RAPORT DE EVALUARE PRIVIND PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

1. MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI RAPORT DE EVALUARE PRIVIND PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI SEMINAR “Planificarea de mediu – premisă pentru dezvoltarea durabilă” Universitatea Ecologică din Bucureşti 17 mai 2011

2. „O societate durabilă este cea care își modelează sistemul economic și social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute” Lester R. Brown DACĂ IEI O DECIZIE ŞI TE ÎNTREBI CE EFECTE VA AVEA ASUPRA COPIILOR, ATUNCI GÂNDEŞTI DURABIL !

3. Dezvoltarea durabilăse defineşte ca fiind dezvoltarea care “seconfruntă cu nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”,1987 “Raportul Brundtland – Viitorul nostru comun”. Dezvoltarea durabilăconstă în“mentinerea unui echilibruîntre necesităţile umane de îmbunătăţire a stiluluisi a sentimentului de viata mai bunăpe de o parte si pe de altă parte a conservării resurselor naturale şi a ecosistemelorde care depind generaţiileactuale şi viitoare”. Dezvoltarea durabilă este un“proces de schimbare in care exploatarea resurselor, directia investitiilor, orientarea dezvoltării tehnologice si schimbările instituţionale sunt făcute în concordanţă atât cu nevoile prezente cât şi cu cele viitoare”. Există peste 1000 de definiţii ale durabilităţii şi dezvoltării durabile, dar cea care se bucură de cea mai largă acceptare internaţională este cea din Raportul Brundtland(Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare).

4. Obiectivul major în domeniul protecţiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, la îmbunătăţirea stării de sănătate al acesteia, la conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural unic de care România beneficiază. Obiectivele strategice ale domeniului protecţia mediului sunt reprezentate de: • conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului; • protecţia sănătăţii umane; • utilizarea durabilă a resurselor naturale.

5. Planificareastrategică de mediueste un proces care stabileşte direcţia şi obiectivele necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecţie a mediului, ceea ce reprezintă de fapt noţiunea de dezvoltare durabilă. Planificarea (strategică) dezvoltăriireprezintă procesul participativ prin care comunitatea răspunde solidară la întrebările: “Incotro ne indreptăm? Ce trebuie făcut? şi Cum vom face ceea ce trebuie făcut ?” “In absenţa planificării, eşecurile apar ca o surpriză totală, fără a fi precedate de lungi perioade de depresie şi stress” “Dacă nu ai un plan, vei face parte din planurile altora” Planificarea strategică este un proces permanent, iar etapele elaborării şi realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu. Procesul de planificare de mediu este un proces care respectă principiile planificării strategice !

6. Planul de Acţiune pentru Mediureprezintă un instrument de sprijin dat comunităţilor în stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte problemele de mediu. El constituie un proces dinamic a cărui evoluţie este continuă datorită dezvoltării în timp a factorilor economici şi sociali. Realizarea acestuia se bazează pe o împletire de strategii şi capacităţi instituţionale şi investiţionale, astfel încât resursele financiare naţionale disponibile să fie optim utilizate. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediuluieste un instrument de implementare al politicilor din domeniu, prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării normelor interne şi a directivelor Uniunii Europene. Planul Regional de Acţiune pentru Mediureprezintă un instrument sectorial care trebuie să creeze suportul dezvoltării durabile unei regiuni, fiind parte integrantă a unui proces larg de stabilire a unui consens privind abordarea problemelor de mediu şi a modului de soluţionare a acestora. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediuluireprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu în cadrul unui judeţ prin abordarea principiilor dezvoltării durabileşi în deplină concordanţă cu planurile, strategiile şi alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional şi naţional. Agenda Locală 21reprezintă un proces de planificare participativă în domeniul dezvoltării durabile, proces orientat spre integrarea valorilor şi principiilor de dezvoltare durabilă în politicile şi acţiunile autorităţilor locale, implicarea cetăţenilor în procesul decizional la nivel local, promovarea parteneriatelor între sectoarele sociale.

7. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului trebuie considerat ca un instrument de planificare care abordează cele mai importante probleme de mediu prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în Romania reprezintă o particularizare a programului general de protecţie a mediului din Europa, o abordare specifică ţării noastre a problemelor de protecţia mediului, o concretizare a politicii româneşti în domeniul mediului, în strânsă corelaţie cu obiectivele dezvoltării durabile. Procesul de elaborare şi implementare a PNAPM trebuie să se fundamenteze pe îndeplinirea obiectivelor privind protecţia mediului.

