1 / 44

Traumatisme vertebro-medulare Consideraţii medico-legale

Traumatisme vertebro-medulare Consideraţii medico-legale. Conf. Dr. Beatrice Ioan U.M.F. “Gr.T.Popa” Iaşi. TVM - Generalităţi. 1% din totalul traumatismelor 43% din patologia VM Bărbaţi, 15-35 ani C5-C6, T12-L1 Repartiţia leziunilor neurologice: * 40% cervicale * 10% toracale

bill
Download Presentation

Traumatisme vertebro-medulare Consideraţii medico-legale

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Traumatisme vertebro-medulareConsideraţii medico-legale Conf. Dr. Beatrice Ioan U.M.F. “Gr.T.Popa” Iaşi

  2. TVM - Generalităţi • 1% din totalul traumatismelor • 43% din patologia VM • Bărbaţi, 15-35 ani • C5-C6, T12-L1 • Repartiţia leziunilor neurologice: * 40% cervicale * 10% toracale * 35% lombare Etiologie: * accidente (de muncă, sportive, rutiere), * căderi, * agresiuni

  3. Clasificări • Complete vs. Incomplete – importantă pentru deciziile terapeutice → leziune completă - nu există activitate motorie sau senzorială  3 segmente sub nivelul leziunii → leziune incompletă - funcţii motorii şi senzoriale reziduale  3 segmente sub nivelul leziunii (ex. Sdr. Brown Sequard) • Stabile vs. Instabile → fractura stabilă - compresiune axială, flexie, extensie → leziune instabilă - asocierea de forţe rotatorii- rupturi ligamentare

  4. Clasificări • Teoria instabilităţii, Denis, 1983 Trei coloane: → anterioară - ½ ant. corp, ½ ant. disc, LLA → mijlocie – ½ post. corp, ½ post. disc, LLP → posterioară – arc vertebral + complexul ligamentar (articulare, ligam. galbene, ligam. Inter şi supraspinos) Instabilitatea → interesarea traumatică a 2 sau 3 coloane în totalitate

  5. Clasificări • Închise vs. deschise • Mielice vs. amielice • Minore vs. Majore → Minore – afectează o parte a vertebrei (procese articulare, spinoase, proces transvers), nu determină instabilitate acută → Majore – 4 tipuri: * fracturarea părţii anterioare a vertebrei * compresie severă → explozia corpului vertebral anterior şi median * fractură cu rotaţie şi sfîşîieri * fractură cu dislocare

  6. Mecanisme de producere a lez. VM • Liniare → compresiune → elongaţie → translaţie • Rotaţionale → flexie → extensie → flexie laterală → torsiune

  7. Hiperextensia • Leziuni osoase posterioare → spinoase, → lamele posterioare, → arc posterior în totalitate • Întinderea LLA+ rotaţie/forfecare ↓ Rupere ↓ → Lezarea zonei motorii dintre 2 vertebre → +/- alunecarea vertebrei suprajacente (forţă AP) → posbil realiniere → mascarea unei leziuni medulare severe • Scade diam. AP al canalului medular → leziune medulară mai ales la cei cu canal îngustat.

  8. Hiperflexia • Leziuni osoase anterioare → tasare anterioară a corpului vertebral → cuneiformizare → comprimare axială → fr. cominut. (frecvent în reg. cervicală) ↓ → instabilitate & comprimare medulară • Întinderea LLP + rotaţie/forfecare → rupere → dezaxare în focar ↓ → instabilitate → luxaţie (alunecarea vertebrei superioare) → comprimarea măduvei între arcul posterior al vertebrei superioare şi partea posterioară a corpului vertebrei inferioare.

