Şcoala gimnazială nr.12 Tulcea Prof. consilier şcolar, Batiste Jenica

1. COMISIA METODICĂ A DIRIGINŢILORINTEGRAREA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALEÎN ŞCOALA DE MASĂ Şcoala gimnazială nr.12 Tulcea Prof. consilier şcolar, Batiste Jenica

2. Legislaţie CES • LEGE Nr. 1 din 5 ianuarie 2011- Legea educaţiei naţionale; • ORDIN Nr. 5555 din 7 octombrie 2011- pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională; • ORDIN Nr. 5573 din 7 octombrie 2011privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat; • ORDIN Nr. 5574 din 7 octombrie 2011- pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu CES integraţi în învăţământul de masă; • ORDIN Nr. 5575 din 7 octombrie 2011- pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale; • ORDIN Nr. 6552 din 13 decembrie 2011- pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistenţa psiho- educaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu CES.

3. Integrareascolară • Reprezintăprocesul de adaptare a persoanei cu CES la normele şicerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective pozitive cumembrii grupului şcolar (grupă/clasă) si de desfăşurare cu succes a activităţilor şcolare; ART. 9 CES pot fi derivate în principal din: a) dizabilităţi (handicap) - care au la bază o deficienţă sau boală; b) dificultăţi de învăţare si tulburări de limbaj. ART. 10 cerinţe educaţionale speciale (CES) - necesităţi educaţionale suplimentare,complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilorindividuale si celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sautulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă(medicală, socială, educaţională etc.); • Se realizează prin clase si grupe speciale - pentru copii si elevi cu dizabilităţi - din unităţiscolare speciale sau din scoli de masă; • prin scoli de masă, individual, cu sau fără servicii educaţionale de sprijin; prin grupe sau clase din unităţi sanitare în care sunt internaţi copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari, de 4 săptămâni; • la domiciliu (scolarizare itinerantă), pe o perioadă determinată; • prin alte structuri scolare.

4. Principiile integrării: Art. 4. • echitatii - din perspectiva dreptului la educatie, in baza caruia accesul la invatare serealizeaza fara discriminare; • relevantei - in baza caruia educatia raspunde nevoilor de dezvoltare personala si socialeconomice; • eficientei - in baza caruia se urmareste obtinerea de rezultate educationale maxime, pringestionarea resurselor existente; • asigurarii egalitatii de sanse - in scopul facilitarii accesului la orice forma de educatie şiasigurarii sanselor egale oricarui copil, elev, tanar, indiferent de rasa, etnie, nationalitate, limba, religie, apartenenta la o categorie defavorizata; • incluziunii sociale; • centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia; • participarii si responsabilizarii parintilor.

5. METODOLOGIA PRIVIND EVALUAREA, ASISTENŢA PSIHO-EDUCAŢIONALĂ, ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A COPIILOR, ELEVILOR ŞI A TINERILOR CU CES Art. 7Scopulevaluăriieste de a stabilidacăelevul/copilul/tânãrul are sau nu CES, învederea orientăriişcolareşi/sauprofesionale a acestuia. Art. 13. Evaluarea • medicala (scrisoare/adeverinţa medicală) realizată demedicul de familie sau medicul specialist; b) psihologica(fisapsihologicaeliberata de profesorulpsiholog); c) educatională(caracterizare şi fişa psihopedagogică) realizată de cătrecadreledidactice direct implicate în procesuleducaţional; d) sociala(ancheta socială)realizată deasistenţii sociali dincadrul CJRAE sau din primării.

6. Evaluarea realizată de SEOSP • 2 profesori psihologi atestaţi în psihologie educaţională; • un profesor psihopedagog; • un profesor de educaţie specială; • un asistent social; • medic pediatru. Art. 9 Finalitatea evaluării este de a orienta decizia şi acţiunea educaţionalã şi de a propune programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare, de a stabili serviciile educaţionale optime în funcţie de nevoile specifice ale copilului/elevului/tânãrului cu CES.

