Ziua Mondiala a Inimii ( ZMI ) 2011 29 septembrie CONTEXTUL CELEBRARII CRSP Bucuresti

1. Ziua Mondiala a Inimii (ZMI) 2011 29 septembrie CONTEXTUL CELEBRARII CRSP Bucuresti Compartiment PromoSan

2. Scurt istoric Ziua Mondială a Inimii (ZMI)a fost celebrata sub auspiciile Federatiei Mondiale a Inimii (FMI) in ultima duminica din septembrie, incepand cu anul 2000. FMI este o organizaţie nonguvernamentală, singurul organism de talie mondială angajat in lupta globală împotriva bolilor de inimă şi accidentelor vasculare cerebrale ce produc anual milioane de decese, cu deosebire în ţările cu venituri mici şi medii. FMI reuneste 200 de organizaţii membre - societăţilor naţionale de cardiologie si fundaţii ale inimii din peste 100 de ţări, precum si grupări continentale ale acestora (Societatea Europeană de Cardiologie şi Reţeaua Europeană a Inimii - EHN); ca membri asociaţi, din FMI mai fac parte unele societăţi medicale naţionale non-cardiologice active în prevenirea şi controlul bolilor cardiovasculare (BCV), organizatii internaţionale similare precum şi asociaţi individuali din ţări unde membria prin societati/ fundatii nu este posibilă. În 2010, la jubileul ZMI de 10 ani, FMI a lansat un raport unic privind “Starea Inimii” ce reflecta progresele impotriva BCV din ultima decada si sensibilizeaza publicul, corpul medical si decidentii in privinta dificultatilor inca de depasit in combaterea inamicului public nr 1 al sanatatii si vietii in lume (http://www.world-heart-federation.org/fileadmin/user_upload/documents/WHD2010/FINALStateoftheHeartCVDReport121010.pdf). Incepand cu anul 2011ZMIare loc la data fixa de 29 septembrie si este coordonata pe plan international de parteneriatul FMI – OMS.

3. Prioritatile FMI 2010-2015 1. Sporirea atentiei acordate sanatatii cardiovasculare in agenda sănătatii la nivel mondial. 2. Progresele in tratarea BCV. 3. Promovarea alimentatiei benefice inimii şi a activitatii fizice in masa. 4. Progrese la nivel global in preventia, diagnosticul si controlul hipertensiunii arteriale. 5. Promovarea unei lumi fără tutun. 6. Eliminarea febrei reumatismale şi minimizarea prevalentei bolilor de inima reumatismale.

4. Obiective strategice FMI 1. CONŞTIENTIZARESocietatile sifundatiile membre FMIsporesc conştientizarea publicaprivind prevenirea şi controlul BCV. Campaniile IEC ale FMI tintesc in primul rand persoanele cu risc BCV crescut care poate fi redus printr-o alimentatie sanatoasa, prin activitate fizica sustinuta si prin libere de tutun. 2. PROMOVARE FMI pledează pentru politici favorabile sanatatii cardiovasculare in domenii precum tutunul sau obezitatea, dar şi pentru promovarea sănătăţii angajaţilor la locul de muncă. FMI solicita includerea bolilor netransmisibile (BNT) pe agenda mondiala în domeniul sănătăţii, pentru a contracara epidemia BNT în ţările sarace şi cu venituri medii. 3. CERCETARE APLICATAFMI vizeaza măsuri inovatoare de reducere a factorilor de risc BCV prin intermediul proiectelor de cercetare. In acest sens, FMI colaboreaza cu ministerele nationale ale sănătatii, societarile stiintifice internationale, precum si cu OMS, pentru a elabora ghiduri si modele de bune practici pentru prevenirea si controlul eficient al BCV. 4. DISEMINARE STIINTIFICA, FORMARE DE COMPETENTE FMI organizeaza un congres mondial la fiecare 2 ani, ateliere de lucru si cursuri de pregătire, editeaza două jurnale stiintifice proprii, acorda burse de studii.

