de Mihail Sadoveanu

1. Baltagul de Mihail Sadoveanu

2. Demonstratie ca este un roman • Mihail Sadoveanu ne-a ales o operă vastă cu o tematică diversă: viaţa celor mulţi şi necăjiţi. Apărut în 1930, romanul Baltagul redă monografia satului moldovenesc la începutul secolului XX. Acest roman preia nucleul epic al baladei Mioriţa, pe care-l transformă într-o naraţiune densă, cu 16 capitole, având în centrul ei tema căutării şi a cunoaşterii adevărului. • Romanul este opera epică în proză de mare întindere cu actiune complexă, cu numeroase personaje, oferind o imagine amplă şi profundă a vieţii.

3. Trăsăturile romanului • Este o operă epică, autorul exprimându-şi gândurile, ideile şi sentimentele indirect prin acţiune şi cu ajutorul personajelor. • Autorul narează obiectiv, întamplările desfăşurate într-un anumit timp şi spaţiu caracterizat prin mobilitate. • Modul de expunere este naraţiunea care se îmbina cu descrierea şi dialogul. • Acţiunea este lineară, dar există mai multe planuri narative : unul trecut , altul prezent.

4. Desfăşurarea romanului • Acţiunea romanului începe de toamna când Nechifor Lipan pleacă la Dorna cu oile până primăvara când Vitoria îi găseşte trupul neinsufleţit.Locul acţiunii este vast: Măgura Tarcăului, zona Dornelor, Bistrita, Suha, Sabasa. • Personajele sunt destul de numeroase: Nechifor Lipan, Vitoria, Gheorghiţă, Minodora, baba Maranda, preotul Dănila. • Romanul zugrăveşte modul de viaţa al oamenilor de la munte.

5. Caracterizări ale personajelor

6. Caracterizare Vitoria Lipan • La cei 40 de ani ai Vitoriei cucereste prin frumuseţea şi farmecul ei fizic.Are ochii căprui, gene lungi răsfrânte în cârligaşe, păr castaniu.Nu mai este tânără însă are o frumuseţe neobişnuită în privire. • Este îngrijorată pentru dispariţia soţului ei.Este o femei aspră, dar şi o harnică şi pricepută gospodină. • Se tocmeşte cu iscusinţă de negustor, este ordonata, meticuloasă şi cu un deosebit simţ practic.

7. Este o femeie credincioasă şi respectă obiceiurile strămoşeşti. Reuşeşte să il convingă pe Gheoghiţă de necesitatea plecării la drum spunandu-i că ,,jucăriile au stat, de acum trebuie să fie bărbat”. Este superstiţioasă, crede în vise, în semne, descântece şi vrăji. Culege cu abilitate informaţii de la cei din jur, ştiind să descifreze sufletele oamenilor.

8. Vitoria impresionează prin luciditate, prin stăpânirea de sine şi printr-o inteligenţă ieşită din comun.Manifestă tenacitate,dârzenie,voinţă de neînfrânt. • Cu Ghiorghiţă este mai tolerantă, îl vede sfios şi nesigur, ea îl apară pe băiat ori de cate ori în ochii lui Nechifor ,,erau nouri de vreme rea”. • Cu Minodora este aspră, neînduplecată, o obligă să respecte datinile strămoşeşti, obiceiurile străvechi.Pentru a o educa, Vitoria o trimite la mănăstirea Văratecu, la maica Melania

9. Vitoria o ameninţă pe Minodora că dacă nu respectă tradiţiile, portul naţional îi leagă o piatră de gât şi o aruncă în Tarcău. • Ceea ce îi dă putere este dragostea pentru soţul ei. Trăieşte un zbucium interior, devastator, e plină de durere, de patimă, de gânduri. • Vitoria are diferite abilităţi asemănătoare cu ale detectivilor.Urmează accelaşi traseu de veacuri.Pune întrebări iscoditoare, inteligente privind trecerea soţului ei prin acele locuri

10. Dă din nou dovadă de iscusinţă când îi determină pe cei doi presupuşi criminali să îşi recunoască vina. • Vitoria îşi face datoria de soţie şi crestină adevarată îngropându-l creştineşte, făcându-i o pomană pe cinste. • Un personaj complex, Vitoria Lipan, reprezintă pe femeia de la munte cu trăsăturile morale specifice poporului nostru:priceperea, abilitatea, inteligenţa, respectarea datinilor, educarea corectă a copiilor.

11. Caracterizare Nechifor Lipan • Este personajul care nu participă direct la acţiune, fiind cunoscut indirect din mărturisirile altor personaje. • Numele său adevarat este Gheorghiţă dar la patru ani îi este schimbat pentru a fii salvat de boală şi de moarte. • Sub aspect fizic, oierul avea înfăţişarea îndesată şi spătos, mustaţa neagră, groasă şi ochii cu sprâncene aplecate.

