280 likes | 623 Views
Fam ilia Poxviridae. Include 4 genuri cu implicare în patologia umană: Genul Orthopoxvirus : v. variolic, v. vaccinal, v. variolei maimuţei Genul Parapoxvirus Genul Yatapoxvirus Genul Molluscipoxvirus. Virusul variolic. Morfologie: 300 170 nm, cu for mă paralelipipedică sau ovoidală
E N D
Include 4 genuri cu implicare în patologia umană: • Genul Orthopoxvirus : v. variolic, v. vaccinal, v. variolei maimuţei • Genul Parapoxvirus • Genul Yatapoxvirus • Genul Molluscipoxvirus
Virusul variolic Morfologie: 300\170 nm, cu formă paralelipipedică sau ovoidală Structură: -anvelopa are structură complexă fiind formată dintr-un strat dublu lipoproteic şi un complex de structuri tubulare -nucleoidul central conţine acid nucleic viral (ADN) care este înconjurat de o membrană dublă, lipoproteică ADN viral este bicatenar, circular şi flancat de doi lobi laterali dand aspect de halteră.
Patogeneză: -este o boală infecţioasă eradicată prin vaccinare -este prima boală în care s-a aplicat profilaxia specifică (vaccinarea antivariolică-Edward Jenner) -calea de pătrundere în organism este respiratorie -multiplicare activă locală şi la nivel ganglionar
-diseminarea pe cale limfatică şi sangvină (viremia primară) -la nivel visceral, viremia secundară care determină diseminarea la nivelul tegumentelor şi mucoaselor -incubaţia: 10-12 zile • debut acut, febril, urmat de erupşie cutanată (maculă, papulă, veziculă, pustulă, crustă neagră) • la supravieţuitori răman cicatrici tegumentare depigmentate
Se deosebesc 2 forme clinice de variolă: -variola major cu mortalitate de peste 30% -variola minor cu moratlitate sub 1 %
Include virusurile care determină gripa, infecţie virală cu manifestări endemo-epidemice Există 3 specii de virusuri gripale: A, B, C
Mofologie şi structură: -virionii sunt sferici sau alungiţi, diametru 100-200 nm, cu anvelopă -anvelopa este un strat dublu lipoproteic. Stratul extern are spiculi de HA şi N Stratul intern conţine proteina M, cu rol în menţinerea formei virionului -14 tipuri de HA şi 9 tipuri N (combinaţia acestora determină diversele subtipuri de v. gripal) -capsida cu simetrie helicoidală -genomul este ARN monocatenar
Patogeneză: -transmiterea infecţiei este respiratorie -replicarea virusului are loc la nivelul epiteliului respirator, cu distrugerea cililor -apoi etapa de viremie tranzitorie -infecţia TRI- pneumonia cu letalitate ridicată Răspuns imun: anticorpi protectori specifici anti-HA şi anti- N
Virusul gripal a este supus unei variabilităţiantigenice care explică epidemiologia gripei. Există 2 categorii de modificări: -minore –mutaţii punctiforme cu apariţia de mutante HA sau N -majore- rezultate pdin recombinarea genică între diferite subtipuri virale
Diagnostic de laborator • Examen direct: ME şi IF • Cultivarea pe culturi celulare primare de rinichi de maimuţă. ECP nu este caracteristic • Identificarea prin hemaglutinare • Serologie: decelarea Ac specifici de tip şi subtip (HAI, seroneutralizare, RFC, ELISA)
Profilaxie • Specifică activă prin administrarea de vaccinuri inactivate sau vaccinuri vii atenuate
clasificare Cuprinde 3 genuri: Genul Paramyxovirus: -v. paragripale tip1,2,3,4 -v. urlian Genul Morbillivirus: -v. Rujeolic Genul Pneumovirus: -v. sinciţial respirator
Virusurile paragripale Patogeneză: -calea de pătrundere este respiratorie -replicare la nivelul tractului respirator superior -la adult infecţie asimptomatică sau cu manifestări minore -la sugar : broşite şi pneumonii
Virusul urlian Patogeneză: -pătrunderea pe cale respiratorie -răspandirea infecţiei prin salivă şi secreţia tractului respirator -multiplicare activă la nivelul porţii de intrare şi ganglionii regionali -urmează viremia cu visceralizări la organele ţintă (ovar, testicole, glande salivare, pancreas) -debut: febră, stare de disconfort, tumefiere uni- sau bilateralăa glandei parotide
Complicaţii: • Orhita urliană (sterilitate postinfecţioasă) • Prinderea ovarului sau pancreasului • Meningita urliană (nu lasă sechele) • Encefalita urliană (evoluţie letală) Imunitate durabilă (apar IgM, IgA şi IgG) Decelarea IgM specifici prin RFC, ELISA, RIA
Virusul rujeolic Patogeneză: -febră, catar oculo-nazal, tuse -erupţie maculo-papuloasă iniţial facială cu extindere ulterioară pe trunchi şi membre -enantem pe mucoasa bucală de culoare albicioasă (semnul lui Koplick)
Complicaţii. Imediate: - encefalomielita acută - encefalita acută infecţioasă - pneumonia cu celule gigante Tardive: -panencefalita sclerozantă subacută, la2-10 ani de la infecţie
Diagnostic • La examenul direct se vizualizează celule gigante multinucleate în amprentele de mucoasă nazală • Prin imunofluorescenţă se evidenţiază antigene virale • Serologic: testarea în dinamică a Ac specifici prin HAI, RFC, ELISA, RIA. • Profilaxie: vaccin viu atenuat (la 9 luni, urmat de rapeluri)