  9. Compresia axială • Cădere de la înălţime (cap, ischioane, picioare) → Tasare → + flexie → cuneiformizare +/- alunecare ↓ luxaţie → Cominuţie Răsucirea → rar mecanism izolat • Deformarea + fracturarea masei laterale (frecvent cervical) • Complexul capsulo-ligamentar- f. vulnerabil → instabilitate marcată, chiar în fracturi simple

  10. Leziuni vertebrale cervicale • Mecanisme Leziunile cervicale înalte → lovire în madibulă → deschiderea airbag-ului- pasagerul stă prea aproape Leziunile cervicale mediene şi joase: → lovire în partea superioară a feţei • Atlas→Fr. Jefferson → Compresiune axială- lovire directă asupra capului şi presiune aplicată de sus în jos dinspre cap spre coloana cervicală. ↓ → Atlasul este comprimat între condilii occipitali superior şi axis inferior → Fracturarea arcului atlasului, bilateral, mai multe traiecte → Fragmentele de os sunt aruncate în exterior → nu produc compresiune asupra măduvei → 40% din cazuri → asociată cu fractura C2 → Investigaţie de elecţie: CT de înaltă rezoluţie de la C1 la C3.

  11. Leziuni vertebrale cervicale • Axis • Fracturi ale odontoidei → smulgerea vîrfului → fractura la bază (instabilă, consolidează f. greu) → fractură iradiată la corp 2.Fractura spînzuraţilor (James-Wood) → Fractură-luxaţie a axis-ului →fractură bilaterală la nivelul lamelor/pediculilor C2 şi alunecarea C2 pe C3 spre anterior → Se poate asocia şi fractura odontoidei → Mecanism →hiperextensie şi încărcare axială (accidente rutiere, căderi, accidente de scufundare) →Schneider, în 1965 →tipic pentru execuţiile judicare prin spînzurare cu nodul sub bărbie → hiperextensie şi tracţiune →James & Nasmyth-Jones- studiu pe 34 cazuri de spînzurări judiciare- relativ puţine fracturi cervicale. * tip A (fractura tipică a spînzuraţilor) * tip B (fracturi asimetrice) →leziunile cervicale în spînzurare sunt variabile, putînd interesa mai multe segmente, de la C1 la C5

  12. Leziuni vertebrale toracice • Mai rare decît cele cerv. şi lomb.→ stabilitatea dată de cutia toracică • Mecanism - Hflexie+compresiune (rotaţia este limtată) → tasare/cominuţie Asocierea rotaţiei → ruptură ligamentară → luxaţie • Frecvent multiple, cu leziuni medulare la mai multe niveluri • Pot fi asociate cu fracturi costale posterolaterale sau posteromediale. • Compresia pe vertebrele toracice superioare → fractură indirectă de stern → deplasarea posterioară a fragmentului superior faţă de cel inferior (fractura directă-cele 2 fragmente au poziţionare conversă)

  13. Leziuni vertebrale toracice • Arcurile neurale sunt insuficient protejate ↓ Pot fi fracturate uşor prin agresiuni directe ↓ Fracturi apofize spiniase Fracturi ale lamelor Hematom epidural → urgenţă chirurgicală • Leziuni medulare frecvente → Rigiditatea → traumatism de intensitate mare- de regulă lezează măduva → Canal medular îngust şi incomplezent în caz de lezare medulară → Vascularizaţia măduvei toracice nu are mecanisme compensatorii – leziuni severe

  14. Leziuni vertebrale toraco-lombareşi lombare • Caracteristici → Lipsesc coastele → Trecerea de la cifoză la lordoză + schimbarea înclinării corpilor vertebrali → CV lombară este solidizată de bazin + membrele inferioare- mec. de pîrghie ↓ * Leziuni vertebrale frecvente * Cel mai frecvent- compresiune axială- tasare anterioară * Asocierea rotaţiei → instabilitate/luxaţie → manipularea pac. * Cădere pe spate+/- neregularitate a solului fracturarea lamei → ruperea durei → hernierea cozii de cal → apropierea capetelor fracturate la încetarea forţei → strivirea cozii de cal • Leziuni vertebrale lombare → frecvent fracturi în pană (tasarea părţii ventrale a CV) sau explozii - partea posterioară a corpului şi ligamentul longitudinal posterior, cu implicarea invariabilă a arcului vertebral (hiperflexie şi compresiune) → centura de siguranţă în două puncte - hiperflexia CV pe centură - fractură