12. Fiind bărbat voinic şi puternic, avea mare curaj şi nu-i putea sta nimeni împotrivă.Nu se temea de hoţi deoarece avea stăpânire asupra lor. • El este harnic şi priceput în meşteşugul oieritului, căci stânele i-au fost bine rânduite şi ciobanii ascultători. • Nechifor ştia să îşi aleagă bacii, pe cei care cunoşteau taina laptelui acru şi a brânzei de burduf.

13. Este prietenos, petrecăreţ şi nu lipseşte de la nunţii şi cumetrii, unde îi place să povestească întâmplării cu înţeles.uneori ,,era un om cu harţag la chef’’, unde-i plăcea să petreacă cu prietenii şi cu lăutarii, când apărea Nechifor la crâşmă apăreau şi lăutarii. • Lipan era un om vrednic şi fudul, nu se uita la bani, devenind chiar risipitor, era generos cu toti cei pe care îi întâlnea şi îi considera demni de atenţia sa.

14. Deosebit de curajos, Nechifor pleacă la drum asupra nopţii, cântând din solz să nu îi fie urât. • Prin unele însuşiri ale sale, el aminteşte de personajele baladelor noastre populare, fiind înfăţişat într-o aură legendară, ca un adevărat erou popular.

15. Caracterizare Gheorghiţă • Este unul dintre personajele secundare ale romanului, este fiul Vitoriei şi al lui Nechifor Lipan. • El era mult îndrăgit de mamă, care ,,îl ocrotea şi-l apăra ori de câte ori în ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea.” • El purta numele adevărat şi tainic al lui Nechifor, căruia-i moştenise nu numai numele ci şi alte însuşiri.

16. La cei şaptesprezece ani ai săi, era un flăcău sprâncenatş-avea ochii căprrui ai Vitoriei.Avea un zâmbet frumos de fată şi abia începea să îi înfiripeze mustăcioara.După datina oierilor de la munte purta un chimir nou si o bondiţa înflorită. De la o vârstă frageda Gheorghiţă era iniţiat viaţa de păstor, întrucât cobora cu ciobanii, cu oile, cu asinii, cu dulăul la iernat.Ager la minte, ştiutor de carte îi comunică mamei sale despre întârzierea lui Nechifor.

17. Ajuns la adoleşcenţă şi fiind o fire sensibilă şi meditativă, Gheorghiţă îşi aminteşte dcu nostalgie de copilăria lipsită de griji şi petrecută în mijlocul naturii cu oile şi în tovărăşia poveştilor. • Acum pus în faţa altor realităţi, băiatul cugetă dureros, trist şi deznădăjduit la trecerea vârstei fericite a copilăriei. • Ghiorgiţă trece de la starea de inocenţă a copilăriei la maturitate, alăturânduse mamei sale în tentativa de al găsi şi de al pedepsi pe asasinul tatălui său.

18. Ghiorghiţă se maturizează treptat pe măsură ce trece de toate încercările.Pregăteşte mai întâi singur caii şi sania, se ,,luptă’’ cu troianul pe care îl biruie. • Deşi obişnuit în ale oieritului el este mai receptiv la nou decât restul familiei, fără a ignora tradiţia.El are incredere în autorităţile statului, ştie să citească şi călătoreşte cu trenul.

19. Caracterizare Minodora • Era mai mare decât Ghiorghiţă şi era dezmierdată mai mult de tată.Numele il dăduse tot el pentru că îl auzise de la o maică de la Agapia şi-i plăcuse. • Ea este fată de măritat şi-i umblă gândul după feciorul dascălului Andrei care era militar la Piatra, dar pe care Vitoria nu-l acceptă şi se opune cu înverşunare.

20. Mama este hotărâtă şi o avertizează pe fată să nu se mai gândească la acel băiat. • Fata este supusă şi ascultătoare.Poartă ca fetele de vârsta ei, după obiceiul locului, camasă albă şi catrinţă neagră, vrăstată cu roşu, părul împletit cununăşi fără broboadă.Ciubotele sunt numai pentru horă sau nunţi ori pentru drumurile la târg.Ea este nevoită să păstreze rânduiala, să strângă lâna, să scuture pernele şi lăicerele de zestre.

21. Dacă nu respectă tradiţia, va avea de suportat consecinţele:,,Îţi arăt eu ţie coc, valţ şi bluză ardă-te para focului!Nici eu, nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am ştiut de astea şi-n legea noastră trebuie să trăieşti şi tu. Altfel îţi leg o piatră de gât şi te dau în Tarcău’’. • Cu un singur lucru fata nu este de acord, o căsătorie după voia mamei ei şi nu a ei, de accea o imploră cu disperare:,,Mămucă, sănu mă dai după urât şi după bătrân, ca sa mă bucur şi eu de viaţă, cum te-ai bucurat şi dumneata.

22. Romanul ne prezintă lumea oierilor de la sfârşitul secolului 20 culegi bine păstrate care să asigure continuitate prin transhumanţă. • Autorul are ca sursă de inspiraţie baladele populare : Mioriţa, Salgaau Dolca, iar Vitoria a fost numită un Hamlet feminin.