7. Orientarea realizată de COSP • directorul CJRAE, presedinte al comisiei; • inspectorul scolar pentru invatamantul special si special integrat; • un reprezentant din partea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului; • un reprezentant din partea consiliului judetean; • un reprezentant institutiiei de invatamant special cu personalitate juridica. Art. 34. - Orientarea/Reorientarea scolara si profesionala va fi realizata cel putin odata pentru un nivel de invatamant, la cererea parintelui/tutorelui legal instituit sau la cererea institutiilor educationale. Art. 41. - Certificatul de orientare scolara si profesionala este valabil de la data emiterii pană la finalizarea nivelului de invatamant pentru care a fost orientat sau pana la o noua reorientare scolara si profesionala.

8. Evaluarea continua a copiilor/elevilor/tinerilordin invatamantul special integrat se va face de catreComisia de expertizadin cadrul CJRAE ART. 14 • În situaţia în care elevul nu atinge standardele minime de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, de pregătire corespunzătoare a clasei în care se află, deşi a beneficiat de toate serviciile educaţionale de sprijin, acesta poate fi reorientat către o unitate de învăţământ special, în conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 1/2011. ART. 17 • Copilul/Elevul cu CES integrat va fi monitorizat şi evaluat periodic de către Comisia internă de expertiză complexă din unitatea de învăţământ special la care este încadrat profesorul itinerant şi de sprijin, care oferă serviciile de sprijin. ART. 18 • Anual, Comisia internă de expertiză complexă realizează un raport pe care îl trimite, împreună cu dosarul elevului, comisiei din cadrul CJRAE, propunând menţinerea tipului de orientare şcolară sau modificarea acestuia, în funcţie de rezultatele evaluării.

9. DOSARUL a) cererea parintelui/tutorelui legal instituit adresata COSP; b) copie a actelor de identitate ale parintilor/tutorelui legal instituit (copia sentintei de divort - daca estecazul); c) copie a actelor de identitate ale copilului/elevului/tanarului (certificat de nastere/carte de identitate); d) caracterizarea; e) referat/scrisoare medicala de la medicul de familie/specialist; f) fisa de evaluare complexa; h) fişa psihopedagogica eliberatade unitatea de invatamant; i) fisa privind traseul educational; j) fisa medicala sintetica; k) foaie matricola (copie xerox), daca este cazul; l) ultimul certificat de orientare scolara si/sau profesionala, daca este cazul.

10. Diagnosticareaabuzivă a copiilor ca având CES, pecriterii de rasă,naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la o categoriedefavorizată, precum şipebazaoricărui alt criteriu, se sancţionează conform legilorînvigoare. ART. 75 • Înunităţile de învăţământ special pot fiînscrisisiscolarizaţi, de regulă,copii/elevi cu deficienţe/dizabilităţimedii, severe, grave, profunde, asociateînbazacertificatului de orientare din cadrul CJRAE. ART. 76 • Îngrupele/clasele integrate înînvăţământul de masăpot fiînscrisi, de regulă,copii/elevi cu dificultăţi/tulburări de învăţare, dificultăţi de adaptare, de integrare,precumsicei cu deficienţe/dizabilităţiusoaresau moderate. O astfel de integrarese realizeazăsi individual.

11. ART. 79 Orientareascolarăsiprofesionalăa copiilor/elevilor /tinerilor cu CES seface numai cu acordulfamiliei/întreţinătorilorlegali. Unitatea de învăţământ de masăîn care estescolarizatcopilul/elevul/tânărul cu CES esteobligatăsăîiacordeasistenţă educaţionalăcorespunzătoarenevoilor sale de dezvoltare, fie princadrul didactic de sprijin, fie prinprograme de intervenţiepersonalizate.

12. ART. 15 Scopul educaţiei speciale si speciale integrate este învăţarea, educarea,reabilitarea, recuperarea, adaptarea şi integrarea scolară, profesională si socială a copiilor /elevilor/tinerilor cu CES sau cu alte tipuri de cerinţe educaţionale ART. 17 Educaţia scolară a copiilor cu CES trebuie să corespundă nevoilor dedezvoltare ale copiilor, prin evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şiprin asigurarea reabilitării/recuperării si compensării deficienţelor ori tulburărilor dificultăţilor de învăţare. În instituţiile si structurile de învăţământ special si special integrat careutilizează planul de învăţământ de la şcoala de masă se aplică programele scolare si manualelecorespunzătoare acestui plan de învăţământ, adaptate tipului dedeficienţă/dizabilitate.