  15. Patogeneza leziunilor medulare • Trauma → leziunea primară (comprimare, elongaţie etc) – gravitate funcţie de intensitatea traumatismului • Leziuni secundare → continuă lezarea măduvei → autodistrucţie → evenimente “în cascadă” iniţiate de leziunea primară, evoluţie stereotipă → inflamaţie, ischemie, schimburi ionice, toxicitate locală Cîteva ore după traumă → Hipoxie, ischemie ↓ Acumulare de radicali lipidici hipoxici ↓ Reacţie anaerobă ↓ Acumulare de acid lactic + elib. de energie din fosfolipide ↓ Edem local

  16. Patogeneza leziunilor medulare • Deteriorarea funcţiilor medulare curînd după traumatism: → deplasarea unei fracturi instabile sau luxaţii în cursul manoperelor terapeutice (primele 24 h) → hipotensiune – instabilitate vasculară neurogene induse de leziunea medulară (24 h-7 zile) → ocluzia arterei vertebrale - lezarea de o leziune vertebrală cervicală → degenerescenţa şi expansiunea chistică, deformarea progresivă a canalului medular datorită unei fracturi sau a unei afecţiuni vertebrale degenerative suprapuse (săptămîni- ani) Rezistenţă diferită la hipoxie • Coarnele medulare anterioare sunt cele mai sensibile • Substanţa albă este mai rezistentă Aspectul leziunilor medulare • Vechime • Gravitate • Starea piei-mater/durei mater

  17. Leziuni medulare traumatice • Clasificare- aspect macroscopic → aspect normal- “concuzia”- leziuni în substanţa albă →contuzie - necroză hemoragică centrală cu pia mater integră →necroza “în creion” - extindere longitudinală a ţesutului necrotic datorită presiunii intramedulare crescute, cu pia mater integră * frecventă în leziunile medulare toracice şi cervicale inferioare * zonă de necroză cu aspect ovalar sau circular pe secţiune, în zona centrală, care continuă la partea superioară leziunea medulară * localizată în partea ventrală a coloanelor posterioare sau bi sau unilateral * se poate extinde la mai multe segmente medulare * nu se constată reacţie celulară în substanţa albă * macrofage la marginea focarului de necroză * patogeneza nu este cunoscută- se pare că este consecinţa directă a traumei

  18. Leziuni medulare traumatice • Clasificare- aspect macroscopic →macerarea - lezarea piei mater şi strivire severă a măduvei →laceraţia - lezarea fizică a piei-mater şi a parenchimului →transecţiunea →hematomielia - hemoragie intraparenchimatoasă →cavităţi/chişti – pot colaba- atrofie focală medulară la locul leziunii

  19. Leziuni medulare traumatice • Dacă pia mater nu este lezată → deces în cîteva minute - nu se văd leziuni macroscopice (localizarea leziunii medulare este indicată de leziunea vertebrală şi perispinală) → măduva cu modificări minime- hemoragii peteşiale şi hemoragie subarahnoidiană → Supravieţuirea de cîteva ore- măduva edemaţiată, decolorată, hemoragică → Mai tîrziu- resorbţia tesutului distrus conduce la subţierea şi atrofierea măduvei. La palpare, consistenţa este redusă • Dacă pia mater este lezată → aspect de separare a capetelor rupte ale măduvei, care rămîn mai mult sau mai putin strins ataşate prin benzi reziduale de ţesut nervos ce pot fi rupte atunci cînd este manipulată măduva → aspecte macroscopice similare cu cele din cazul in care pia este intactă (acut- hemoragii şi dilacerări, iar cronic- degenerescenţă chistică) → leziunile depăşesc cu 1-2 segmente locul leziunii, care este locul celor mai intense modificări → localizarea leziunii osoase poate să nu corespundă exact cu cea medulară ca urmare a mişcării relative a măduvei în interiorul canalului medular.

