UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ “Unitate în diversitate”

•garantarea păcii, a prosperităţii şi a stabilităţii pentru cetăţenii Europei; •consolidarea reunificării continentului; •asigurarea securităţii pentru cetăţenii săi; •promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate; •soluţionarea provocărilor globalizării şi prezervarea identităţii popoarelor europene; •favorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, respectarea drepturilor omului şi a economiei sociale de piaţă; MISIUNEA EUROPEI ÎN SECOLUL XXI

ROLURILE UNIUNII EUROPENE • Uniunea Europeană se implică într-o varietate de politici — economice, sociale, de reglementare şi financiare — respectiv în toate domeniile în care activitatea sa este benefică statelor membre. Dintre aceste politici, enumerăm: • politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune) privind aspecte regionale, agricole şi sociale; • o politicile de inovaţie, privind introducerea unor tehnologii de vârf în domenii precum protecţia mediului, cercetarea şi dezvoltarea (R D) şi domeniul energetic. • Uniunea finanţează aceste politici printr-un buget anual de peste 120 miliarde de euro, la care statele membre contribuie în mare parte. Acest buget reprezintă doar o mică parte din venitul colectiv al UE (respectiv maxim 1,24% din venitul naţional brut cumulat al tuturor statelor membre).

ROLUL UNIUNII EUROPENE PE SCENA MONDIALĂ • Influenţa Uniunii Europene pe scena mondială creşte ori de câte ori vorbeşte la unison în problematica internaţională. Negocierile comerciale sunt un bun exemplu în acest sens. • În domeniul apărării, fiecare stat rămâne suveran, fie că este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvoltă cooperarea militară în vederea misiunilor de menţinere a păcii. • Din motive istorice şi de apropiere geografică, sudul Mediteranei şi Africa sunt regiuni cărora Uniunea Europeană le acordă o atenţie sporită (politici privind ajutorul pentru dezvoltare, preferinţe comerciale, ajutor alimentar şi drepturile omului).

VIITORUL UNIUNII EUROPENE • Integrarea europeană va continua în domeniile în care statele membre consideră că este în interesul lor să lucreze împreună în cadrul european tradiţional (în chestiuni referitoare la globalizarea comerţului, piaţa unică, dezvoltarea regională şi socială, cercetarea şi dezvoltarea, măsurile de promovare a creşterii economice şi ocupării forţei de muncă şi multe altele). • Procesul instituţional al actualizării regulilor de coordonare a relaţiilor dintre ţările membre şi UE şi între UE şi cetăţenii săi a fost finalizat de curând. Liderii Uniunii Europene au semnat un nou tratat, Tratatul de la Lisabona. Odată ce va fi ratificat de toate statele membre, acest tratat urmează să pună la dispoziţia Uniunii cadrul legislativ şi instrumentele juridice necesare pentru a aborda provocările viitoare şi pentru a răspunde cerinţelor cetăţenilor.

ETAPELE FORMĂRII UNIUNII EUROPENE • 1950, 9 mai – Robert Schuman propune crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) • 1950, 3 iunie - Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Italia şi Olanda semnează “Declaraţia Schuman” • 1950, 26-28 august – Adunarea Consiliului Europei aprobă “Declaraţia Schuman” • 1957, 25 martie, Roma – semnarea Tratatului de Instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom sau CEEA), precum şi constituirea Comunităţii Economice Europene (CEE) • 1959, 13 octombrie – Belgia propune unirea celor 3 comisii • 1965, 8 aprilie, Bruxelles – semnarea Tratatului de fuzionare a celor 3 comunităţi • 1967, 1 iulie – intrarea în vigoare a tratatului (CEE şi Consiliul de Miniştri)