5. Tema, sloganul si imaginea cheie WHD 2011: O Lume Ziua Mondială a Inimii va reprezenta o ocazie deosebita de a transmite mesajele si rezultatele reuniunii la nivel inalt a ONU privind bolile netransmisibile – septembrie 2011, precum şi de a accentua importanţa prevenirii si controlului bolilor cardiovasculare in agenda mondiala de sănătate. Un camin După doi ani consecutivi de concentrare asupra sanatatii inimii la locul de muncă, în acest an FMI si OMS cheama fiecare persoana si familie sa-si reduca riscul bolilor cardiovasculare. Se cerefiecaruia sa ia masuri favorabile sanatatii inimii in propriul camin, precum alimentatia sănătoasa, activitate fizica sustinuta şi oviata fara tutun. O Inima Ca întotdeauna, accentul va fi pus pe imbunatatirea sanatatii cardiovasculare pentru toate natiunile lumii.

6. Scop: Sporirea responsabilitatii fiecarei familii pentru sanatatea inimilor proprii • Obiectiv: Reducerea morbiditatii si mortalitatii BCV prin intervetii simple asupra stilului de viata la nivelul fiecarui camin – complementare reglementarilor macro-sociale la nivel national si international

7. O lume • BCV reprezinta cauza a 29% din totalul deceselor inregistrate la nivel global - numărul unu în lume in privinta mortalitatii. • Liderii mondiali au recunoscutprioritatea prevenirii şi controlului BCV, alaturi de alte bolinetransmisibile, incluzand cancerul, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharat. • Cu toate acestea, este important ca eforturile de combatere a BCV sa nu fie lasate numai in seama factorilor de decizie politică şi a liderilor mondiali. • Fiecare persoana poatecontribui la atenuarea poverii BCV, pentru individ si societate, prin învăţarea, insusirea şi aplicarea unor măsuri simple dar vitale pentru reducerea expunerii lor si a familiilor lor la factorii de risc BCV. • Ca nucleu pentru activităţile de familie şi punct focal in viata noastra, caminul este locul ideal unde se pot lua primele măsuri pentru sanatatea inimii. • Acesta este motivul pentru care de Ziua Mondiala a Inimii 2011, FMI şi OMS îşi concentrează eforturile catrecaminul fiecaruia.

8. UN CAMIN FMI propune patru pasi pe care fiecare familie ii poate asuma. 1.Eliminarea fumatului din camin • Este recunoscut ca renuntarea la fumat in propria locuinta îmbunătăţeste semnificativ sănătateaintregii familii. • Introducerea unei reguli de tipul “pentru fiecare tigara fumata, cel interesat va indeplini o activitate casnica suplimentara”, ar putea stimula excluderea fumatului din locuinta. 2. Alimentatie sanatoasa Consumul a cel putin 5 portii de fructe & legume si limitarea aportului total de sare la cel mult o lingurita zilnic sunt regulile de baza. • Ziua trebuie inceputa cu consumul unui fruct. • Prânzular trebui pregătit la domiciliu pentru a asigura optiunile cele mai sanatoase la locul de munca sau scoala. • Fiecare masa de seară trebuie sa conţina cel puţin două sau trei portii de legume. In vigneta: o alimentatie saraca in grasimi saturate si sare dar bogata in fructe si legume poate preveni BCV.