  20. Leziuni medulare traumatice Aspecte microscopice • Deces în cîteva minute - la locul leziunii: → dilatarea vaselor de sînge → hemoragii peteşiale (mai ales în substanţa cenuşie) → alterarea (dezorganizarea) orientării fibrelor nervoase în substanţa albă • Cîteva ore: → peteşiile devin mai pronunţate şi mai numeroase → leziuni ischemice ale neuronilor spinali motori sau cromatoliză- dispersarea corpilor Nissl, hipereozinofilie şi plasarea excentrică a nucleului celular • Primele 24 ore → necroză cu hemoragie - începe central, se extinde excentric în substanţa albă şi subpial; umflarea axonilor, cel mai intens la locul leziunii dar şi distal şi proximal • 24-36 h - apariţia neutrofilelor

  21. Leziuni medulare traumatice • 5 zile → macrofage - predilecţie pentru marginile necrozei, deşi în general, distribuţia celulelor inflamatorii este neuniformă; limfocitele sunt rare şi greu observabile → microglii „activate” (vizualizate bine prin tehnici de imunohistochimie- celule cu procese boante şi corpi rotunjiţi- aspect opus faţă de cel al microgliilor „inactive” care au aspect elongat) → apariţia macrofagelor şi a microgliilor activate semnifică începutul procesului de resorbţie tisulară- progresiv apar modificări chistice → macrofagele încărcate cu reziduuri celulare pot fi vizualizate o lungă perioadă de timp (ani) după traumă • La o săptămînă → umflarea neuronilor → activarea astrocitelor → anormalităţi axonale pot fi detectate imunohistochimic la distanţă de locul leziunii, posibil expresie a unor leziuni axonale difuze sau ca urmare a evoluţiei leziunilor primare şi degenerarea tractului neuronal.

  22. Leziuni medulare traumatice • Supravieţuire de lungă durată (săptămîni, luni) → fibroza ariei lezate - dilacerarea măduvei + ruperea durei → cicatrice → neurinomul traumatic (la locul de lezare a rădăcinilor nervoase)- prolif. celulelor Schwann şi regen. axonilor periferici în ariile lezate → la distanţă de leziunea medulară: * degenerescenţă Walleriană a tracturilor nervoase lezate la locul leziunii, cu degenerescenţă şi demielinizare axonală - macrofage încărcare cu reziduuri celulare, dispersate, în tracturi * pierderea progresivă a axonilor mielinizaţi- paloare la nivelul tracturilor La locul leziunii, în substanţa cenuşie → cavitate, căptuşită cu o membrană hialină groasă cu vase de sînge şi fibroză colagenică. Cavitatea se poate extinde rostral şi caudal, în măduvă neafectată direct de traumatism Arahnoidita medulară cu fibroză meningeală extensivă- consecinţa traumei, intervenţiei chirurgicale, infecţiei.

  23. Aspecte neurologice • Imediat posttraumatic → deficit medular Şoc spinal * siderarea brutală a funcţiilor sub nivelul leziunii * remisiune în 3-4 zile (copii), 3-6 săpt (adulţi) – în sens caudo-cranial Lezare medulară * lezare medulară directă * tulburări vasculare (compromiterea fluxului arterial) * compresiune (fragm osoase, discale, ligamentare, hematoame)- natura elementului compresiv este indicator pentru prognostic ↓ tulburări medulare secundare

  24. Aspecte neurologice • Transecţiunea medulară→ deficit motor şi senzorial sub nivelul leziunii Occiput- C4 → insuficienţă respiratorie acută (centrii respiratori bulbari/siderarea nervului frenic- paralizia diafragmului) Sub C4 - afectare parţială a diafragmului + tetraplegie flască sub nivelul leziunii Sub C6 - fără tulburări respiratorii Peste T5 - tulburări vegetative severe la schimbarea clino-ortostatism (scăderea bruscă a TA, tulburări trofice severe)- afectarea coloanelor vegetative Clark Sub T6 - mers pendulat în cîrje Con, epicon - retenţie urinară + paralizie membre inferioare

  25. Aspecte neurologice • Leziuni traumatice medulare fără leziuni vertebrale → Hextensia bruscă a CV cervicale → ↓ diam. AP al canalului rahidian - favorizat de canal medular îngustat congenital sau patologic → la copii- în flexie sau extensie- aspecte clinice minore- dezvoltarea unei mielopatii severe mai tîrziu • Luxaţia posterioară Blackwood-Taylor - se remite la încetarea forţei → deficit medular grav fără cauză aparentă/fragment de disc răsucit în canal (urgenţă chirurgicală) • Neuropraxia medulară cervicală → modificări posttraumatice senzoriale (amorţeli, senzaţie de arsură, furnicături) şi simptome motorii care de regulă interesează toate cele 4 membre, cu durată de 15 minute-48 ore. → rată mare de recurenţă, mai ales la cei cu canal medular îngust → cauză → compresiune directă pe rădăcinile nervoase în gaura neurală sau tracţiune în jos pe triunchiul plexului brahial → investigaţie obligatorie- RMN de CV

