Dorohoi Oraşul copilăriei mele

1. Dorohoi Oraşul copilăriei mele Material realizat de Acojocăriţei Diana-Silvia Clasa a VI – a A

2. Date principale • Judeţ: Botoşani • Primar: Dorin Alxandrescu • Populaţie: 30.949 locuitori • Cod postal: 715200

3. Vechiul Dorohoi Prima mențiune documentară datează din 6 oct. 1407. Când boierii moldoveni reînnoiesc în orașul Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se afla și Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care exportau cai la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de 27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl consideră întemeietorul activității administrative la Dorohoi. În 1495, Stefan cel Mare zidește aici biserica Sf. Nicolae. În secolul al XV-lea orașul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. În 1509 este prădat de poloni iar în 1510 și 1513 de Tătari. Refăcut în 1568 devine reședința vornicului țării de sus până în 1778. Din prima parte a secolului al XV-lea se păstrează și pecetea orașului, descoperită de Nicolae Iorga într-un act din 1635.

4. Aşezare geografică Orasul Dorohoi este situat in nord-estul tarii, la o distanta de 493 km de Bucuresti, pe calea ferata si de 488 km, pe sosea. In cadrul judetului botosani se gaseste in nord-vestul acestuia, la 35 km de municipiul cu acelasi nume. Din punct de vedere geografic, Dorohoiul este asezat in vecinatatea zonei de contact dintre Podisul Sucevei (regiunea de dealuri inalte Bour-Ibanesti de pe stanga Siretului) si campia Moldovei, in depresiunea Dorohoi, pe cursul superior al raului Jijia, in aval de confluenta acestuia cu paraul Buhai. Intravilanul Dorohoiului se desfasoara intr-o regiune de relief colinar, fragmentata de Jijia si afluentii sai (paraiele Buhai, Morii si Ladarita-Zahorna).

5. Vegetaţia din zona Dorohoiului Condiţiile naturale, îndeosebi cele de relief, climă şi sol şi-au pus amprenta asupra răspândirii şi diversificării vegetaţiei în zona oraşului Dorohoi. Vegetaţia de aici este tipic de silvostepă. În S oraşului pe versanţii dealului Polonic cresc: salcâmi, frasini, paltini, plopi, salcii, măceşi,etc. În N oraşului, pe versanţii dealului Trestiana cresc tufe porumbar, dediţei, ciuboţica-cucului.

6. Biserici Biserica Sfantul Nicolae Biserica  a fost ridicata de Stefan cel Mare , sfintita  pe 18 octombrie 1495 , si a fost construita pe locul uneia mai vechi . Se mai numeste si Sf Nicolae Domnesc deorece  Dorohoiul este mentionat ca resedinta secundara a domnului Moldovei de pe vremea lui Alexandru Cel Bun , apoi , in anul 1499, dupa zdrobirea ostilor polone conduse de  Ioan Albert pe teritoriul comunei Varfu Campului, Stefan cel Mare se retrage la Dorohoi pentru “odihna si reculegere ” Bisericuţa de Lemn ,, Naşterea Maicii Domnului” are o importanţă deosebită pentru toţi locuitorii oraşului, cucernicii preoți și credincioșii ai bisericuței râvnind neîncetat spre a împlini voia lui Dumnezeu și a-și apăra glia strămoșească.

7. Educaţie Şcolile din Dorohoi SCOALA CU CLASELE I-VIII NR 8 "MIHAIL KOGALNICEANU Şcoala Nr.5 Spiru Haret beneficiază de sală de sport, cabinede de muzică, informatică, fizică şi chimie.

8. Instituţii din Dorohoi Primaria din Dorohoi

9. Hoteluri, restaurante Chiar dacă nu era un centru turistic renumit, oraşul avea nevoie de unităţi specializete pentru acest domeniu ( cazare,masă). Ele nu se ridicau la un nivel superior de servire, totuşi erau utile şi aduceau venituri importante proprietarilor. Astăzi dorohoiul dispune de hotelul şi restaurantul ,,Splendid” , de complexul turistic ,, Trei brazi”, şi localurile ,, Commando” şi ,,Patti Chips”. Trei Brazi Patti Chips

10. Personalităţi Dorohoiene In Dorohoi s-au nascut, au trait sau au activat personalitati de seama ale stiintei, culturii si artei românesti: Nicu Gane, Spiru Haret, Pastorel Teodoreanu, Ion Pillat si nu în ultimul rând, marele nostru muzician GEORGE ENESCU . Actori: Octavian Cotescu (1931-1985) Ştefan Tapalagă(1933-1994) Dan Condurache (1952) Gabriel Pintilei (1978) Octavian Strunilă(1981) Spiru Haret

11. Muzee Muzeul Memorial George Enescu Se află situat în clădirea de pe strada cu acelaşi nume, casa aparţinând familiei Enescu, construită în stil moldovenesc. După moartea tatălui, George Enescu continuă să vină la Dorohoi,găsind aici un loc prielnic pentru odihnă şi creaţie. Muzeul de Ştiinţele Naturii Devenit muzeu de ştiinţe ale naturii, micuţa colecţie de biologie îşi va mări numărul cu încă 247 de piese primite în schimb de la muzeul din Botoşani şi de va ocupa cu întregul etaj al fostei Prefecturi Dorohoiene. Clădirea este considerată monument istoric prin măreţia şi arhitectura ei, fiind construită la sfârşitul secolului al XIX – lea de arhitecţi italieni.

12. Festivaluri Mărţişor Dorohoian Prestaţia bună în planul muzicii uşoare a avut drept connsecinţă oraganizarea Festivalului de muzică uşoară ,, Mărţişor Dorohoian” prima ediţie find organizată la inţiativa profesorului Gh. Grigoraş. Acest festival a favorizat prezenţa la Dorohoi a unor compozitori de valoare: Titusa Andrei, Radu Şerban, dar şi a unor nume sonore ale muzicii uşoare româneşti : Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Cătălin Crişan, Mădălina Manole, Nicola. Câştigătorii trofeelor au devenit cântăreţi de renume ai scenei româneşti: Carmen Rădulescu, Gabriel Dorobanţu, Mihai Treistariu.

14. Un cuvânt de încheiere Ceea ce pot spune din tot sufletul este că sunt Dorohoian şi sunt mândru! Oricât de departe m-ar duce drumurile vieţii nu voi uita niciodată locul de unde am plecat! Te iubesc Dorohoi!

15. Surse de informare: • www.wikipedia.ro • www.blogprinvizor.ro • www.dorohoi.bravehost.com • Dorohoi 600 File de Monografie-Editura TIPO-AND Dorohoi, 2007