Defini ția Partea a II-a

1. CURS VIII DefinițiaPartea a II-a Asist dr. Mihai BURLACU

2. Cuprins • Criteriu:După felul entităților definite • Definiţii nominale • Definiții reale • Reguli pe care trebuie să le respecte definițiile pentru a fi corecte • Regula de extensiune • Regula de intensiune • Regula de relație

3. Criteriu:După felul entităților definite Definiții nominale Definiții reale • Definituleste o expresie (un nume) • Sunt definiţii de dicţionar • O definiţie nominală menţionează termenul de definit, arătând ce se înţelege prin acesta • Definiţiile reale precizează conţinutul termenilor • O definiţie reală foloseşte termenul de definit, arătând ce este (reprezintă) acesta

4. Definiţii nominale • De înregistrare, adică de consemnare a înţelesuluiexpresieiînlimbaj; • De precizare, aducând o completare la înţelesuluneiexpresiisaumodificându-iînţelesulînfuncţie de cunoştinţelenoi; • Stipulative, adică de conferire a unei accepţiuni noi unui termen existent deja la introducerea lui într-un context nou, sau de introducere a unei construcţii lingvistice noi.

5. Definițile stipulative Observație: Definiţiilestipulative se pot transformaîntimp, prinintrareatermenilordefiniţiînlimbajulcurent, îndefiniţii de înregistrare.

6. Definiții reale Generice Funcționale Operaționale Relaționale Genetice

7. Definiții reale (I) • Generice, adică prin gen proxim şi diferenţă specifică, aplicabile termenilor generali, cuprinşi între speciile ultime şi genul suprem în universul de discurs; • Genetice, în care definitorul indică modul de formare a obiectului. • De exemplu, tot de la geometrie dar mai puţin colţuros, Cercul este figura geometrică obţinută prin rotirea cu 360° a unui punct în jurul altui punct fix, la o distanţă constantă de acesta;

8. Definiții reale (II) • Funcţionale, în care definitorul arată funcţia definitului în ansamblul funcţional; • De exemplu, Fondul de ten este produsul cosmetic care acoperă denivelările pielii, conferindu-i acesteia un aspect plăcut. • Relaţionale, în care definitorul indică relaţiile specifice ale definitului; • De exemplu, Unu (1) este numărul cu care înmulţind orice alt număr se obţine tot acel număr. • Operaţionale, în care definitorul indică operaţiile de identificare a definitului; • De exemplu, Acidul este substanţa chimică ce înroşeşte hârtia albastră de turnesol.

9. Reguli • Regula de extensiune: • Prealargă • Preaîngustă • Cu termeniîncrucişaţi • Regula de intensiune: • Tautologică • Circulară • Ne-necesarnegativă • Echivocă • Regula de relaţie: Definiţiatrebuiesă fie consistentă. Astaînseamnăcădefiniţia nu trebuiesăcontrazicăaltedefiniţiisaupropoziţiiacceptateînuniversul de discurs. De exmplu, Capul Horn estemarginealumii nu poate fi împreunăadevărată cu propoziţiaacceptatăînuniversul de discurs al ştiinţeicontemporanePământul e rotund.

10. Regula de extensiune (I) Definiţia trebuie să fie adecvată. Asta înseamnă că definitorul şi definitul trebuie să fie exprimaţi prin termeni cu aceeaşi sferă. În caz contrar, definiţia (incorectă) este: • Prealargă:Încazulîn care definitorulestesupraordonatdefinitului. • Pătratuleste un patrulaterechilateral.este un exemplu de astfel de definiţieprealargă. • Prea îngustă:În cazul în care definitorul este subordonat definitului. • Paralelogramul este un patrulaterechilateral. este un exemplu de astfel de definiţie prea îngustă.

11. Regula de extensiune (II) • Cu termeni încrucişaţi:Adică prea îngustă sau prea largă în funcţie de direcţia de abordare. • Paralelogramul este un patrulater cu diagonale congruente. este un exemplu de definiţie cu termeni încrucişaţi (este definiţie prea largă întrucât trapezul isoscel este de asemenea patrulater cu diagonale congruente, fără a fi paralelogram, şi este definiţie prea îngustă întrucât există paralelograme care nu au diagonale congruente, ca rombul). • Cartea este instrument didactic. • Naţiunea este comunitatea vorbitorilor unei limbi.

12. Regula de intensiune (I) Definiţia trebuie să fie clară. Asta înseamnă că definitorul trebuie să fie mai clar decât definitul. În caz contrar, definiţia (incorectă) este: • Tautologică, încazulîn care definitorulrepetădefinitul. • Existenţaesteceeaceexistă. • Circulară, dacădefinitorul se sprijină, la rândullui, pedefinit. • Frumosulesteceeacesuscităsimţulestetic(cândSimţulesteticestesimţulfrumosului) Observație: Definirea termenilor corelativi prin intermediul relaţiei care îi uneşte nu este definiţie circulară. • Cauza este un obiect sau un proces care precede şi produce cu necesitate un alt obiect sau proces denumit efect.

13. Regula de intensiune (II) • Ne-necesarnegativă, încazulîn care definitorulindicăceeace nu estedefinitul, nu ceeaceesteacesta. • Liniacurbăestelinia care nu estenicidreaptănicifrântă(este definiţie ne-necesarnegativă). Observație:Negaţia lingvistică nu exprimă cu necesitate o negaţie logică. • De exemplu, Paralelele sunt drepte din acelaşi plan care nu se întâlnesc niciodată. nu este din punct de vedere logic o definiţie negativă (predicatul logic aferent ei este distanţă constantă în plan între cele două drepte) • Echivocă, încazulîn care definitorulcuprindetermeni cu semnificaţieşisens imprecise. • Repetiţiaeste mama învăţăturii.

14. Regula de relație Definiţiatrebuiesă fie consistentă. Astaînseamnăcădefiniţia nu trebuiesăcontrazicăaltedefiniţiisaupropoziţiiacceptateînuniversul de discurs. • CapulHorn estemarginealumii nu poate fi împreunăadevărată cu propoziţiaacceptatăînuniversul de discurs al ştiinţeicontemporanePământul e rotund.