  26. Aspecte neurologice • Mielopatia → 5-10 ani după traumă → chişti intramedulari în zonele hemoragice, care pot fuza- se pot întinde la distanţă de locul leziunii iniţiale (ex. leziune TL, cu siringomielie extinsă la nivel cervical) • Mielopatia cronică evolutivă → persoane cu canal medular îngustat congenital sau patologic → traumatisme minore repetate → fără un traumatism major evident Impact direct HED → rar, întotdeauna compresiv HSD → frecvent, de obicei nu este compresiv

  27. TVM la vîrstnici • Fracturile senile → favorizate de modificările CV şi musculaturii paravertebrale date de senescenţă: • Cauza princ.- osteoporoza - corpi cu structură rărită, lacunară, mai ales la parte anterioară (se pierd structuri trabeculare funcţionale)- aspect Rx de vertebră biconcavă (“de peşte”) • Modificări disco-ligamentare – discurile se ratatinează, se sclerozează → scad elasticitatea, plasticitatea şi capacitatea de amortizare • Slăbirea musculaturii paravertebrale→ accentuarea curburii fiziologice a CV → spate rotund, scăderea taliei • Rigiditate progresivă a CV şi scăderea mişcărilor de înclinare lat.

  28. TVM la vîrstnici • Fracturile pot apărea: • Spontan • La un traumatism minor (ex. strănut) • Pe fond de osteoporoză marcată • Tipuri * Prăbuşire a plafonului vertebral şi tasare neuniformă → condensare trabeculară → favorizează vindecarea * Cominutive - De obicei sunt stabile

  29. TVM la copii • Caracteristici: • Preponderenţa leziunilor capsulo-ligamentare şi a luxaţiilor- incidenţa leziunilor osoase creşte cu vîrsta (fracturile pure vertebrale sunt excepţionale înainte de 8 ani) • Prognostic mai bun al leziunilor nervoase care nu au compromis anatomic măduva sau rădăcinile • Potenţial mare de producere a unor diformităţi (prin fenomene neurologice secundare) ↓ * Compromiterea traumatică a unei zone de creştere * Fixări chirurgicale *Forţe asimetrice după traumatism sau intervenţie chirurgicală

  30. TVM la copii • Factori favorizanţi → complezenţa disco-ligamentară → forţa musculară redusă → dizarmonie antropometrică → predispoziţia de accidentare la joacă → lipsa de experienţă în apărare- reacţii neadecvate prin reflexe neelaborate • Particularităţi lezionale 1. Predominenţa leziunilor cervicale → instabilitate locală mare: * musculatură slab dezvoltată * volujm mare al craniului * ligamente complezente * orientarea mai orizontală a faţetelor articulare 2. Deficite neurologice severe fără leziuni vertebrale (CV intactă, perfect axată)

  31. TVM la copii 3.Sechele grave şi greu de recuperat • Reeducarea sfincteriană este cu atît mai dificilă cu cît copilul este mai mic • Diformităţi de creştere (ex. cifoscolioză) 4. Dificultăţi de dg. Rx.- particul. de creştere, osificare • pseudoluxaţia C2-C3 în cca 10% din cazuri, pînă la 16 ani, datorită orientării faţetelor articulare şi mobilităţii locale) • Sudarea odontoidei pe axis la 4 ani • Unii copii- pseudartroză C1-C2- confuzii cu fracturi • Nucleul de osificare a apexului odontoidei se vede Rx spre 2 ani • După 12 ani se sudează de odontoidă sau rămîne separat- “osul odontoidian”