9. UN CAMIN (continuare) 3. Activitate fizica recreativa • Timpul petrecut înfaţa televizorului trebuie limitat la cel mult două ore pe zi. • Fiecare familie ar trebui sa prevada activităţi saptamanale în aer liber precumexcursii cu bicicleta, drumeţii sau pur şi simplu activitati gospodaresti in jurul casei (de ex. in grădină). • Masina ar trebui inlocuita cu bicicleta sau cu mersul pe jos,In vigneta: doar 30 min. de la domiciliu la locul de munca, atunci cand este posibil. de exercitii zilnice pot 4. Cunoasterea parametrilor cardiovasculari in scop preventivpreveni accidente • Cu ocazia campaniilor de preventie, un cadru medical va poate cardiovasculare severe • măsura tensiunea arteriala, colesterolul si nivelul de glucoză in sange, împreună cu circumferinta şoldului şi indicele de masă corporală (IMC); impreuna cu genul, varsta si statutul de (ne)fumator, aceste date pot preciza riscul BCV. • Odată cunoscut acest risc, se poate dezvolta un plan de acţiune individual pentru mentinerea sau imbunatatirea sanatatiicardiovasculare. Acest plan ar trebui sa fie afisat ca un mementoîn fiecare camin. Adoptarea celor patru masuri de mai sus, poate contribui simtitor la diminuarea factorilor de risc BCV. Totusi, in paralel, este importanta informarea in privinta măsurilor de luat in cazul unui atac de cord sau accident vascular cerebral.

10. O inima • În fiecare an, 17,1 milioane de vieţi inceteaza din cauza BCV, iar 82% din decese au loc în ţările sarace şi cu venituri medii (conform OMS 2005). Se estimează că pânăîn 2030 aprox. 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza BCV , cele mai afectate fiind estul Mediteranei si Asia de sud- est. • Aceasta mortalitate excesiva este nemeritata, deoarece prin măsuri simple precum alimentatia sanatoasa, activitatea fizica regulata si evitarea fumatului, majoritatea acestor decese ar putea fi prevenita. In vigneta: BCV – inamicul public nr.1 al omenirii – cauzeaza 29% din toate decesele inregistrate anual pe glob. Totusi, nu toate accidentele cardiovasculare pot fi prevenite. Serviciile medicale de urgenta trebuie solicitate imediat, dacă exista suspiciunea că un membru al familiei a suferit un infarct sau accident vascular cerebral.

11. Mesaje cheie • Majoritatea deceselor cauzate de BCV pot fi prevenite. • Hipertensiunea arterială nu are simptome clare, dar poate provoca brusc un accident vascular cerebral sau un atac de cord. De aceea tensiunea arteriala trebuie verificata cu regularitate. • Diabetul creşte riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral. In prezenta diabetului zaharat in organism, tensiunea arteriala şi nivelul de zahăr din sânge trebuie controlatefrecvent. • Supraponderabilitatea creşte de asemenea riscul de accidente cardiovasculare. Greutatea corporală ideală se menţine prin activitate fizica zilnica si prin alimentatie sanatoasa. • Peste 80% din decesele cauzate de BCV au loc în ţările sarace si cu venituri medii si afecteaza aproape în mod egal barbatii şi femeile. Riscul cardiovascular al femeilor creste considerabil dupa menopauza. • Accidentele cardiovascularepot fi fatale in absenta asistenţei medicale de urgenta.

12. Inegalitati in distributia BCV • Peste 80% din decesele la nivel mondial datorate BCV survin în ţările sarace şi in curs de dezvoltare. • Locuitorii acestor tari sunt expusi la multiplii factorii de risc care conduc la BCV si la alte boli netransmisibile şi sunt mai puţin conectati la eforturile de prevenire decât cei din ţările dezvoltate. • Pacientii din ţările sarace care suferă de BCVşi alte boli netransmisibile au mai puţin acces la servicii eficiente şi echitabile de îngrijire a sănătăţii, inclusiv la servicii de detectare precoce. • Ca rezultat, mulţi indivizi din astfel de tarimor mai tineri din cauza BCV, adesea în cei mai productivi ani ai vietii lor. • Persoanele sarace din categoria tarilor sarace sau in curs de dezvoltare sunt cele mai afectate. Se poate dovedi că BCV şi alte boli netransmisibile contribuie la sărăcie:de exemplu, cheltuielile de îngrijire a sănătăţii pentru o gospodărie cu un membru al familiei afectat de BCV pot reprezenta 30% sau mai mult din cheltuielile anuale ale gospodăriei. • La nivel macro-economic, BCV reprezinta o povară grea pentru economiile ţărilor sarace:BCV si diabetul zaharat reduc PIB cu un procent estimat între 1 şi 5% în astfel de tari. Situatia este similara in tarile in curs de dezvoltarea rapida: se estimează,de exemplu, că între 2006 si 2015 China pierde 558 miliarde dolari venit naţional din cauza BCV si diabetului.

