Importanta controlului periodic si starea de sanatate a conducatorului auto

1. Importanta controlului periodic si starea de sanatate a conducatorului auto Dr. Septimiu Alexandru, Presedintele Comisiei Centrale de Siguranta Circulatiei si Navigatiei

2. Pana unde putem forta ? secolul trecut = “secolul vitezei” inceputul acestui secol =“secolul stresului” stresul conducatorului auto: -stresul personal si legat de familie -stresul bugetar ,al mentinerii nivelulu de trai vis-a-vis de costurile tot mai mari ale vietii -stresul pierderii locului de munca toate acestea adaugate solicitarilor specifice fiecarei activitati si dorintei de a face cat mai mult indiferent de capacitatile personale pot avea urmari grave.

3. Stresul Stresul este factorul ce mareste considerabil gradul de solicitare a functiilor senzitivo-motorii, de decizie si afectiv-volitionale ale conducatorului auto. Tipurile de stres intalnite se suprapun peste starea fizica si psihica a individului putand duce la aparitia unor boli sau agravarea unor afectiuni existente. Efectul stresului este intotdeauna perturbator, ducand la scaderea nivelului de performanta prin reducerea preciziei operatiilor de comanda, a capacitatii de identificare si interpretare a semnelor si semnalelor si a capacitatii de decizie.

4. Examinarea medico-psihologica Dpdv medico-psihologic, exista o anumita limita valorica pentru fiecare proces si functie solicitate in conducerea auto, pentru care o persoana poate fi considerata apta. Examinarea medico – psihologica reglementata prin Ordinul 447/2003 a personalului ce concura la siguranta circulatiei are drept scop reducerea riscului producerii unor evenimente negative datorita factorului uman, iar pe de alta parte da posibilitatea recuperarii din punct de vedere medical sau psihologic, prin tratamente adecvate a celor vizati. Se realizeaza astfel profilaxia primara ,secundara si tertiara a afectiunilor care pot impiedica circulatia in deplina siguranta in cadrul conditiilor de trafic existente

5. Examinarile periodice Se pot face in cadrul Comisiilor teritoriale de siguranta circulatiei din cadrul sistemului medical al Ministerului Transporturilor si dupa 2007 in unitatile medicale sau psihologice “agreate” cu statut privat. Numarul mic de Comisii teritoriale (23) ce duc la o programare mai lunga in timp si exigenta crescuta a membrilor acestor comisii care cunosc indeaproape activitatea de siguranta circulatiei si repercursiunile ei in trafic duc la alegerea de catre solicitanti din ce in ce mai mult a centrelor private de examinare. De exemplu in Ambulatoriul de specialitate al spitalului Witing in anul 2008 au fost efectuate 4200 examinari in siguranta rutiera iar in anul 2010 doar 2450.

6. Necesitatea unui istoric medico-psihologic O alta problema cu care ne confruntam este schimbarea periodica de catre solicitant a unitatilor examinatoare ce duce la pierderea istoricului medico-psihologic al angajatilor si la necunoasterea de catre examinator a intregii evolutii medico-psihologice a le acestora. Crearea unei baze informatice online la care sa acceada toate structurile implicate in activitatea de siguranta circulatiei si care sa permita evidentierea unui istoric medico-psihologic complet si coerent al fiecarei persoane, indiferent de unitatea medicala unde a fost efectuata investigatia este in planul Directiei medicale a Ministerului Transporturilor. De asemeni gestionarea de catre Casa de asigurari de sanatate a Transporturilor a fondurilor alocate pentru siguranta circulatiei ar ajuta la dezvoltarea acestei activitati.

7. Astfel se pot evita examinarile multiple pentru obtinerea avizului de aptitudine indiferent de conditiile reale de sanatate In cazul reangajarii intr-o functie din siguranta circulatiei, ar fi cunoscuta de catre angajator intreaga fisa medico-psihologica a solicitantului de la prima angajare in S.C. pentru a nu se omite eventuale probleme ce se doresc ascunse. S-ar micsora numarul de cazuri in care neevidentierea anumitor afectiuni ce pot duce brutal la pierderea constientei conducatorului auto s-ar putea solda cu accidente cu decese si pagube materiale.

8. Concluzii Mai mult decat in alte profesii, participantii care concura la siguranta circulatiei sunt supusi unei permanente incordari, cu un indice ridicat de risc, fapt care poate duce in unele cazuri la o uzura prematura fizica si psihica, cu consecinte grave: producerea accidentelor. Ramanerea in deplina stare de sanatate fizica si mentala pana la terminarea activitatii este un ideal, dar din pacate, in conditiile actuale ramane doar un deziderat. In concluzie examinarile medico-psihologice periodice trebuie privite cu seriozitate de toti factorii care concura la siguranta circulatiei rutiere tocmai pentru a diminua factorii de risc si urmarile nedorite ale acestora !