  32. Probleme medico-legale I. Decesul în TVM 1. De cauză medulară (direct, indirect) → Leziuni cervicale înalte (C1,C2) → deces rapid → lezarea centrilor respiratori bulbari → Leziuni cervicale medii (→ C4) → deces în cîteva zile (IRA- paralizie diagragmatică) → Leziuni cervicale joase, toracice, lombare → complicaţii ale TVM 2. Deces de altă cauză - politraumatism 3. Moarte subită de cauză neurologică a. Leziune medulară fără lezare vertebrală. b. Comoţia medulară

  33. Probleme medico-legale a. Leziune medulară fără lezare vertebrală • Mai ales la copii • Criterii de diagnostic: → nu există o altă cauză de deces → existenţa în antecedentele recente a unui traumatism cervical cu mişcare extremă a gîtului → infiltrat hemoragic în musculatura gîtului → hemoragie peridurală spinală → hemoragii peteşiale şi distorsionarea fibrelor mielinice în substanţa albă cervicală b. Comoţia medulară → Di Maio & Di Maio → „indivizi care, în timp ce sunt în stare de intoxicaţie etilică acută, sunt loviţi puternic asupra capului, îşi pierd starea de conştienţă şi decedează la locul faptei”

  34. Probleme medico-legale • Mecanism → tulb. cardio-resp. induse de TCC → consumul de băuturi alcoolice TCC → modificări cardio-vasculare (HTA, bradicardie)- intensitate direct proporţională cu intensitatea traumatismului. → apnee de durată variabilă funcţie de intensitatea traumei ↓ Apneea de lungă durată complică leziunile cerebrale ↓ Deces în lipsa ventilaţiei asistate (trebuie exclusă asfixia posturală) TCC - modificări cardio-respiratorii prin intermediul comoţiei medulare: → manifestare clinică a leziunilor axonale traumatice → întinderea părţii inferioare a trunchiului cerebral în cursul mişcărilor brutale ale capului → tulburări/întreruperi ale funcţiilor medulare

  35. Probleme medico-legale → Consumul de etanol agravează consecinţele cerebrale traumatice - împiedică centrii cardio-respiratori bulbari să corecteze tulburările cardio-vasculare şi respiratorii post TCC → Experimental: administrarea de etanol în cantitate moderată la animale prelungeste apneea indusă de leziunile cerebrale; administrarea unor doze mici de barbiturice la animalele traumatizate, cu scop anestezic, poate induce decesul. → Studii- incidenţa morţii subite, care nu poate fi explicată prin leziunile cerebrale creşte după consumarea recentă de băuturi alcoolice. • Comoţia medulară poate explica acele decese: → care se produc în TCC (certificate de martori sau leziuni ale scalpului, fracturi craniene) → leziunile cerebrale sunt de gravitate redusă şi nu pot explica decesul/ nu apar leziuni ceberale → se produc rapid, victima fiind găsită decedată la locul faptei → intoxicaţia etilică acută favorizează producerea decesului/ nu este o condiţie obligatorie → nu este identificată nici o altă cauză de deces

  36. Probleme medico-legale • Autopsia in TVM → examinarea macroscopica, in situ are sensibilitate redusă în determinarea leziunilor vertabrale şi ligamentare → util în evaluarea cazului - ex. CT (vertebre), RMN (ligamente) premortem → radiografii ale gîtului în flexie şi extensie, în absenţa ex. CT şi RMN a.m. → extragerea măduvei spinării prin abord posterior → leziune rostrală cervicală –scoaterea măduvei înaintea creierului- capul cadavrului atîrnat peste marginea mesei de autopsie pentru a putea îndrepta curbura cervicală → evaluarea existenţei unei fracturi sau luxaţii cervicale înalte- după înlăturarea creierului, se introduce degetul prin foramen magnum- mişcarea capului (margini neregulate ale suprafeţelor fracturate, nealinierea condililor occipitali, a atlasului şi axisului, crepitaţii osoase) → suspiciune de leziune a arterelor vertebrale- disecţie m.a. la nivel C1, C2