13. ART. 18 Educaţia specială si specială integrată trebuie să îi ajute pe copiii/elevii cu CESsau alte tipuri de cerinţe educaţionale să atingă nivelul posibil de dezvoltareindividuală cât mai aproape de dezvoltarea normală • , prin acumularea experienţeinecesare învăţării scolare si sociale; • formarea abilităţilor necesare învăţării înscoală; • însusirea cunostinţelor; • formarea priceperilor si a deprinderilorfuncţionale utile integrării sociale, profesionale si vieţii culturale în comunitate; • asigurarea sanselor si a condiţiilor pentru continuarea pregătirii scolare pe diferitetrepte de învăţământ.

14. Facilităţi acordate unităţilor de învăţământ integratoare ART. 52 "Grupa/clasaintegratoare" se constituiepentruintegrarea a 2 - 4 elevi cudeficienţe/dizabilităţiîntr-o grupă/clasădin învăţământulprescolar, primarsaugimnazial din învăţământul de masă. Efectivulgrupei/claseiintegratoareesteredusfaţă de media efectivelorobisnuite, de regulăcu câte 2 - 3 copii/elevipentrufiecarecopil cu CES. ART. 22 Cadrele didactice din unităţile de învăţământ integratoare beneficiază de cursuri de formare în domeniul educaţiei incluzive, organizate Ministerul, Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

15. ART. 23 (1) Cadrelor didactice care lucrează cu copii/elevi cu CES integraţi în unităţi de învăţământ de masă li se vor acorda în fişele de evaluare cel puţin 5 puncte pentru fiecare copil/elev integrat, dar nu mai mult de 10 puncte. (2) Se recomandă inspectoratelor şcolare judeţeneca, la întocmirea grilei cu punctajele prevăzute pentru obţinerea gradaţiei de merit şi a distincţiilor, să stabilească pentru cadrele didactice din învăţământul de masă care integrează copii/elevi cu CES un punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea unor performanţe în pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi olimpiadele şcolare. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului poate aprobaorganizarea de programe educaţionale de tip "a doua şansă" în vedereapromovării învăţământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârstacorespunzătoare clasei şi care nu au absolvit acest nivel de învăţământ până lavârsta de 14 ani.

16. Servicii de sprijin educaţional oferite în şcoală Activităţi de adaptare curriculară realizate de către profesorul de sprijin în colaborare cu cadrele didactice de la clasă; Activităţi de învăţare individualizată susţinute de profesorul de sprijin; Activităţi terapeutice şi recuperatorii individualizate/grup(terapie logopedică şi consiliere şcolară şi terapie ocupaţională); Consilierea cadrelor didactice realizată de profesorul consilier şcolar, profesorul logoped şi profesorul itinerant; Consilierea părinţilor privind iniţierea în problematica CES realizată de profesorul consilier şcolar, profesorul logoped şi profesorul itinerant; Consilierea elevilor se realizează după caz şi în colaborare şi cu asistentul social de la CJRAE.

17. Evaluarea progresului şcolar ART. 93 • Personalul didactic dădovadă de flexibilitatesiadapteazăsituaţiilede învăţare, strategiile, materialele, metodele, mijloacelesiresurselepentrurealizareaprogresuluiscolar al fiecărui elev. ART. 94 • Se face continuu, formativ, prinevaluareasecvenţială de la fiecarelecţie/activitate, precumsievaluareaperiodică, sumativăsiceasemestrială a activităţii scolare; • Poatefievaluatprin: chestionareaorală, probescrise, probe practice, scările de apreciere, verificarea cu ajutorulmasinilor,evaluareaprinproiecte, portofoliul, testul didactic, precumsiprinexamene; • Seţine cont de tipul/gradul de dizabilitate aelevului; • Se asigură un timp de lucrumai mare, 30 - 60 de minute,precumsialteadaptărispecificeînvedereaelaborăriilucrării; • Se varealiza o evaluarediferenţiatăînfuncţie de evoluţiaproprie a copilului, pebazaunordescriptori de performanţă, stabiliţi deînvăţătorul/profesorulclaseisi de cadrul didactic de sprijin;

18. Un elev cu dificultăţide învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială. • Elevii cu CES care urmează curriculumul de masă adaptat sau curriculumulspecific învăţământului special pot susţine evaluările prevăzute la art. 74 dinLegea nr. 1/2011, la solicitarea scrisă a părintelui/tutorelui legal instituit. ART. 25 • Pentru asigurarea egalităţii de şanse, toţi elevii cu CES care participă la evaluările prevăzute de art. 74 din Legea nr. 1/2011 şi la examenele/concursurile locale şi naţionale beneficiază de adaptarea condiţiilor de desfăşurare a acestora, pe baza recomandărilor formulate în certificatul de orientare şcolară şi profesională.

