MIHAIL SADOVEANU

3. MIHAIL SADOVEANU 1880-1961 CASA MEMORIALĂ

4. Cladirea din dealul Copoului a apartinut, in veacul trecut, istoricului M. Kogalniceanu. Pe la 1917-1918, aflindu-se in refugiu la Iasi, in timpul razboiului, aici a locuit si George Enescu. Intre 1918-1936, casa a apartinut lui Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", care a scris aici 35 de titluri din opera sa. Din 1980, cladirea a devenit casa memoriala, obiectiv al Muzeului Literaturii Romane. In prima duminica (a lunii mai) in care arborii din curte infloresc, aici se organizeaza traditionala, de acum, "Sarbatoare a liliacului". • Adresa: Aleea Sadoveanu nr. 12

5. Din viaţa scriitorului: • 1880 Pe data de 5 noiembrie, se naşte la Paşcani. • 1887 Mihail Sadoveanu este în clasa I la şcoala primară din satul Vatra Paşcani. Primul său învăţător, Mihai Busuioc, îi va marca hotărâtor evoluţia. În povestirea "Domnu Trandafir" este evocată figura celui care l-a învăţat "ortografia si istoria".

6. 1891 Termina scoala primară din Vatra Paşcanilor, dar, pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Fălticeni, este nevoit să repete clasa a IV a, deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban". Soarta face ca unul dintre colegii săi de clasă să fie Eugen Lovinescu, fiul directorului şcolii, marele critic literar de mai târziu. În jocurile lor copilăreşti, Sadoveanu va fi în rolul "haiducului", în timp ce Lovinescu va fi "poteraş".

7. 1900 După absolvirea Liceului Naţional se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti, după îndemnul tatălui său. Nu va urma pentru multă vreme aceste cursuri, fiind atras de mirajul literaturii. Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câtiva ani, Dureri înăbuşite. Ia hotarârea eroică de a trăi din scris.

8. Din opera scrisă: • 1915 Apare romanul Neamul Soimăreştilor, marcând o nouă etapă scriitoricească. • 1918 Dupa încetarea războiului mondial, Sadoveanu se va stabili la Iasi, în fosta casă a lui Kogalniceanu din Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). Este locul cel mai fericit al existentei sale, atât din punct de vedere familial, cât si artistic. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. • 1921 Devine membru cu drepturi depline al Academiei Române.

9. Apare romanul Venea o moara pe Siret Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata. : Hanu-Ancutei Apare romanul Baltagul, scris "dintr-o rasuflare" în circa doua saptamâni. Nunta domnitei Ruxandra. Viata lui Stefan cel Mare, scriere romantata ce anunta capodopera în trei volume Fratii Jderi. Romanul Nicoara Potcoava.

10. Din viaţa scriitorului: • 1944 Ororile razboiului îl ating din greu: Paul-Mihu, fiul cel mai tânar al scriitorului, moare la Turda, în luptele de eliberare a Transilvaniei. Casa din strada Witting 12 este lovită de bombe. • 1961 Bolnav de câtiva ani, aproape orb si marcat de dureri familiale, se stinge din viata la 19 octombrie. Este înmormântat la cimitirul Bellu, alaturi de Eminescu si Caragiale.

11. Neamul Soimarestilor • Neamul Soimarestilor (roman, 1915). Povesteste pe de o parte luptele între domnia lui Ieremia- Voda si Tomsa-Voda, iar pe de alta între razesime si boierime. Eroul central Tudor Soimaru (razes viguros si mândru) se întoarce dintr-o lunga pribegie în tinutul Orhei, unde-i ramasesera parintii si rudele. Intra în slujba domnitorului Tomsa, cu toata razesimea. Totodata, se amplifica ura sa, mostenita de la parinti, împotriva boierului Stroie Orheianu. Fata acestuia îl refuza si dispretuieste pe Tudor. Când polonezii îl rastoarna pe Tomsa din scaunul Moldovei si este instalat domn Alexandru Movila, eroul romanului îl ucide pe boier, incendiind curtea acestuia.

12. Baltagul • Motivul inegalabilei balade Miorita este ilustrat în romanul Baltagul (1930). Actiunea, de o simplitate fermecatoare, este plasata în zona de munte a Vaii Bistritei. Un oier înstarit de pe Valea Rarcaului, pe nume Nechifor Lipan, pleaca dupa oi la Dorna si nu se mai întoarce. Dârza sa nevasta Victoria cade pe gânduri si, fara zabava, pleaca în cautarea barbatului, pe Bistrita în sus. E insotita de fiul ei Gheorghita, pe care îl înarmeaza cu un baltag. Ajung la Dorna si, dupa ce capata unele informatii despre cel disparut, fac cale întoarsa si adulmeca urmele lui Nechifor Lipan. Vitoria si Gheorghita cauta din sat în sat (Brosteni, Borca, Sabasa), dar peste muntele Stânisoara, între Sabasa si Suha, urmele oierului devin neclare. Însa deodata gasesc la un gospodar câinele lui Nechifor si, astfel, afla oasele disparutului într-o râpa a Stânisoarei. Pâna la urma, Vitoria Lipan descopera ucigasii, doi oameni rai din Suha. Cel care-l omorâse cu baltagul pe Nechifor este lovit, tot cu baltagul, de catre Gheorghita.