8. Actualizarea periodică a Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului se face în concordanţă cu obiectivele strategice, măsurile prioritare şi acţiunile la nivel naţional rezultate din analiza privind evoluţia şi tendinţele care se manifestă în domeniul protecţiei mediului. In temeiul prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea de Guvern nr. 1635/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor modificată şi completată prin HG nr. 774/2010, HG nr. 918/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, HG nr. 1166/23.07.2004 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, s-a început procesul dereactualizare a Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

9. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Procesul de actualizare a impus stabilirea unui cadru de coordonare care să cuprindă modul de colaborare dintre componentele structurii organizatorice a Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, în funcţie de atribuţiile ce le revin. Structura organizatorică a cuprins următoarele componente : SECRETARIATUL TEHNIC a coordonat şi organizat toate activităţile legate de procesul de reactualizare. GRUPURILE DE LUCRU au desfăşurat activităţi şi proceduri specifice privind stabilirea obiectivelor, acţiunilor şi a portofoliului de propuneri de proiecte ale PNAPM (organizate pe domenii de activitate).

10. GRUPURI DE LUCRU Prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1170/19.07.2007 privind constituirea structurii organizatorice în vederea actualizării PNAPM a fost aprobată componenţa celor 7 grupuri de lucru, pe domenii specifice de mediu: Grupul de lucru 1 – Factor de mediu aer Grupul de lucru 2 – Factor de mediu apă Grupul de lucru 3 – Deşeuri şi substanţe chimice periculoase Grupul de lucru 4 – Protecţia naturii, biodiversitate şi păduri Grupul de lucru 5 – Urbanism, dezvoltare rurală şi protecţiaîmpotriva zgomotului Grupul de lucru 6 – Calitatea solului şi zone degradate Grupul de lucru 7 – Educaţie ecologică

11. COLECTAREA PROPUNERILOR DE PROIECTE La nivel naţional s-a iniţiat o procedură de colectare a propunerilor de proiecte pe domenii de mediu. In acest sens, fişa propunere de proiect însoţită de instrucţiunile de completare, lista directivelor (codificate) şi a convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniul mediului au fost transmise către agenţiile judeţene şi regionale pentru protecţia mediului. Aceste materiale au fost puse la dispoziţia publicului atât pe site-urile agenţiilor de mediu cât şi pe site-ul ANPM. Propunerile de proiecte au fost transmise de către unităţi economice din sectorul public sau privat, agenţii şi instituţii guvernamentale, unităţi ale administraţiei publice locale, organizaţii non-guvernamentale, persoane fizice. Propunerile de proiecte au vizat toate domeniile de protecţia mediului, considerate a fi de importanţă naţională, indiferent dacă ele fac sau nu parte din alte planuri sau programe sectoriale, regionale sau locale.

12. ANALIZA PROPUNERILOR DE PROIECTE Din totalul de 1001 propuneri proiecte primite de către membrii Secretariatului Tehnic, un număr de 568 (57%) propuneri proiecte au fost selectate pe baza criteriilor de selecţie şi prioritizare stabilite, iar restul de 433 propuneri proiecte au fost respinse. Din cele 568 propuneri proiecte selectate un număr de 211 propuneri proiecte au fost considerate de importanţă regională/locală fiind direcţionate, cu prioritate, către planurile regionale şi locale de acţiune pentru mediu. Portofoliul de proiecte al PNAPM a fost constituit din 357 propuneri proiecte.

14. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, actualizat în perioada 2007-2008, a cuprins proiecte selectate pentru a face parte din Portofoliul de proiecte al PNAPM şi proiecte care au primit punctaje favorabile pentru ideile conţinute, dar care nu au fost considerate ca având impact la nivel naţional, fiind transmise către agenţiile regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, pentru a fi luate în considerare la elaborarea documentelor actualizate ale planurilor regionale şi judeţene de acţiune pentru mediu. În perioada 2008-2010 a fost urmărită atât evoluţia propunerilor de proiecte cuprinse în Portofoliul de proiecte al PNAPM-2007, cât şi evoluţia propunerilor de importanţă regională/judeţeană, redirecţionate către planurile regionale şi judeţene de acţiune pentru mediu. Responsabilii de planificare de mediu din cadrul ARPM/APM au solicitat semestrial informaţii privind stadiul propunerilor de proiecte pe care le-au transmis Serviciului Dezvoltare Durabilă din ANPM. Informaţiile solicitate şi centralizate la nivelul ANPM au avut în vedere următoarele: • stadiul în care se află propunerile de proiecte; • efectele pe care proiectele finalizate sau aflate în curs de realizare le-au produs asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei; • dificultăţi întâmpinate în finanţarea sau implementarea proiectelor; • măsura în care autorităţile locale au fost implicate sau au sprijinit implementarea proiectelor; • propunerile beneficiarilor, ale autorităţilor locale sau ale agenţiilor pentru protecţia mediului referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare a proiectelor. Toate informaţiile obţinute au fost prelucrate sub formă de tabele şi reprezentări grafice, analize şi comentarii, fiind incluse în Raportul de evaluare privind stadiul de implementare al proiectelor din PNAPM – perioada 2007-2010.

15. In portofoliul de proiecte PNAPM - 2007 a fost inclus un număr de 357 propuneride proiecte. La sfârşitul anului 2010 situaţia proiectelor este următoarea: • 40 proiecterealizate • 97 proiecte în curs de realizare • 199 propuneri de proiecte • 6 proiecte respinse • 15 proiecte anulate Distribuţia procentuală a stadiului de realizare a proiectelor incluse în PNAPM(proiecte realizate, în curs de realizare, respinse, anulate şi rămase în stadiul de propunere de proiect), la nivel naţional, este prezentată în figura de mai jos în care se observă că ponderea proiectelor rămase în stadiul de propunere de proiect (55,7%) depăşeşte semnificativ ponderea cumulată a proiectelor realizate (11,2%) şi a celor în curs de realizare (27,2%). Principalele cauze ale numărului mare de proiecte nerealizate sunt următoarele: • Lipsa sau insuficienţa resurselor financiare; • Lipsa sprijinului autorităţilor locale; • Existenţa unor proceduri complicate de accesare a fondurilor; • Lipsa informării la nivel judeţean în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene.

16. Stadiul implementării proiectelor la nivel naţional, pe regiuni de dezvoltare

17. Stadiul implementării proiectelor pe domenii de mediu

19. Stadiul proiectelor PNAPM la nivel de regiune, pe domenii de mediu – decembrie 2010

21. Analizând informaţiile transmise privind stadiul de realizare al propunerilor incluse în Portofoliul PNAPM, se constată că un procent de 11,2% reprezintă proiecte realizate, principalele dificultăţi întâmpinate în implementarea acestora referindu-se la: • existenţa unor proceduri complicate de accesare a fondurilor europene şi dificultatea parcurgerii paşilor necesari pentru depunerea şi evaluarea proiectelor; • lipsa sau insuficienţa surselor financiare necesare co-finanţării proiectelor sau susţinerii acestora până la rambursarea cheltuielilor din fondurile europene; • lipsa sprijinului autorităţilor locale în realizarea proiectelor; • lipsa unor instituţii specializate în acordarea de asistenţă pentru scrierea proiectelor de mediu. Proiectele care au fost finalizate au dus la realizarea unor progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii mediului, cum ar fi: • modernizarea şi extinderea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate; • realizarea alimentării cu apă a unor localităţi rurale prin programe guvernamentale sau cu finanţare externă; • extinderea şi amenajarea spaţiilor verzi; • realizarea unor lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor; • reducerea emisiilor de poluanţi prin modernizarea unor instalaţii mari de ardere şi a altor întreprinderi cu impact asupra calităţii aerului; • reciclarea deşeurilor provenite din anumite ramuri industriale.

22. Mulţumesc pentru atentie! … ...Întrebări? Dorina CRISTOVEANU ŞEF SERVICIU DEZVOLTARE DURABILĂ DIRECŢIA SCHIMBĂRI CLIMATICE, DEZVOLTARE DURABILĂ AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI Telefon: 074 624 8559, 021/207 11 01/02 E-mail:nona.cristoveanu@anpm.ro dezvoltare_durabila@anpm.ro