordul pe cinci trepte: puternic de acord, de acord, indecis/neutru, dezacord, puternic dezacord.)
INVESTIGAŢIA • Constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o documentare, observarea unor fenomene, experimentarea pe un interval de timp stabilit.
Cu ajutorul acestei metode se poate aprecia: ♦ gradul în care elevii îşi definesc şi înţeleg problema investigată; ♦ capacitatea de a identifica şi a selecta procedeele de obţinere a informaţiilor, de colectare şi organizare a datelor; ♦ abilitatea de a formula şi testa ipotezele; ♦ modul în care elevul prezintă metodele de investigaţie folosite; ♦ conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute .
REGULILE UNEI EVALUĂRI EFICIENTE: • Construiţi o imagine pozitivă despre evaluare şi nu o asociaţi cu eşecul ! • Nu utilizaţi evaluarea pentru alte scopuri decât cele pentru care este ea proictată!
Cum influenţează evaluarea învăţarea? • P. Broadfort (1996) arăta : Evaluarea furnizează motivaţia pentru învăţare prin: • aspecte pozitive ale succesului şcolar/demotivarea în cazul insuccesului; • - întărirea încrederii elevului în propriile forţe. Evaluarea ajută elevii şi profesorii să decidă ceea ce trebue să înveţe : - evidenţierea a ceea ce este important din ceea ce se predă; • furnizarea feed-bak-ului asupra performanţelor obţinute. Evaluarea ajută pe elevi să ştie cum să înveţe prin: - încurajarea unui ştil de învăţare activ; - infuenţarea alegerilor strategiilor de predare-învăţare - dezvoltarea activităţilor de a înţelege şi aplica în diferite contexte cunoştinţe şi capacităţi. Evaluarea ajută pe elevi să aprecieze eficacitatea învăţării prin: - evaluarea a ceea ce au învăţat; - consolidarea şi transferul a ceea ce au învăţat; - consolidarea unor noi situaţii de învăţare.
Cum influenţează evaluarea învăţarea? Evaluarea ajută pe elevi să ştie cum să înveţe prin: - încurajarea unui ştil de învăţare activ; • infuenţarea alegerilor strategiilor de predare-învăţare • dezvoltarea activităţilor de a înţelege şi aplica în diferite contexte cunoştinţe şi capacităţi. Evaluarea ajută pe elevi să aprecieze eficacitatea învăţării prin: • evaluarea a ceea ce au învăţat; • consolidarea şi transferul a ceea ce au învăţat; - consolidarea unor noi situaţii de învăţare.
VALENŢELE FORMATIVE ALE METODELOR ALTERNATIVE DE EVALUARE : • Stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă; • Asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii; • Asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind astfel operaţionale; • Asigură un demers interactiv al actelor de predare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia; • Descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă; • Reduce factorul stres.
BIBLIOGRAFIE: 1. Joiţa, Elena- EDUCAŢIA COGNITIVǍ, Ed. Polirom, Iaşi, 2002 2. Manolescu, Marin – EVALUAREA ŞCOLARĂ- METODE, TEHNICI, INSTRUMENTE, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2005 3. Meyer, Genevieve- DE CE ŞI CUM EVALUǍM, Ed. Polirom, Iaşi, 2000 4 . Monteil, Jean- Marc- EDUCAŢIE ŞI FORMARE, Ed. Polirom, Iaşi, 1997 5 . Oprea, Crenguţa-Lǎcrǎmioara- PEDAGOGIE , ALTERNATIVE METODOLOGICE INTERACTIVE, Ed. Universitǎţii, Bucureşti, 2003 6. Pintilie Mariana – METODE MODERNE DE ÎNVĂŢARE-EVALUARE, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002