1973, 1 ianuarie – devin membre CEE Danemarca, Irlanda, Marea Britanie • 1981, 1 ianuarie – Grecia devine membru CEE • 1983, 19 iunie – se semnează “Declaraţia Solemnă privind Uniunea Europeană” • 1986, 1 ianuarie – Portugalia şi Spania devin membre CEE • 1991, 9-10 decembrie, Maastricht – Tratatul de instituire a Uniunii Europene • 1993, 1 noiembrie – intră în vigoare Tratatul de la Maastricht • 1992, 7 februarie – înfiinţarea Uniunii Europene • 1995, 1 ianuarie – Austria, Finlanda şi Suedia devin membre UE • 2004, 1 mai – devin membre UE: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria • 2007, 1 ianuarie – integrarea Bulgariei şi a României în UE

ÎNSEMNELE UNIUNII EUROPENE Simbolurile Uniunii Europene se referă la drapelul, imnul, deviza şi moneda acesteia, conform Articolului IV-1 din proiectul de constituţie europeană. Potrivit constituţiei (care nu a intrat încă în vigoare) drapelul Uniunii este un cerc format din douasprezece stele, pe fond albastru, imnul este extras din Simfonia a 9-a, Oda Bucuriei de Ludwig van Beethoven, deviza este Unită în diversitate (deviza actuală este Unitate în diversitate), iar moneda acesteia este euro.

CONSTITUŢIA EUROPEI • Pe 18 iulie2003, proiectul final al tratatuluiconstituţional (oficial Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa) pentru Uniunea Europeană a fost publicat în PraesidiumulConvenţiei pentru Viitorul Europei. • Tratatul care instituie Constituţia Europeană (TCE), în mod obişnuit denumit Constituţia Europeană, este un tratat internaţional care are ca scop creearea unei Constituţii pentru Uniunea Europeană. Acest Tratat a fost semnat în 2004 de către reprezentanţi ai Statelor Membre, dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost înlocuirea suprapunerilor existente în actualele tratate (vezi Tratatele Uniunii Europene) care alcătuiesc actuala "constituţie" a Uniunii, să dea o formulă comprehensivă drepturilor omului pe teritoriul UE, şi să fluentizeze procesul de luare a deciziilor în actuala organizaţie de 25 de State Membre. TCE a fost semnat de către reprezentanţi ai Statelor Membre pe 29 Octombrie 2004, şi a fost supus procesului de ratificare de către Statele Membre până când, în 2005, votanţii francezi (29 Mai) şi olandezi (1 Iunie) l-au respins în cursul referendumurilor. Eşecul înregistrat de constituţie în a câştiga sprijinul popular în aceste două ţări a făcut ca şi alte ţări să amâne sau să oprească procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituţiei este foarte incert. Dacă ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat în vigoare pe 1 Noiembrie 2006. Începând din Mai 2006 Tratatul Constituţiei Europene este ratificat în următoarele ţări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia şi Spania.

DRAPELUL UNIUNII EUROPENE • Acesta este drapelul european. Simbolizează nu numai Uniunea Europeană, ci şi unitatea şi identitatea Europei într-un sens mai larg. Cercul format din steluţe aurii reprezintă solidaritatea şi armonia între popoarele Europei. • Numărul de steluţe nu are nicio legătură cu numărul de state membre. Există douăsprezece steluţe deoarece această cifră simbolizează perfecţiunea, plenitudinea şi unitatea. Prin urmare, drapelul rămâne nemodificat indiferent de numărul de state membre.

DRAPELUL UNIUNII EUROPENE - EXEMPLIFICĂRI

IMNUL UNIUNII EUROPENE • Acesta nu este numai imnul Uniunii Europene, ci şi al Europei într-un sens mai larg. Muzica este preluată din Simfonia a IX-a compusă de Ludwig Van Beethoven în 1823. • Pentru ultima parte a acestei simfonii, Beethoven a transpus în muzică versurile poemului „Odă bucuriei”, scris de Friedrich von Schiller în 1785. Acest poem exprimă viziunea idealistă a lui Schiller asupra înfrăţirii omenirii, viziune pe care şi Beethoven o împărtăşea.

DEVIZA UNIUNII EUROPENE • „Unită în diversitate” este mottoul Uniunii Europene. • Mottoul simbolizează faptul că, prin intermediul UE, europenii sunt uniţi în promovarea păcii şi prosperităţii şi că diversitatea culturală, de tradiţii şi limbi a Europei constituie un element pozitiv pentru acest continent.