13. Rata standardizata a deceselor/100 000 in randul femeilor, cauzate de BCV si diabet, in 2008 Sursa: Global Health Observatory (GHO) (http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Females_2008.png) Comentariu: Romania figureaza in zona 301- 400 decese/ 100 000

14. Rata standardizata a deceselor/100 000, in randul barbatilor, cauzate de BCV si diabet, in 2008 Sursa: Global Health Observatory (GHO) (http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Males_2008.png) Comentariu: Romania figureaza in zona 401- 500 decese/ 100 000

15. Factori de risc BCV • Factorii de risc comportamentali sunt responsabili pentru aproximativ 80% dintre afecţiunile coronariene şi cerebrovasculare. Cei mai importanţi factori de risc comportamentali pentru bolile de inimă şi accidentul vascular cerebral sunt dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul de tutun. • Efectele unei diete nesănătoase şi ale inactivităţii fizice se manifestă prin tensiune arterială ridicată, nivelul ridicat de glucoză şi lipide din sânge, precum şi prin excesde greutate sau obezitate;aceştia sunt numiţi "factori de risc intermediari". • Există, de asemenea, determinanţi mai profunzi pentru bolile cardiovasculare, "cauzele cauzelor". Patologia cardiovasculară reflectă schimbările majore de ordin politic, economic şi cultural – globalizarea, urbanizarea şi îmbătrânirea populaţiei. În acest sens stresul şi sărăcia reprezintă cauze potenţiale ale bolilor cardiovasculare.

16. Preventia si tratamentul BCV Preventia eficienta a BCV necesita acţiuni cuprinzătoare si integrate: • Acţiunile cuprinzătoare de preventie necesită o combinare de strategii tintind reducerea riscurilorin toate straturile populatiei: atat pentru indivizii cu risc BCV foarte inalt (o minoritate) cat si pentru majoritatea caracterizata de nivele moderate, de obicei pentru mai multi factori de risc. • Abordările integrate se refera la masuri impotriva factorilor de risc comuni pentru principalele boli netransmisibile precum BCV, cancerul, bolile respiratorii cronice- anume dieta nesanatoasa, inactivitatea fizica şi consumul de tutun. Tratamentul (controlul) BCV necesita investiţii guvernamentale importante prin intermediul programelor naţionale si implica: • Medicatie eficienta si, de dorit, ieftina – ceea ce nu este intotdeauna cazul; de exemplu, riscul de recidivă sau deces dupa accidente coronare sau cerebrale implica o combinatie de statine pentru controlul colesterolului, antihipertensive eficiente si aspirina. • Interventii chirurgicale - incluzand by-pass-ul coronarian, angioplastia cu balon, plasare de stenturi, repararea sau inlocuirea de valve, transplantul de cord – proceduri cu riscuri si costuri substantiale. • Dispozitivele si tehnologii biomedicale costisitoare- incluzand stimulatoare si defibrilatoare cardiace implantabile, valve protetice, patch-uri pentru inchiderea scurgerilor intre cavitati.

