Abordarea textului narativ

1. Abordarea textului narativ Etapele formării deprinderilor de citire. Tipuri de texte narative Metode de studiere a textului narativ. Etapele lecturii explicative ale unui text narativ Valenţele formative ale textelor narative

2. Învăţarea permanentă presupune ca elevii/copiii să devină subiecţi ai propriei formări. • Textul narativ are un rol însemnat în acest proces, oferind posibilitatea explorării sale în scop informativ, dar şi educativ. • Textele narative constituie, totodată, modele de exprimare corectă. • Formarea deprinderilor de citire se face, în ciclul primar, în două etape: - alfabetizarea propriu-zisă (elevii învaţă, în clasa I, operaţiile mecanismului citiri şi încep să sesizeze şi să înţeleagă semnificaţie textelor citite); - exersarea şi realizarea calităţilor citirii (corectă, fluentă, conştientă, expresivă).

3. Calităţile citirii se intercondiţionează, de aceea formarea lor se face concomitent, prin procedee didactice cu efect generalizator: - citirea model a profesorului; - citirea model a unor elevi cu aptitudini în înţelegerea şi interpretarea artistică a textelor narative; - citirea pe roluri; - citirea în cor; - audierea unor lecturi model, interpretate artistic. • Perspectiva abordării comunicativ-funcţională, prevăzută de noul curriculum presupune fixarea, pentru fiecare clasă, a obiectivelor-cadru, obiectivelor de referinţă şi a activităţilor de învăţare. • Conţinuturile învăţării se regăsesc, prin textele narative, în manualele şcolare.

4. Textele narative incluse în aceste manuale pot fi diferite, în funcţie de manualul alternativ în care se regăsesc. • Profesorii pentru învăţământul primar pot înlocui textele din manual dacă textul narativ nou ales asigură într-o mai mare măsură realizarea obiectivelor de referinţă. • Exemple de texte narative introduse în manualele şcolare: • fragmente din “Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă; • basme populare şi basme culte; • povestiri despre vieţuitoare; • legende populare cu conţinut istoric sau legende istorice în versuri; • snoave; • texte narative cu caracter didactic; • texte narative din literatura universală.

5. Metoda de bază folosită în explorarea textelor narative este lectura explicativă, o formă de analiză literară adaptată la particularităţile de vârstă ale elevilor din învăţământul primar. • Lectura explicativă este un complex de metode tradiţionale: lectura, explicaţia, conversaţia, povestirea, demonstraţia, exerciţiul. • Prin intermediul lor elevii analizează, compară, sintetizează, antrenându-şi deopotrivă gândirea şi sensibilitatea. • Etapele lecturii explicative: • pregătirea elevilor pentru contactul cu textul literar (conversaţie pe tema noului text, povestire a profesorului, intuirea unor ilustraţii, prezentarea unui film scurt, a unor prezentări power point, audierea unui text cu suport muzical etc.)

6. b) citirea integrală a textului de către profesor sau de către un elev care poate realiza o citire-model; c) conversaţia de orientare d) citirea pe fragmente, cu explicarea cuvintelor noi şi cu analiza conţinutului acestora; e) formularea ideilor principale şi alcătuirea planului simplu de idei (începând cu clasa a III-a); f) povestirea conţinutului textului de către elevi, pe baza planului de idei; g) conversaţia generalizatoare despre conţinutul textului şi despre mesajul său; h) citirea de încheiere. Lectura explicativă urmăreşte în egală măsură analiza fondului de idei şi de sentimente ale unui text, dar şi a formei acestuia.

7. Analiza unui text narativ implică răspunsul la două întrebări fundamentale: 1. Ce exprimă autorul în textul respectiv? 2. Cum, prin ce mijloace, exprimă acest conţinut? Demersul didactic trebuie conceput în funcţie de specia literară, de perioada în care autorul a conceput textul narativ. Naraţiunea îi atrage pe copii, conflictul îi determină să aibă o atitudine faţă de personajele textului narativ şi o satisfacţie atunci când binele triumfă. Împărţirea textului narativ pe fragmente trebuie să aibă în vedere momentele subiectului: expoziţiunea, intriga/conflictul, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, deznodământul.

8. O atenţie specială trebuie acordată naraţiunilor în versuri (balade, fabule). • Povestirea întâmplărilor la care iau parte personajele unei fabule, animale, de obicei, este urmată de o morală, în care autorul face o paralelă între întâmplarea imaginată de el şi viaţa oamenilor, formulând o învăţătură. • Discutarea acestei învăţături trebuie să scoată în evidenţă dorinţa autorului de a-i face pe oameni mai buni, mai înţelepţi, mai toleranţi. • Prin intermediul textului narativ se realizează educaţia: • intelectuală; • moral-civică; • estetică. Valorificare valenţelor formative şi informative ale textelor narative depinde de măiestria cu care profesorul utilizează aceste texte în vederea realizării obiectivelor de referinţă şi activităţilorde învăţare.