MONEDA EURO • Euro (EUR, sau €) este moneda unică a Uniunii Europene (UE). • A fost introdusă pe 1 ianuarie1999, la miezul nopţii, succedând vechea unitate monetară europeană ECU (European Currency Unit). Monedele naţionale ale ţărilor participante au încetat să existe legal.Totuşi bancnotele şi monedele naţionale au continuat să fie folosite în ţările respective, până la introducerea noilor bancnote şi monede pe 1 ianuarie2002. Vechile monede şi-au mai păstrat valoarea legală până la data limită de 28 februarie2002. • Un euro este divizat în 100 cenţi, sau centime (nu contează ce declinare este folosită, centimos spanioli sau centesimi italieni).

ZIUA EUROPEI – 9 MAI • La 9 mai 1950, Robert Schuman şi-a prezentat propunerea privind crearea unei Europe organizate, indispensabilă pentru menţinerea relaţiilor de pace.Această propunere, cunoscută sub numele de „Declaraţia Schuman”, a stat la baza creării Uniunii Europene de astăzi.În prezent, ziua de 9 mai a devenit un simbol european (Ziua Europei) care, alături de drapel, imn, motto şi moneda unică (euro), identifică entitatea politică a Uniunii Europene. Ziua Europei este o ocazie de a organiza activităţi şi festivităţi menite să aducă Europa mai aproape de cetăţenii săi şi să alăture naţiunile europene.

INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE • Comisia Europeană • Consiliul Uniunii Europene • Parlamentul European • Curtea Europeană de Justiţie • Curtea Europeană de Conturi (Curtea • Auditorilor) • Mediatorul European (Ombusman) • Controlorul European pentru Protecţia Datelor

COMISIA EUROPEANĂ • Propune şi dezvoltă legi, politici • şi programe de acţiune • Gardianul Tratatelor • Funcţie executivă – administrează şi • implementează bugetul UE şi politicile aprobate • de Parlament şi Consiliu • Reprezintă Uniunea la nivel internaţional • Negociază acorduri (dar nu le semnează)

CONSILIUL EUROPEAN În total sunt 9 sectoare diferite în cadrul Consiliului: • Afaceri Generale şi Relaţii Externe • Economie şi Finanţe ("ECOFIN") • Justiţie şi Afaceri Interne • Ocuparea forţei de muncă, Politică Socială, Sănătate şi Protecţia Consumatorului • Competitivitate (Piaţa Internă, Industrie şi Cercetare) • Transport, Telecomunicaţii şi Energie • Agricultură şi Pescuit • Mediu • Educaţie, Tineret şi Cultură

CONSILIUL EUROPEAN • Adoptă legi, fiind co-legislator cu Parlamentul European • Coordonează politicile economice ale statelor membre • Defineşte şi implementează politica externă şi de securitate comună • Încheie acorduri internaţionale între UE şi unul sau mai multe state sau • organizaţii internaţionale • Coordonează acţiunile statelor membre şi adoptă măsuri în domeniul cooperării dintre forţele de poliţie şi instanţele naţionale în probleme de infracţionalitate • Consiliul şi Parlamentul European sunt autorităţile bugetare care aprobă bugetul Comunităţii

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE (CONSILIUL DE MINIŞTRI) • organ cu putere de decizie • reprezentanţii guvernelor (miniştri) • la reuniuni participă un reprezentant (în funcţie de specificul problemei discutate) • decide asupra proiectelor de lege ale Comisiei • stabileşte bugetul • încheie tratate internaţionale

PARLAMENTUL EUROPEAN • Acţionează ca şi organism consultativ având putere co-decizională • Aprobă bugetul împreună cu Consiliul UE • Controlul şi supervizarea executivului (interviuri cu viitorii comisari, examinarea rapoartelor transmise de Comisie – raport general, implementarea bugetului)

PARLAMENTUL EUROPEAN Parlament European din Bruxelles Parlamentul European din Strasbourg

CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIŢIE • Interpretează şi aplică legislaţia UE în mod unitarîn Statele Membre • Mediază conflictele dintre statele membre,instituţii UE, companii şi cetăţeni • Are sediul in Luxemburg • 1989 – Curtea Europeană de Primă Instanţă –cetăţeni şi compani

CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI (CURTEA AUDITORILOR) • Verifică conturile şi execuţia bugetului Uniunii Europene • Controlează dacă veniturile şi cheltuielile din bugetul comunitar au fost obţinute şi utilizate legal • Are scopul de a îmbunătăţi gestionarea resurselor financiare şi informarea cetăţenilor • Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de către autorităţile cu responsabilităţi de gestiune

MEDIATORUL EUROPEAN • Acţionează ca un intermediar între cetăţeni şi instituţiile UE • Are dreptul de a primi şi investiga plângeri din partea cetăţenilor UE şi poate demara cercetări şi din propria iniţiativă • Investighează plângerile privind administrarea incorectă din instituţiile şi organele UE (discriminare, abuz de putere, încălcarea procedurilor, refuzul accesului la informaţie) • În urma investigaţiilor face recomandări instituţiilor şi după caz Parlamentului, pentru a se lua anumite măsuri politice • Este ales de Parlament şi are un mandat de 5 ani

STATELE MEMBRE UE AUSTRIA BELGIA BULGARIA CIPRU

STATELE MEMBRE UE REP. CEHĂ GRECIA DANEMARCA ESTONIA

STATELE MEMBRE UE FINLANDA FRANŢA GERMANIA

STATELE MEMBRE UE UNGARIA IRLANDA LETONIA LUXEMBURG

STATELE MEMBRE UE LITUANIA ITALIA MALTA

STATELE MEMBRE UE OLANDA POLONIA PORTUGALIA ROMÂNIA

STATELE MEMBRE UE SLOVACIA SLOVENIA SPANIA

STATELE MEMBRE UE SUEDIA MAREA BRITANIE

STATELE CANDIDATE LA UNIUNEA EUROPEANĂ Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană. Ambiţiile europene ale Turciei datează de la Acordurile de la Ankara din 1963. Turcia a început negocieri preliminare la 3 octombrie2005. Totuşi, analiştii consideră ca această ţară nu va adera mai devreme de 2015, datorită numărului mare de reforme economice şi sociale care trebuie întreprinse. De la acordarea statutului de ţară candidată, Turcia a implementat reforme permanente în privinţa drepturilor omului, a abolit pedeapsa cu moartea, a oferit drepturi culturale minorităţii kurde, şi a avansat în rezolvarea diferendului cipriot. Totuşi, datorită diferenţelor religioase şi culturale în relaţie cu restul Europei, Turcia se loveşte de o opoziţie puternică din partea guvernelor conservatoare şi religioase ale statelor membre, în special Franţa, Germania, Austria, Grecia, Cipru şi Slovenia.

STATELE CANDIDATE LA UNIUNEA EUROPEANĂ • Croaţia este un alt stat candidat la aderare. Aderarea ar putea avea loc până în 2010, deşi procesul de aderare a fost încetinit printre altele de necooperarea Croaţiei cu Tribunal internaţional pentru crime de război de la Haga. La 9 noiembrie2005, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat Macedoniei, devenind astfel cea de a treia republică ex-iugoslavă care câştigă acest statut. • Trei dintre statele AELS (EFTA), Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, sunt membre ale Spaţiului Economic European (SEE/EEA), statut care le permite acestora participarea în cea mai mare parte a aspectelor pieţei unice a EU, fără obligaţia de a adera. Elveţia, cel de-al patrulea stat EFTA, a respins participarea în EEA printr-un referendum, dar a stabilit mai multe tratate bilaterale care au un rol similar. • Pentru a putea adapta instituţiile europene la o uniune cu 25 de state, au fost prevăzute câteva modificări în Tratatul de la Nisa, intrat în vigoare în 2003. CROAŢIA MACEDONIA

ŞTIAŢI CĂ…

UNIUNEA EUROPEANĂ