17. Preventie sau tratament ? In multe ţări, incluzand Romania, sistemele de sanatate au de-a face covârşitor cu tratarea şi numai în măsură modestă cu prevenţia. Este raţiunea profundă care face ca în modelul epidemiologic Dever, acceptat de mulţi cercetatori, sistemul de sănătate are ponderea de numai 15% ca determinant al sănătatii, faţă de comportamentul (stilul de viaţă) al populaţiei 40%, biologia umană 25% şi mediul de viaţă 20%. Pentru România, ca şi pentru alte ţări în curs de dezvoltare, accesul la tratamente şi tehnologii medicale costisitoare este greu realizabil. Rămâne preventia = combaterea factorilor de risc pentru BCV la indivizii inca sanatosi, nici aceasta uşor de realizat în condiţiile standardului de viaţă dat, dar oferind eficienţă mai mare la nivel populaţional - aşa cum demonstrează experienţa finlandeză. Iniţiate la începutul anilor ‘70 pentru a reduce mortalitatea record în provincia Karelia de Nord, măsurile educative îndreptate în principal împotriva grăsimilor în alimentaţie, tensiunii arteriale şi fumatului au redus până în 2006 mortalitatea prin boală coronariană cu 85% la cohorta cea mai expusă - barbaţi 35-64 ani - iar în întreaga Finlandă, ce a preluat după prima decadă experienţa nord-kareliana, cu 80%. Din 1984 Finlanda şi-a exportat cunoştinţele astfel dobandite prin intermediul programului internaţional CINDI (Country-wide Integrated Non-communicable Diseases Intervention) sub auspiciile biroului EURO al OMS. Factorii de risc comuni pentru bolile netransmisibile în ierarhizarea CINDI sunt: fumatul, alimentaţia nesănătoasă, abuzul de alcool, sedentarismul şi stresul psiho-social. Dupa 40 ani (1969 – 2009) de progrese in preventie si tratament BCV, Islanda (populatie mica relativ omogena) raporteaza scaderea incidentei infarctului miocardic, grupa 25-74 ani, 550 >> 300/100.000 la barbati si 200 >>80/100.000 la femei; scaderea mortalitatii prin boala coronariana a fost explicata 72% prin atenuarea factorilor de risc BCV si 26% prin progresul in tratamente. Se poate conchide ca preventia si tratamentul BCV nu pot fi considerate antagonice, ambele fiind importante la nivel populational sau individual; cu toate acestea, un echilibru mai just intre ele in competitia pentru resursele sistemelor de sanatate poate contribui major la sanatatea cardiovasculara a natiunilor lumii.

18. Romania: mortalitatea & morbiditate BCV in context international si national In privinta mortalitatii standardizate prin boli ale aparatului circulator, dupa progrese lente incepand cu 1996, Romania inregistra in anul 2008 un numar de 558,32 decese/100 000 locuitori, inca mult peste tari din Europa de vest/centrala precum: Olanda 145,10, Islanda 174,92, Irlanda 191,95, Austria 212,65 sau Finlanda 223,97. In contextul national 2009, judeţele Satu-Mare cu 717,4/100 000; Sălaj 681,8; Caraş-Severin 656,4; Olt 654,9; Dolj 653,9; Giurgiu 645,5; Tulcea 626,8 si Maramureş 603,8 erau principalele furnizoare de supra-mortalitate BCV raportand valori peste media naţională standardizată de 548,6/100000. Incidenta specifica BCV in 2010 (date raportate de medicii de familie) a fost de 4248/100000, cea mai mare din 1970 incoace, intr-o serie cu 3872 in 2009 si 3626 in 2008.

19. Factori de risc BCV in stilul de viata din Romania Profilului factorilor de risc studiat la esantion populaţional de vârstă mijlocie-crescută dintr-o localitate considerată reprezentativă pentru România la inceputul anilor 2000 (studiul CINDI – Pucioasa) contureaza un stil de viaţă ostil sănătăţii inimii prin stres psiho-social major, fumat excesiv la ambele sexe, abuz de alcool la bărbaţi; veniturile mici (influenţând nutriţia) şi habitatul semirural ce implică efort fizic para-profesional (crescând activitatea fizică) modereaza alţi factori de risc. Stresul, fumatul şi abuzul de alcool rezonează cu nivelurile mortalităţii prin boli cerebrovasculare şi HTA la nivel naţional. Misiunea comunităţii de sănătate publică şi în particular a reţelei de promovare a sănătăţii se referă la reducerea intensităţii factorilor de risc inculcaţi în stilul de viaţă al populaţiei. Conform studiilor, stresul psihosocial, fumatul şi abuzul de alcool reprezintă principalii factori de risc pentru boli cardiovasculare în România, împotriva cărora trebuie concentrat tirul eforturilor educative. Campania ZMI 2011 focalizeaza pe caminul familial ca motor primordial al sanatatii cardiovasculare prin eliminarea fumatului, alimentatie sanatoasa si placa turnanta a activitatii fizice recreative; familia poate juca de asemenea un rol de protectie fata de stresul psihosocial si poate oferi resurse impotriva abuzului de alcool.