21. Tipurile de deficienţe ale copiilor/elevilor din Şcoala gimnazială nr.12 Tulcea- • Intelect de limită - 12 copii • Deficienţă mentală uşoară – 6 copii • Deficienţă mentală gravă, handicap asociat -1copil La fiecare dintre aceste deficienţe se asociază şi altele: • Tulburări de pronunţie • Retard verbal • Tulburări grafo-lexice • Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenţie • Tulburări de reactivitate şi comportamentale • Tulburări emoţionale • Tulburare spectru autism • Tulburări de ataşament • Malformaţii congenitale • Epilepsie • Astm bronşic

22. Dificultăţi în realizarea integrării elevilor cu CES În colaborarea cu familia • Nu informează cadrele didactice despre problemele copilului; • Refuză/ Neagă problemele copilului când îi sunt aduse la cunoştinţă; • Nu sunt de acord cu diagnosticarea medicală; • Întârzie întocmirea dosarului şi expiră adeverinţa medicală; • Renunţă la medicaţia copilului fără acordul medicului; • Nu colaborează în exersarea acasă a terapiei logopedice; • Au o slabă participare la întâlnirile de consiliere; • Nu supraveghează/sprijină elevii în pregătirea şcolară; • Consideră că obţinerea Certificatului de orientare şcolară îi asigură promovarea fără a fi prezent/fără a-şi pregăti temele şcolare.

23. În colaborarea cu copiii/elevii • Absentează pentru că după ore au activităţi recuperatorii/au un program organizat în centrele de plasament; • Nu au manuale/rechizite; • După ore sunt obosiţi pentru terapia logopedică; • Refuză/ uită să vină la cabinet la ora stabilită; În colaborarea cu profesorii • Realizarea programelor adaptate în colaborare cu profesorul de sprijin; • Respectarea obiectivelor din programele adaptate; • Adaptarea tezelor şi a testelor ca durată şi grad de dificultate; • Schimbarea atitudinii faţă de elevii cu CES • Disponibilitatea de timp pentru consiliere. În colaborarea cu familiilecelorlalţi copii • Manifestă nemulţumire faţă de copiii cu CES din cauza tulburărilor de comportament; • Îşi retrag copiii din şcoală sau din clasa integratoare. În colaborarea cu conducerea şcolii • Număr mare de elevi în clasele integratoare; • Repartizarea inegală a elevilor cu CES în clase. În colaborarea cu ISJ şi DGASPC • Integrarea nu s-a realizat gradual şi planificat. • Repartizarea unui număr de 51 de copii din centrele de plasament dintre care unii au certificate de orientare şcolară iar 11copiiau dosare pentruSEOSP.

24. Etapele integrării copiilor cu CES în şcoala de masă : • Sensibilizarea - prin acţiuni de informare; • Trainingul - învaţă principii, metode şi tehnici adecvate activităţilor instructiv-educative cu elevii deficienţi şi/sau dificili şi, în acelaşi timp, modalităţile prin care aceste metode şi tehnici pot fi adaptate în timpul orelor la clasă; • Luarea deciziei-implică reorganizarea structurilor funcţionale ale şcolii şi revizuirea atitudinii tuturor angajaţilor şcolii; • Tranziţia- adoptarea noilor modalităţi de lucru în plan didactic şi renunţarea la unele stereotipuri dar şi schimbări privind structura claselor, dotările necesare în clasă şi în şcoală, curriculum flexibil şi accesibil, modalităţi noi de relaţionare şi colaborare cu părinţii copiilor; • Evaluarea procesului - să se facă periodic prin implicarea tuturor părţilor: profesori, elevi, părinţi, membri ai instituţiilor locale .