  37. Probleme medico-legale II. Etiologia spondilolizei/spondilolistezisului Spondiloliza- soluţie de continuitate la nivelul istmului vertebrelor L5, L4, L3 → separarea corpului, apof. transverse, apof art. anterioare / apof. spinoasă, apof. artic. inf., lame Spondilolistezis → asocierea deplasării anterioare a corpului vertebral Posibilităţi: → cauză distrofică preexistentă + suprasolicitarea coloanei în flexie (evaluarea riscului la sportivi) → congenitală Oligatoriu → imagine Rx anterioară traumei pentru a considera leziunea traumatică

  38. Probleme medico-legale III. Sindromul Kummel- Verneuil → suferinţă postraumatică medulară cu evoluţie în trei timpi: * TVM- frecvent minor * interval liber * perioada de stare- durere, tulb. fct., contractură paravertebrală, deformarea CV → Epidemiologie * 25-40 ani / T11-T12; L1-L2 → Mecanism * microfracturi (fracturi trabeculare sub platoul vertebral) * vertebra nu are condiţii să se vindece (continuarea activităţii) * înfundarea platoului vert, pierderea funcţionalităţii discului, solicitarea complexului capsulo-ligamentar → Dificultăţi în stabilirea cauzalităţii cu traumatismul, mai ales în cazul unui examen incomplet după traumă

  39. Probleme medico-legale IV. Manevre medicale cu posibile implicaţii medico-legale → manipulare incorectă a pacientului → transformarea unei leziuni amielice într-una mielică → extensie cervicală excesivă/incorectă → manevră de intubare oro-traheală cu hiperextensie excesivă- devastatoare pentru leziunile cervicale instabile- poate completa o leziune medulară (favorizat de un canal medular îngustat) → manevre manuale de reducere a luxaţiilor cervicale

  40. Probleme medico-legale V. Aprecierea sechelelor 1. Infirmitatea - Orice modificare morfologică, funcţională sau morfo-funcţională care pune individul într-o situaţie de inferioritate faţă de starea anterioară - Consecinţă a leziunii iniţiale sau a unei complicaţii a acesteia - Caracteristici: * permanentă- după epuizarea met. terapeutice * fizică/psihică - Se referă la aspectul penal al prejudiciului morfo-funcţional (art. 182 CP- vătămarea corporală gravă) ↓ Rol în stabilirea gravităţii leziunilor şi nu în repararea prejudiciului

  41. Probleme medico-legale 2. Invaliditatea • OMS – orice pierdere sau anomalie psihologică, fiziologică sau anatomică a structurii sau funcţiilor • Ghidul AMA * Invaliditatea - alterarea sănătăţii unui individ, o deviere de la normal a unei părţi a corpului sau a unui organ, precum şi a funcţionării sale • Invaliditatea – devieri de la standarde general acceptate de către societate (definire relativă, dificilă a normalului) • Obligatoriu un deficit funcţional, asociat sau nu cu un deficit morfologic • Coexistă întotdeauna cu o infirmitate- reciproca nu este valabilă → “infirmitate cu răsunet funcţional”

  42. Probleme medico-legale - Nu indică obligatoriu o boală (amputarea piciorului- invaliditate a structurii corporale) • Pot fi permanente/temporare • Se exprimă în grade (I,II,III) * gr. III → pierderea parţială a capacităţii de muncă – reducerea la ½ a progr. de muncă (4 h) * gr. II → pierderea totală a cap. de muncă * gr. I → pierderea totală a cap. de muncă + îngrijire şi supraveghere permanentă (necesită însoţitor)

  43. Probleme medico-legale III. Capacitatea de muncă • Repercursiunile deficitului funcţional asupra capacităţii individului de a presta o anumită profesie → capacitate de muncă (scădere/pierdere) • ↓ CM- obligatoriu infirmitate şi invaliditate. Posibil invaliditate fără afectarea capacit. de muncă • Contează profesia şi munca prestată efectiv IV.Incapacitatea • OMS → orice restricţie sau lipsă (datorată unei invalidităţi) a capacităţii de a efectua o activitate în maniera sau limitele considerate normale pentru o persoană normală • Legea 19/2001 → incapacitate adaptativă → scăderea capacităţii individului de a face faţă cerinţelor profesiei şi vieţii socio-familiale

  44. Probleme medico-legale

More Related