20. Actualitati de preventie si tratament BCV in Romania 2011 Dupa 1 an de existenta, Fundatia Romana a Inimii (FRI) a initiat pe 13 februarie 2011, Ziua Nationala a Preventiei BCV, la 2 ani de la constituirea Forumului National de Preventie. La Conferinta Grupului de Lucru Preventie si Recuperare al Societatii Romane de Cardiologie (SRC) din mai 2011 au fost abordate teme importante de preventie secundara precum: “Progresia de la HTA la evenimente cerebro-vasculare” sau “Prevenţia apariţiei accidentului vascular cerebral la pacienţii cu fibrilaţie atrială”. Conform raportarilor din 10 judete, reteaua DSP de promovarea sanatatii a organizat judete in saptamana ce a incadrat Ziua Nationala a Inimii din 4 mai 2011, activitati IEC precum: crosuri ale inimii si alte activitati de tipul “Miscare pentru sanatate” adresate tineretului scolar dar si adultilor, seminare in beneficiul pacientilor cronici BCV, masurari preventive ai parametrilor cardiovasculari pentru publicul larg, distribuiri de materiale IEC catre grupurile cu risc cardiovascular crescut si publicul larg, interventii media. Cadrul programelor de sanatate pentru anii 2011 si 2012, conform ord. MS si CNAS din 30.12.2010, contine masuri de prevenire si control BCV in mai multe programe nationale: Programul II de monitorizare a mediului de munca si viata: subprogramul II.1 privind protejarea sanatatii publice prin combaterea factorilor de risc din mediul de munca si viata (coordonator INSP); subprogramul II.2 tintind factorii de risc in alimentatie (INSP: CNMRM si CRSP-uri); Programul III de hematologie si securitate transfuzionala (Inst Nat Hemat Transf Nicolau); Programul IV privind bolile netransmisibile cu referire la Programul IV.1, programul de boli cardiovasculare (Spit Univ Urgenta Bucuresti) cu subprogramele 1.1 - tratament generic si 1.2 – tratament invaziv al infarctului miocardic acut; Programul national de diabet zaharat IV.4 (Inst Paulescu si INSP); Programul national V, de evaluare si promovare a sanatii si educatie pentru sanatate, cu subprogramele V.1 - promovarea unui stil de viata sanatos (INSP – CNEPSS) si V.2 – prevenire si combatere a consumului de tutun (Inst Pneumoftiz Nasta).

21. Resurse bibliografice • http://www.world-heart-federation.org/fileadmin/user_upload/documents/WHD2010/FINALStateoftheHeartCVDReport121010.pdf • http://www.who.int/cardiovascular_diseases/en/ • http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html • http://www.world-heartfederation.org/fileadmin/user_upload/images/About_us/About%20the%20World%20Heart%20Federation.pdf • http://www.cardioportal.ro/congrese/index/conferinta_nationala • http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Females_2008.png • http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Males_2008.png • http://www.sanatateatv.ro/stiri-medicale/evenimente-prilejuite-de-ziua-mondiala-a-inimii/ • Negoescu. R. Introducere în noua sănătate publică, Editura Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, Bucureşti 2001. • Anderson & Ryden, Iceland 1969 - 2009 success story, EUROPREVENT, Stockholm 2009 • *** Ordin comun MS nr 1591 si CNAS nr 1110 din 30/12.2010 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate pentru anii 2011 si 2012 • ***INSP – CNSISP, Anuarul de statistica sanitara pe 2009, Bucuresti 2011 • *** INSP – CNSISP, Sinteza operativa statistica sanitara 2010 • *** INSP – CNSISP, Miscarea populatiei 2010.